Contestatie la executare. mandatar persoană juridică. cererea de executare silită,

Jurisprudenţă şi speţe de drept civil (II)

Tribunalul DÂMBOVIŢA Decizie nr. 134 din data de 09.02.2017

Potrivit Deciziei nr. 9/2016 a Î.C.C.J., "în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cererea de chemare în judecată și reprezentarea convențională a persoanei juridice în fața instanțelor de judecată nu se pot face prin mandatar persoană juridică, nici prin consilierul juridic sau avocatul acesteia din urmă";, interpretarea fiind valabilă și pentru cererea de executare silită, însă prin cererea depusă la fond, apelanta intimata și-a însușit toate actele de procedură formulate de reprezentantul conventional, inclusiv pe cele din cursul executării silite, astfel că nulitatea relativă invocată de contestator a fost acoperită prin confirmare de către creditor.

Cod ECLI ECLI:RO:TBDBO:2017:009.000134

DOSAR NR. X/4/2015

R O M Â N I A

TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA - SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ NR. 134

Ședința publică din data de 9.02.2017

Instanța constituită din:

Președinte: CC

Judecător: CC

Grefier: CC

Pe rol fiind soluționarea apelurilor civile declarate de apelantul-contestator CC, domiciliat în CC, împotriva sentinței civile nr. 694 pronunțată la data de 21.06.2016 și încheierii nr. 774 din data de 28.09.2016 ambele pronunțate de Judecătoria Răcari în dosarul nr.X/4/2015, în contradictoriu cu intimata CC S.a.R.L reprezentată legal prin CCSRL, cu sediul în CC, având ca obiect contestație la executare.

Cererea de apel este timbrată cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 520 lei, conform chitanței nr. 0011536/23.11.2016 emisă de Primăria CC - fila 26.

La apelul nominal făcut în ședință publică, s-a prezentat apelantul-contestator CC personal, lipsă fiind reprezentantul intimatei.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care prezintă pe scurt obiectul pricinii, stadiul în care se află judecata, învederând că a fost atașat dosarul nr. X/284/2015 al Judecătoriei Răcari, iar apelantul a depus la dosarul cauzei, la data de 25.01.2017 cerere de repunere în termenul de apel și dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 20 lei, după care

Tribunalul pune în discuție cererea apelantului-contestator de repunere în termenul de apel.

Apelantul-contestator CC solicită instanței să admită cererea de repunere în termenul de apel în ceea ce privește sentința atacată, întrucât în dispozitivul sentinței apelate s-a menționat că termenul de declarare al apelului este de 30 de zile de la comunicare, pe care l-a respectat.

Instanța, constată că întârzierea declarării apelului s-a datorat unor motive temeinic justificate constând în menționarea, în hotărârea atacată, în mod eronat, a termenului de apel de 30 de zile, termen pe care apelantul l-a respectat, astfel că, în temeiul art. 186 din Codul de procedură civilă, admite cererea apelantului-contestator de repunere în termenul de apel în ceea ce privește sentința atacată.

Tribunalul constată că nu mai sunt cereri de formulat și nici alte incidente de soluționat, declară cercetarea procesului încheiată conform art. 244 din codul de procedură civilă și fixează termen pentru dezbaterea apelului. În temeiul art. 392 din Codul de procedură civilă declară deschise dezbaterile asupra apelului și acordă cuvântul, în condițiile prevăzute de art. 216 Cod procedură civilă.

Apelantul-contestator CC arată că titlul executoriu a fost anulat, la fel și toate actele de executare. Solicită admiterea apelului, admiterea contestației la executare și întoarcerea executării silite.

Tribunalul consideră că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei și declară închise dezbaterile în apel, conform art. 394 din Codul de procedură civilă, reținând cauza în deliberare și pronunțare.

