Contestatie la executare. Jurisprudență Contestaţie la executare

Tribunalul TELEORMAN Decizie nr. 417 din data de 25.05.2017

Prin încheierea civilă nr. 1912/23.11.2016 Judecătoria T a admis acțiunea civilă având ca obiect contestație la executare, privind pe contestatoarea FB, în contradictoriu cu intimata SC, a respins ca rămasă fără obiect cererea de suspendare a executării silite,a constatat prescris dreptul de a obține executarea silită,a anulat actele de executare silită începute în dosarul nr.4278/2013 al BEJ MP.

Pentru a pronunța această soluție prima instanță coroborând probatoriul scriptic administrat, cu susținerile părților a constatat și a reținut că:

Având în vedere dispozițiile art.248 Cod proc. Civ, instant s-a pronunțat mai întâi asupra excepției prescripției dreptului de a obține executarea silită invocată de contestatoare prin cererea sa.

Potrivit dispozițiilor art.706 alin.1 Cpc " dreptul de a obține executarea silită se prescrie în termen de 3 ani, dacă legea nu prevede altfel"; și potrivit art.706 alin.2 Cpc " termenul de prescriptive începe să curgă de la data când naște dreptul de a obține executarea silită.";

În cazul hotărârilor judecătorești și a celor arbitrare, termenul de prescripție începe să curgă de la data rămânerii lor definitive.";

În prezenta cauză, titlul executoriu este reprezentat de decizia civilă nr.2428/09.11.2010 pronunțată de Tribunalul B.

Cererea de executare silită a fost înregistrată la BEJA MP la data de 15.11.2013 și a fost admisă prin încheierea din 13.12.2013. La data de 25.02.2016, BEJ a formulat cerere de încuviințare a executării silite împotriva contestatoarei. Încuviințarea executării silite s-a făcut prin încheierea nr.267 din data de 02.03.2016 pronunțată de Judecătoria Z.

Soluționând excepția invocată de contestatoare, instanța a apreciat că acesta trebuie să fie admisă pentru următoarele considerente expuse în continuare.

Conform prevederilor art.632 alin.2 Cpc titlul executoriu poate fi hotărâre executorie prevăzută la art.633, o hotărâre cu executare provizorie, o hotărâre definitive, precum și orice hotărâre sau înscris care potrivit legii poate fi pus în executare.

Printre hotărârile executorii prevăzute de dispozițiile art.633 Cpc se numără și cele date în primă instant fără drept de apel. Întrucât titlul executoriu din prezenta cauză este reprezentat de decizia civilă nr.2428/09.11.2010 pronunțată de Tribunalul B, irevocabilă, aceasta este executorie din momentul pronunțării.

Având în vedere considerentele de mai sus, momentul rămânerii definitive a hotărârii judecătorești și faptul că nu a intervenit nicio cauză de suspendare sau de întrerupere a termenului de prescriptive, instanța a admis excepția invocată și a constatat prescris dreptul creditorului intimat de a obține executarea silită.

Pe fondul cauzei, instanța a admis contestația la executare formulată de contestatoarea debitoare având în vedere că dreptul creditorului intimat de a obține executarea silită era prescris la momentul formării cererii de executare silită față de dispozițiile art.706 Cpc.

Cu privire la efectele admiterii contestației, instanța a apreciat că, se impune anularea executării silite însăși, întrucât aceasta a fost efectuată cu încălcarea prevederilor legale referitoare la termenul de prescriptive al executării silite.

Pe cale de consecință, instanța a anulat toate actele de executare întocmite de executorul judecătoresc în dosarul de executare4278/2013 al BEJA MP.

Împotriva acestei sentințe a formulat apel intimata SC, care a solicitat admiterea apelului formulat, schimbarea sentinței apelate și pe fond, respingerea contestației la executare ca neîntemeiată.

În motivarea apelului s-a arătat că prima instanță în mod greșit a apreciat că dreptul de a cere executarea silită s-a născut la momentul pronunțării, la acest moment hotărârea nefiind redactată, astfel că atât timp cât creditorul nu a obținut hotărârea nu se poate aprecia că acesta este nediligent. Apelanta a invocat și practica judiciară a CAB care, într-o decizie de speță a apreciat că termenul de prescripție în interiorul căruia se poate cere învestirea cu formulă executorie curge de la data comunicării hotărârii.

La data de 14.03.2017 intimata-contestatoare a formulat întâmpinare solicitând respingerea apelului formulat de apelanta- intimată ca nefondat, învederând că în cauză fiind vorba de un titlu executoriu pronunțat printr-o hotărâre definitivă, termenul de prescripție curge de la data pronunțării.

