CONTESTATIE LA EXECUTARE. Jurisprudență Contestaţie la executare
| Comentarii |
|
Tribunalul TELEORMAN Sentinţă civilă nr. 529 din data de 17.06.2016
Prin Încheierea civilă nr.2631/30.06.2015 Judecătoria A. a admis contestația la executare formulată de contestatorul I. S., în contradictoriu cu intimata C. N. D. A. D. N. R. S.A., a dispus anularea titlului executoriu procesul-verbal de constatare a contravenției seria R11 nr. 0385998/24.10.2011, precum și a actelor de executare subsecvente efectuate în dosarul de executare 2873/2014 al BEJ I. R. L., inclusiv somația emisă la data de 24.11.2014.
Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că prin decizia nr. 6/16.02.2015 publicată în M. Of. nr. 199/25.03.2015, Î.C.C.J. a admis recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului și a stabilit că în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, raportate la dispozițiile art. 4 pct. 1 - 4 și art. 7 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată, procesele-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor, prevăzute de art. 8 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, încheiate potrivit art. 9 alin. (1) lit. a), alin. (2) și (3) din acest act normativ, transmise persoanelor sancționate contravențional pe suport hârtie, sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator.
În temeiul art. 17 din O.G. nr. 2/2001, instanța are îndatorirea de a verifica din oficiu existența mențiunilor privind ";numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator";, în situația lipsei acestor mențiuni intervenind sancțiunea nulității necondiționate de o vătămare.
Astfel, în ceea ce privește semnătura olografă a agentului constatator, instanța consideră că această condiție nu este îndeplinită pentru următoarele considerente. Procesul-verbal de contravenție a fost semnat în formă electronică de către agentul constatator, în conformitate cu prevederile înscrise în art. 7 din Legea nr. 455/2001, potrivit cărora "în cazurile în care, potrivit legii, forma scrisă este cerută ca o condiție de probă sau de validitate a unui act juridic, un înscris în formă electronică îndeplinește această cerință dacă i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat și generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii";.
De asemenea, procesul verbal ce constituie titlu executoriu în dosarul de executare 3121/2014 nu este semnat olograf.
Instanța constată aplicabilitatea Deciziei pronunțate în interesul legii nr. 6/2015 de către Înalta Curtea de Casație și Justiție, cu toate că aceasta nu a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea 1, până la data formulării plângerii contravenționale - Decizia fiind, însă, publicată în Monitorul Oficial., Partea I, la nr. 199 din data de 25.03.2015.
Prima instanță a considerat că existența unui recurs în interesul legii nu poate avea caracterul unei legi contravenționale mai favorabile, iar aplicarea interpretării date de Înalta Curte de Casație și Justiție se poate face indiferent de data publicării deciziei în Monitorul Oficial. Totodată, interdicția aplicării retroactive nu privește deciziile pronunțate în interesul legii, întrucât, în cazul lor, interpretarea dată de instanța supremă nu poate fi considerată imprevizibilă. Prin decizia respectivă, se consacră o anumită interpretare, ce nu poate fi în niciun caz considerată ca imprevizibilă, de vreme ce era deja promovată de o parte de a jurisprudenței.
Prin urmare, instanța a constatat că procesul verbal de contravenție seria R 11 nr. 0385998 din data de 24.10.2011, încheiat de către intimată, act care reprezintă titlu executoriu în dosarul de executare nr. 2873/2014, este lovit de nulitate absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator. Întrucât titlul executoriu este nul absolut, se impune anularea tuturor actelor de executare silită întemeiate pe acest titlu.
Împotriva acestei încheieri intimata a formulat apel solicitând anularea acesteia și menținerea actelor de executare silită.
În motivarea apelului s-a arătat că în speță dispozițiile art.144/2012 nu sunt aplicabile nefiind vorba de aplicarea legii contravenționale mai favorabile. Totodată, apelanta a subliniat că intimatul-contestator avea posibilitatea de a formula plângere contravențională odată cu comunicarea procesului-verbal de contravenție însă nu a înțeles să. uzeze de această cale.
În drept apelul a fost întemeiat pe dispozițiile art. 466 și urm. C. pr. civ.
Analizând actele și lucrările dosarului Tribunalul constată că apelul este întemeiat.
Potrivit art. 713 alin. (2) C. pr. civ. în cazul în care executarea silită se face în temeiul unui alt titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească, se pot invoca în contestația la executare și motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, numai dacă legea nu prevede în legătură cu acel titlu executoriu o cale procesuală specifică pentru desființarea lui.
În ceea ce privește titlul executoriu din prezenta cauză acesta este reprezentat de către un proces-verbal de contravenție pentru care legea-OG nr.2/2001 -prevede o cale specifică pentru desființarea lui constând în plângerea contravențională.
Așadar, nici instanța dar nici contestatorul nu puteau invoca în procedura contestației la executare silită nulitatea decurgând din lipsa semnăturii olografe a procesului-verbal, această neregularitate putând face obiectul unor critici formulate exclusiv în procedura plângerii contravenționale.
Prima instanța a ignorat exigențele prevăzute de art. 713 alin. (2) C. pr. civ și ale art. 31 alin. (1) din OG nr.2/2001, tot astfel cum a făcut analize relative la decizia nr.6/2015 a ÎCCJ care nu are nici o aplicabilitate în contextul contestației la executare împotriva procesului verbal de contravenție.
În cauză procesul-verbal de contravenție a fost comunicat contravenientului contestator în mod legal cu confirmare de primire la data de 04.11.2011 moment de la care a început să curgă termenul pentru formularea plângerii contravenționale în cadrul căreia puteau fi invocate aspecte legate de nelegalitatea procesului-verbal.
Împrejurarea că decizia ÎCCJ a fost publicată ulterior, la circa 4 ani de la momentul comunicării procesului-verbal este irelevant în cauză având în vedere că în contestația la executare nu pot fi invocate chestiuni de fond ale titlului executoriu reprezentat de un proces-verbal de contravenție pentru care legea prevede o cale specifică pentru desființarea lui.
Pe cale de consecință, instanța constată că intimatul-contestator nu a relevat motive de nelegalitate a executării silite iar motivele legate de valabilitatea procesului-verbal de contravenție (cum ar fi lipsa semnăturii olografe) nu pot fi primite în procedura contestației.
Pentru aceste considerente, Tribunalul, în temeiul art. 480 alin. (1) C. pr. civ. va admite apelul, va schimba în tot încheierea apelată în sensul că respinge contestația la executare ca neîntemeiată, obligând totodată intimatul-contestator la plata sumei de 20 lei către apelanta-intimată cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru achitată în apel.
| ← VALIDARE POPRIRE. Jurisprudență | PRETENTII. Jurisprudență → |
|---|