TRIBUNALUL,

Asupra apelului civil de față constată :

Prin sentința civilă nr. 697/21.06.2016, Judecătoria Răcari a respins excepția lipsei calității de reprezentant a intimatei CC S.a.R.L reprezentată legal prin CC SRL și a respins contestația la executare formulată de contestatorul CC.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că s-a formulat contestație la executare de către contestatorul CC în contradictoriu cu intimata CC SARL prin reprezentant legal CCSRL, dosarul de executare fiind înregistrat sub numărul 1618/2015 al BEJ CC.

Titlul executoriu este reprezentat de contractul de credit numărul 10/17.01.2007.

În condițiile date, prezenta cauză s-a constatat că a rămas fără obiect, iar excepția invocată de către contestator, în condițiile în care el însuși a promovat acțiunea și a stabilit cadrul procesual nu a putut fi primită, motiv pentru care s-au respins atât excepția, cât și contestația la executare, date fiind și dispozițiile articolului 712 și următoarelor din Codul de Procedură Civilă.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că prin sentința civilă nr. 694/21.06.2016 pronuntata de Judecatoria Racari in dosarul nr. X/4/2015 instanta a respins exceptia lipsei calitatii de reprezentant a intimatei si a respins contestatia la executare.

Art. 444 alin. 1 Cod proc. Civila dispune ca "(1) Dacă prin hotărârea dată instanța a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere principal sau aCCesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotărârii în același termen în care se poate declara, după caz, apel sau recurs împotriva acelei hotărâri, iar în cazul hotărârilor date în căile extraordinare de atac sau în fond după casarea cu reținere, în termen de 15 zile de la pronunțare.";

Instanta a mentionat in dispozitiv calea de atac a apelului in termen de 30 zile de la comunicare.

Potrivit art. 718 alin. 1 NCPC: "Hotararea pronuntata cu privire la contestatie poate fi atacata numai cu apel…";.

Potrivit art. 651 alin. 3 NCPC: " Instanta de executare solutioneaza cererile de incuviintare a executarii silite, contestatiile la executare…";.

Potrivit art. 651 alin. 4 NCPC: " In toate cazurile instanta de executare se pronunta prin incheiere executorie care poate fi atacata numai cu apel, in termen de 10 zile de la comunicare, daca prin lege nu se dispune altfel.";

Coroborand aceste prevederi, s-a reținut că, in privinta caii de atac, regula generala este aceea ca hotararea pronuntata cu privire la contestatie poate fi atacata numai cu apel, iar atunci cand este data de instanta de executare, încheierea este supusa termenului de apel de 10 zile de la comunicare.

In speța, hotararea a fost pronuntata de instanta de executare, astfel ca termenul de apel este de 10 zile de la comunicare si nu de 30 zile cum greșit s-a mentionat.

Nu s-a putut raporta instanta la termenul din dispozitiv întrucât prevederile art. 457 alin. 1 NCPC sunt imperative: "Hotararea judecătoreasca este supusa numai cailor de atac prevăzute de lege, in condițiile si termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei";.

Verificând termenul legal imperativ de 10 zile, s-a reținut ca hotararea a fost comunicata către contestator la data de 19.07.2016 (dovada aflata la fila 121 dosar), iar termenul limita pentru formularea cererii, calculat pe zile libere conform art. 181 alin. 1 pct. 2 si alin. 2 NCPC, este ziua de 01.08.2016.

Cererea a fost înregistrata peste termenul legal, motiv pentru care a fost respinsă ca tardivă.

Fata de cele anterior expuse, instanta, având in vedere si disp. art. 444 si art. 446 Cod proc. Civila, a admis exceptia si a respins cererea, fiind pronunțată o incheiere in baza art. 651 alin. 4 NCPC.

Împotriva sentinței și încheierii susmenționate, contestatorul CC a formulat cereri de apel, după cum urmează:

I. La data de 12.08.2016, a formulat cerere de apel împotriva sentinței civile nr. 694/21.06.2016, prin care a solicitat anularea sentinței apelate si judecarea cauzei evocând fondul, în sensul admiterii contestației la executare și obligării paratului intimat la plata cheltuielilor de judecata reprezentând taxa judiciara de timbru.