Analizând actele și lucrările cauzei, Tribunalul constată că apelul este neîntemeiat.

În cauză titlul executoriu este reprezentat de decizia de recurs nr. 2428/09.11.2010 pronunțată de Tribunalul B, care potrivit mențiunilor din cuprinsul acesteia este una irevocabilă. Cererea de executare silită a fost formulată la data de 15.11.2013, astfel cum se menționează pe mențiunea de intrare-ieșire a SC DA, fiind ulterior înregistrată la BEJA MP.

Având în vedere data sesizării executorului judecătoresc - 15.11.2013- în cauză sunt aplicabile, în temeiul art. 3 alin.(1) din legea nr.76/2012, prevederile noului Cod de procedură civilă în ceea ce privește procedura de executare silită. Însă pentru începerea curgerii termenului de prescripție și efectele executorii ale hotărârii vor trebui avute în vedere dispozițiile care reglementau prescripția la momentul în care a început să curgă și, respectiv, cele în vigoare la momentul pronunțării hotărârii.

În condițiile dispozițiile art. 405 C.pr. civ din 1865 (cărora le corespund dispozițiile art. 706 noul C.pr.civ) Dreptul de a cere executarea silită se prescrie în termen de 3 ani, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de prescripție începe să curgă de la data când se naște dreptul de a cere executarea silită.

Din coroborarea art.376 și 377 C.pr.civ. din 1865 rezultă că sunt irevocabile și pot fi puse în executare silită hotărârile date în recurs, astfel încât titlul executoriu din prezenta cauză îl constituie Decizia nr.2428/09.11.2010 pronunțată de Tribunalul B, irevocabilă.

Întrucât prescripția începe să curgă de la data nașterii dreptului de a cere executarea silită, rezultă că din momentul pronunțării deciziei irevocabile începe să curgă termenul prescripție a executării silite.

Fără a nega împrejurarea că până la momentul redactării hotărârii creditorul nu are un înscris care să constate titlul executoriu, totuși trebuie avut în vedere că, în concret, creditorului îi incumbă obligația de diligență pentru a intra în posesia acestuia. În acest sens, poate solicita urgentarea redactării hotărârii tot astfel cum, dacă există riscul să expire termenul de prescripție fără a fi redactată hotărârea, are posibilitatea legală de a solicita încuviințarea executării în temeiul unui certificat de grefă care cuprinde soluția pronunțată în cauză.

Mai mult, susținerea apelantei-intimate, în sensul că în cazul deciziilor irevocabile termenul curge de la comunicare este lipsit de fundament legal având în vedere că sub regimul Codului de procedură civilă din 1865 hotărârile irevocabile nu se comunică părților, art. 266 alin.(3) C.pr.civ. din 1865 prevăzând că hotărârea se va comunica părților, în copie, în cazul când aceasta este necesară pentru curgerea termenului de exercitare a apelului sau recursului.

Ca atare este greșit a se susține ca în cazul unei hotărâri irevocabile termenul de prescripție curge de la comunicarea acesteia, în cauză creditorul lăsând să curgă termenul de prescripție fără a face demersuri necesare pentru începerea executării silite. Mai mult, din mențiunea aplicată pe titlul executoriu (fila 50 verso dosar fond) rezultă că hotărârea a fost eliberată la data de 16.05.2013, astfel încât este exclusă ipoteza ca hotărârea să fi fost redactată după termenul de prescripție de 3 ani și să pună creditoarea în imposibilitatea deținerii înscrisului constatator al titlului executoriu în interiorul termenului de 3 ani.

Nu poate fi reținută de către instanță nici referirea apelantei la practica judiciară invocată, întrucât aceasta nu este aplicabilă cauzei având în vedere că la momentul în care s-a împlinit termenul de prescripție și a fost sesizat executorul judecătoresc - noiembrie 2013- dispozițiile legale în vigoare nu prevedeau necesitatea parcurgerii, distinct, a procedurii învestirii cu formulă executorie, pentru a se putea susține că era necesară existența înscrisului constatator al titlului pe care să se aplice formula de învestire.

În concluzie, având în vedere că în cauză titlul executoriu este reprezentat de o hotărâre irevocabilă, executorie de la data pronunțării, și care, potrivit prevederilor legale aplicabile la acel moment, nu se comunica părților, grefat pe regula că termenul de prescripție a dreptului de cerere executarea silită curge, în cazul acestor hotărâri, de la pronunțare, tribunalul constată că la data sesizării organului de executare silită termenul de prescripție era împlinit.

Pe cale de consecință, instanța, în temeiul art. 480 alin. (1) C. pr.civ. a respins apelul ca neîntemeiat.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Contestatie la executare. Jurisprudență Contestaţie la executare