În motivare, contestatorul-apelant arată că, prin contestația la executare precizată a solicitat instanței sa se pronunțe asupra următoarelor capete de cerere:

1. Admiterea contestației la executarea silita si anularea tuturor actelor de executare ca netemeinice si nelegale in dosarul de executare nr. 1618/2015 aflat pe rolul SCPEJ CC si CC, pornita la cererea intimatului creditor CC S.a.R.L. prin mandatar CCSRL, cat si anularea încheierii de incuviintare a executării silite pronunțata de Judecătoria Sector 4 București in dosar nr. X/4/2015;

2. Admiterea contestației formulate împotriva titlul executoriu reprezentat de Contractul de cesiune de creanța încheiat in august 2014 prin care s-a transmis către CC S.a.R.L. creanța rezultata din contractul de credit nr. 10/2007 încheiat intre CC SA (actualmente CC Bank SA) - Sucursala CC România si societatea CC SRL in calitate de împrumutat si contestatorul CC in calitate de garant personal;

3. Întoarcerea executării silite si obligarea creditorului intimat la plata sumei totale de 9,510.14 lei reprezentând suma de bani preluata prin executarea prin poprire a contului subsemnatului si de plata a dobânzii legale raportate la aceasta suma calculata de la data debitării contului apelantului de către executorul judecătoresc - 07.08.2015 și până la data restituirii acestei sume de către creditoarea intimata către apelat in mod efectiv;

4. Obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de prezentul litigiu reprezentând 1.050 lei taxa judiciara de timbru (la care se adaugă 300 lei taxa de timbru plătită ulterior aferenta întoarcerii executării silite).

Ulterior, prin note scrise, apelantul-contestator a ridicat si excepția lipsei calității de reprezentant a societății CCSRL fata de creditorul CC S.a.R.L.

Cu toate acestea, susține că instanța de fond s-a pronunțat doar asupra contestației la executare si asupra excepției lipsei calității de reprezentant, nepronunțându-se și asupra cererii de întoarcere a executării silite si a cererii privind acordarea cheltuielilor de judecata. Față de faptul că apelantul a formulat cerere de completare a dispozitivului hotărârii in privința capetelor de cerere privind contestația la titlu, întoarcerea executării și obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată, în temeiul art. 444 Cod proc. Civ., instanța de fond urmează sa se pronunțe si asupra cererilor nesoluționate si, ulterior, daca va considera necesar, va ataca respectiva soluție cu apel pe cale separată. În aceste condiții, prezentul apel vizează netemeinicia si nelegalitatea soluției instanței doar cu privire la respingerea ca rămasă fără obiect a contestației la executare și cu privire la respingerea excepției lipsei calității de reprezentant a intimatei.

În ceea ce privește greșita respingere a excepției lipsei calității de reprezentant a societății CCS.R.L fata de creditoarea CC S.a.R.L, solicită instanței de control judiciar să constate faptul ca, din studierea prevederilor art. 82 ind.1 Cod Proc. Civ. reiese faptul ca aceasta este o excepție de ordine publica ce poate fi invocata atât de ambele părți cât si de către instanța din oficiu. În aceste condiții, solicită să se constate faptul ca reținerile primei instanțe conform cărora "În condițiile date, prezenta cauza se constata ca a rămas fără obiect, iar excepția invocata de către contestator, in condițiile in care el însuși a promovat acțiunea si a stabilit cadrul procesual nu poate fi primita, motiv pentru care se vor respinge atât excepția, cat si contestația la executare, date fiind si dispozițiile articolului 712 si următoarelor din Codul de Procedura Civila." sunt netemeinice si nelegale întrucât încalcă prevederile art. 82 Cod proc. Civ.. De asemenea, a introdus contestația in funcție de datele de identificare ale creditoarei prezentate in cererea de executare silita si in cererea de încuviințare a executării silite pentru că respectivul cadru procesual fusese stabilit deja in cadrul dosarului de executare silită. Or, in cadrul dosarului de față, apelantul a încercat sa dovedească instanței faptul că mandatarul persoană juridică a creditorului, mandatar care îl reprezentase în etapa de executare silită, nu avea posibilitatea legală de a-l reprezenta în fața instanței de judecată.

Pe de alta parte, solicită instanței de control judiciar să aibă in vedere faptul că din momentul formulării contestației, respectiv august 2015, și pana la momentul ridicării excepției lipsei calității de reprezentant, respectiv 05.04.2016, a fost pronunțata decizia nr. 9/2016 a Î.C.C.J. privind dezlegarea unei probleme de drept, publicată in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 400 din 26 mai 2016.

Astfel, chiar daca apelantul a indicat ca și intimat pe creditorul CC reprezentat printr-o persoana juridica astfel cum acesta a formulat cererea si a fost citat si a îndeplinit acte de procedura pe tot parcursul executării silite, solicită instanței sa constate faptul ca acest lucru nu conduce in mod automat la respingerea excepției lipsei calității de reprezentant cu atât mai mult cu cât anterior ridicării excepției si pronunțării unei soluții pe aceasta a fost emisa o decizie a Î.C.C.J. privind dezlegarea unei probleme de drept, cu efecte obligatorii de la data publicării in Monitorul Oficial in toate procesele aflate pe rol in temeiul art. 521 (3) Cod proc. civ., prin care s-a indicat in mod clar faptul ca o persoana juridica nu poate reprezenta in fata instanței de judecata o alta persoana juridica.

În ceea ce privește greșita respingere a contestației la executare ca rămasa fără obiect, solicită instanței de control judiciar să constate faptul ca sunt neîntemeiate susținerile primei instanțe conform cărora contestația a rămas fără obiect întrucât "s-a renunțat la executarea începuta de către creditor si prin încheierea din 05.10.2015 executorul judecătoresc a dispus încetarea executării silite pornite de către creditoare, ulterior, la 11.09.2015 dispunând si sistarea popririi începute". Astfel, respingerea unei acțiuni ca rămasa fără obiect intervine doar atunci când ceea ce s-a dedus judecății a fost deja executat de către pârât de bună voie, înainte de finalizarea procesului ori, în speța de față nu există ipoteza în care intimata să fi executat toate capetele de cerere din prezenta contestație, aceasta nerestituind sumele poprite prin executarea silită ce face obiectul prezentei contestații.

Mai mult decât atât, anumite capete de cerere nici nu pot fi executate de către intimată, fiind apanajul exclusiv al instanței, respectiv anularea executării silite sau constatarea operării prescripției extinctive.

De asemenea, executarea are obiect întrucât in urma analizării legalității realizării executării silite atât sub aspect procedural cât și al contestației formulate împotriva titlului executoriu s-ar fi admis sau ar fi fost respins capătul de cerere privind executarea silită și restituirea sumei de totale de 9,510.14 lei reprezentând suma de bani preluată în mod nelegal prin executarea prin poprire a contului apelantului și de plată a dobânzii legale raportate la această sumă calculată de la data debitării contului apelantului de către executorul judecătoresc, respectiv de la 07.08.2015 și până la data restituirii acestei sume de către creditoarea intimată către apelant în mod efectiv.

În speța de față pe lângă contestația la executare și cererea de întoarcere a executării silite, apelantul a formulat și o cerere de suspendare a executării silite or, în condițiile in care creditorul a

renunțat la executarea silit, cererea de suspendare într-adevăr a rămas fără obiect întrucât o eventuala admitere a cererii nu ar mai fi avut ce executare silita să suspende. Așadar, o soluție de rămânere fără obiect ar fi fost temeinică și legală numai pe capătul de suspendare a executării silite, însă pe parcursul judecații apelantul a renunțat la aceasta cerere.

Mai solicită instanței să constate că renunțarea la executarea silita

nu produce aceleași efecte precum anularea executării silite, constatarea prescripției

extinctive a executării silite sau precum cererea de întoarcere a executării silite, întrucât

în urma renunțării la executarea silită creditorul poate formula din nou o noua cerere de executare silită, astfel încât instanța de fond a reținut în mod cu totul neîntemeiat faptul că a rămas fără obiect contestația la executare.

Din punct de vedere procedural, arată că instanța de fond, printr-o motivare succintă realizată într-un singur paragraf si fără a se raporta la vreo prevedere normativa concretă, limitându-se la a preciza vag "date fiind si dispozițiile articolului 712 si următoarele din Codul de Procedura Civila", a respins în mod neîntemeiat contestația la executare cu toate capetele sale fără a cerceta în mod complet fondul cererii, respectiv fără a indica de ce respinge punctual fiecare susținere a contestatorului, argumente aduse în motivarea fiecărui capăt de cerere formulat, încălcând prevederile art. 425 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, instanța de fond nemotivând în drept și în fapt hotărârea pronunțată.

Apelantul-contestator a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.

În drept, au fost invocate prevederile art. 470, art. 480 alin. (3), art. 82, art. 521 alin. (3) și art. 712 din Codul de procedură civilă.

II. La data de 28.10.2016, apelantul-contestator a formulat cerere de apel împotriva încheierii civile nr. 774/28.09.2016, prin care a solicitat tribunalului anularea acesteia și rejudecând cauza pe fond să admită cererea de completare a dispozitivului sentinței civile nr. 694/21.06.2016.

În motivare, se arată că prin sentința civilă nr. 694 din 21.06.2016 instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor capetelor de cerere, ci doar asupra excepției lipsei calității de reprezentant si asupra contestației la executare, nu și asupra întoarcerii executării silite si a cererii privind acordarea cheltuielilor de judecată.

Solicită instanței să constate că, în urma studierii cererii introductive, a cererii completatoare si a cererii de renunțare la suspendarea executării silite, instanța urma să se pronunțe asupra următoarelor capete de cerere:

1. Contestația la executarea silita prin care a solicitat anularea tuturor actelor de executare ca netemeinice si nelegale in dosarul de executare nr. 1618/2015;

2. Contestația împotriva titlului executoriu reprezentat de contractul de cesiune de creanța încheiat in august 2014 prin care s-a transmis către CC S.a.R.L. creanța rezultată din Contractul de credit nr. 10/2007;

3. Cererea privind întoarcerea executării silite din dosarul de executare nr. 1618/2015;

4. Cererea privind acordarea cheltuielilor de judecată in cuantum de 1.350 lei reprezentând taxă de timbru judiciar.

Astfel, prin sentința nr. 694 din 21.06.2016 instanța s-a pronunțat doar asupra primului capăt de cerere privind executarea silita în sine, în sensul respingerii acesteia ca rămasă fără obiect, omițând total să se pronunțe asupra celorlalte două capete de cerere.

Pe de alta parte, instanța a reținut inclusiv in considerente faptul ca apelantul a formulat si un capăt de cerere privind contestația la titlu si un capăt de cerere privind întoarcerea executării.

În continuare, apelantul-contestator arată că sentința nr. 694 din 21.06.2016 i-a fost comunicată la data de 19.07.2016 cu mențiunea ca este apelabilă în termen de 30 de zile de la comunicare, respectiv până în 19.08.2016. Apelantul a formulat, în data de 12.08.2016, cerere de completare a dispozitivului sentinței civile nr. 694/21.06.2016 și asupra capetelor de cerere privind contestația la titlu, întoarcerea executării silite și plata cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea apelata, instanța a admis excepția tardivității cererii de completare dispozitiv, invocată din oficiu, considerând că termenul limită de formulare a cererii de completare dispozitiv a fost 01.08.2016, interpretare pe care apelantul o consideră eronată.

Susține că a formulat cererea de completare a dispozitivului si pentru pronunțarea de către instanța de fond pe aceste capete de cerere, deoarece prevederile noului Cod de Procedură Civilă impun în mod imperativ să se formuleze o asemenea cerere pe cale separată și expresă, cât și faptul ca asemenea cereri de completare a dispozitivului sentinței în cazul unei cai de atac sunt inadmisibile. Prin urmare, dacă îi este respinsă o asemenea cerere de completare a dispozitivului formulată pe calea expres prevăzută de lege, apelantul este privat de accesul liber la justiție în ceea ce privește respectivele capete de cerere pe care instanța nu s-a pronunțat deloc, iar instanța superioara nu poate verifica legalitatea soluției pronunțată de către instanța de fond, în lipsa respectivei pronunțări de către instanța de fond.

Solicită instanței să constate ca termenul de apel împotriva sentinței civile nr. 694/21.06.2016 este de 30 de zile si nu de 10 zile așa cum eronat a reținut prima instanță, astfel încât cererea de completare a dispozitivului a fost formulată în termen. Prin încheierea apelată instanța nu a soluționat pe fondul său cererea de completare dispozitiv, ci a invocat din oficiu si apoi a admis excepția tardivității introducerii cererii apreciind ca cererea de completare dispozitiv trebuia sa fie formulata in termen de 10 zile de la comunicarea sentinței civile si nu in termen de 30 de zile, așa cum de altfel era menționat in dispozitivul sentinței, potrivit art. 651 (4) Cod proc. civ..

În speța de față nu sunt aplicabile prevederile art. 651(4) Cod proc. civ., întrucât acest articol se refera exclusiv la termenul de apel al încheierilor judecătorești care au în cea mai mare parte caracter administrativ si necontradictoriu si nu la termenul de apel al sentințelor civile, termen care este de 30 de zile, potrivit art. 468 (1) Cod proc. civ.. Pe de altă parte, contestația la executare se soluționează, potrivit art. 718 Cod proc. civ., prin hotărâri judecătorești. Or, față de distincția clară pe care o face art. 424 Cod proc. civ. și față de caracterul de normă specială al art. 651(4) Cod proc. civ., solicită instanței să constate că doar încheierile judecătorești referitoare la aspectele mai mult administrative din cadrul executării silite pot fi apelate in termen de 10 zile si nu si sentințele civile in care se exercită controlul efectiv al executării silite, care pot fi apelate în termenul general de 30 de zile.

În cazul în care instanța va reține totuși că termenul legal de apel ar fi de 10 zile, solicită sa constate că apelantul a introdus cererea de completare a dispozitivului in termen de 30 de zile doar ca urmare a mențiunilor greșite făcute de prima instanța in dispozitivul sentinței, astfel încât aceeași instanța nu poate invoca propria-i culpă în respingerea cererii acestuia. Singurul motiv pentru care apelantul (persoana fără pregătire juridică) a introdus cererea de completare dispozitiv in termen de 30 de zile de la comunicarea sentinței a fost acela că instanța a prevăzut in dispozitiv un termen de apel de 30 de zile. Practic, apelantul a respectat întrutotul dispozițiile instanței cărora s-a suspus cu bună credință, fără a mai verifica dacă interpretarea instanței în ceea ce privește termenul și aplicarea legii în acest sens este corecta sau nu. Faptul că nici măcar instanța nu a știut care este termenul de apel împotriva sentinței, cu atât mai mult justițiabilului nu-i poate fi îngrădit dreptul la apărare prin respingerea cererii ca tardiv formulată, cu toate că a fost introdusă în termenul menționat de instanță și nu de lege.

Arată că jurisprudența a fost constantă în astfel de situații și a respins excepția tardivității caii de atac în cazurile în care justițiabilul a respectat dispozițiile primei instanțe.

În drept, au fost invocate prevederile art. 480 alin. (3), art. 444, art. 468 alin. (1), art. 718 și art. 651 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Prin întâmpinarea formulată la data de 06.12.2016, intimata CC S.a.R.L reprezentată legal prin CCSRL a solicitat respingerea cererii de apel.

Cu privire la întoarcerea executării silite, arată că, în situația în care este formulată pe cale principală, instanța este obligată să verifice dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru admiterea cererii, respectiv dacă persoana care formulează cererea este îndreptățită la restabilirea situației anterioare, conform art. 723 din Codul de procedură civilă. Din sintagma "cel interesat" care poate solicita restabilirea situației anterioare executării, rezultă o alta condiție ce trebuie îndeplinită pentru restituirea bunurilor și anume ca plata efectuată în cadrul executării silite să nu fi fost datorată. Dacă se analizează condițiile plații nedatorate, o condiție esențială ce nu este îndeplinită în cauză este aceea că datoria în vederea căreia s-a făcut plata să nu existe, din punct de vedere juridic, în raporturile dintre solvens și aCCipiens.

Susține că nu poate face obiectul restituirii sumele de bani care erau datorate și nu au fost plătite ca urmare a relei-credințe si comportamentului culpabil ale debitorului. In caz contrar, ar însemna ca o simpla cerere de întoarcere a executării sa duca doar la analiza formala a cerinței desființării titlului executoriu, iar daca aceasta cerința este îndeplinita sa se procedeze la admiterea cererii. Aceasta ar presupune de fapt că procedura întoarcerii executării este una necontencioasă, ceea ce legiuitorul nu a urmărit. Rațiunea instituției întoarcerii executării silite este reprezentată de protejarea intereselor persoanelor care nu au calitatea de debitor în cadrul unui raport juridic obligațional și împotriva cărora s-a pornit executarea silită cu nerespectarea cerințelor legale.

În situația în care o persoană are calitatea de debitor, iar creditorul sau a obținut un titlu executoriu care i-a dat dreptul să pornească executarea silită și să își recupereze sumele datorate, chiar dacă titlul executoriu este ulterior desființat, debitorul nu poate fi repus automat in situația anterioară pe acest simplu motiv.

În drept, au fost invocate prevederile art. 163, art. 471, art. 697 și art. 723 din Codul de procedură civilă.

Apelantul-contestator a formulat, la data de 15.12.2016, răspuns la întâmpinare, prin care a solicitat, respingerea apărărilor intimatei ca neîntemeiate.

În esență, a arătat că, în speța de față, interesul său se naște în momentul admiterii contestației la executare și rezidă în faptul că a fost executat silit pentru suma de 9.510.14 lei, interesul fiind acela de a-și recupera banii executați în mod ilegal.

De asemenea, nu pot fi reținute nici afirmațiile intimatei conform cărora rațiunea instituției întoarcerii executării silite este reprezentată de protejarea persoanelor care nu au calitatea de debitor in cadrul unui raport juridic obligațional și împotriva cărora s-a pornit executarea silita cu nerespectarea cerințelor legale întrucât o asemenea interpretare ar însemna o adăugare la lege ceea ce este in mod vădit interzis si ilegal.

În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri.

În ședința publică din 09.02.2017, instanța ,constatând că întârzierea declarării apelului s-a datorat unor motive temeinic justificate constând în menționarea, în hotărârea atacată, în mod eronat, a termenului de apel de 30 de zile, termen pe care apelantul l-a respectat, în temeiul art. 186 din Codul de procedură civilă, a admis cererea apelantului-contestator de repunere în termenul de apel în ceea ce privește sentința atacată.

Examinând sentința și încheierea apelate , prin prisma criticilor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului, precum și a dispozițiilor legale incidente în cauză, tribunalul reține următoarele:

Prin contestația la executare ce a făcut obiectul dosarului nr. X/4/2015 al Judecătoriei Sectorului 4 București, înregistrat la 06.08.2015, contestatorul CC a solicitat anularea tuturor actelor de executare silită efectuate în dosarul de executare nr.1618/2015 de către executorul CC, inclusiv a încheierii din 30.07.2015 și a adreselor de înființare a popririi pe veniturile sale, invocând totodată prescripția dreptului de executare silită, prin împlinirea termenului încă din 2013,precum și suspendarea executării,prin sentința civilă nr.14165/18.11.2015 fiind declinată competența de soluționare a cererii în favoarea Judecătoriei Răcari,jud. Dâmbovița.

Contestația la executare a fost precizată la această din urmă instanță la 22.03.2016, în sensul că s-a solicitat: admiterea contestației la executarea silita si anularea tuturor actelor de executare ca netemeinice si nelegale in dosarul de executare nr. 1618/2015 aflat pe rolul SCPEJ CC și CC, pornită la cererea intimatului creditor CC S.a.R.L. prin mandatar CCSRL, cât și anularea încheierii de încuviințare a executării silite pronunțată de Judecătoria Sector 4 București în dosarul nr. X/4/2015, admiterea contestației formulate împotriva titlului executoriu reprezentat de Contractul de cesiune de creanță încheiat în august 2014 prin care s-a transmis către CC S.a.R.L. creanța rezultată din contractul de credit nr. 10/2007 încheiat intre CC SA (actualmente CC Bank SA) - Sucursala CC România și societatea CC SRL în calitate de împrumutat și contestatorul CC în calitate de garant personal, întoarcerea executării silite și obligarea creditorului intimat la plata sumei totale de 9,510.14 lei reprezentând suma de bani preluată prin executarea prin poprire a contului contestatorului și de plată a dobânzii legale raportate la această sumă calculată de la data debitării contului apelantului de către executorul judecătoresc - 07.08.2015 și până la data restituirii acestei sume de către creditoarea intimată către apelat în mod efectiv, obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu reprezentând 1.050 lei taxa judiciara de timbru (la care se adaugă 300 lei taxa de timbru plătită ulterior aferenta întoarcerii executării silite).

Ulterior, prin notele scrise depuse la 05.04.2016 și respectiv 08.04.2016, apelantul-contestator a renunțat la cererea de suspendare a executării, pe motiv că executarea silită a încetat la cererea creditorului și a ridicat și excepția lipsei calității de reprezentant a societății CCSRL față de creditorul CC S.a.R.L..

Instanța de fond, prin sentința civilă nr. 694/21.06.2016, a respins excepția lipsei calității de reprezentant a intimatei CC S.a.R.L reprezentată legal prin CCSRL și a respins contestația la executare formulată de contestatorul CC, reținând că titlul executoriu este reprezentat de contractul de credit numărul 10/17.01.2007.

Situația de fapt dovedită este că s-a renunțat la executarea începută de către creditor și prin încheierea din 5.10.2015 executorul judecătoresc a dispus încetarea executării silite pornite de către creditoare, ulterior, la 11.09.2015, dispunând și sistarea popririi începute, astfel încât cauza a rămas fără obiect, iar excepția invocată de către contestator, în condițiile în care el însuși a promovat acțiunea și a stabilit cadrul procesual nu a putut fi primită, motiv pentru care s-au respins atât excepția, cât și contestația la executare, date fiind și dispozițiile articolului 712 și următoarelor din Codul de Procedură Civilă.

Prin încheierea nr. 774/28.09.2016, Judecătoria Răcari a admis excepția tardivității formulării cererii invocată de instanță din oficiu și a respins cererea de completare a dispozitivului sentinței civile nr. 694/21.06.2016 formulată de contestator, reținând că prin sentința civilă nr. 694/21.06.2016 pronunțată de Judecătoria Racari în dosarul nr. X/4/2015 instanța a respins excepția lipsei calității de reprezentant a intimatei si a respins contestația la executare, iar în privința căii de atac, regula generală este aceea că hotărârea pronunțată cu privire la contestație poate fi atacata numai cu apel, iar atunci când este data de instanța de executare, încheierea este supusă termenului de apel de 10 zile de la comunicare.

În speță, hotărârea a fost pronunțată de instanța de executare, astfel că termenul de apel este de 10 zile de la comunicare si nu de 30 zile cum greșit s-a menționat.

În ședința publică din 09.02.2017, instanța, constatând că întârzierea declarării apelului s-a datorat unor motive temeinic justificate constând în menționarea, în hotărârea atacată, în mod eronat, a termenului de apel de 30 de zile, termen pe care apelantul l-a respectat, în temeiul art. 186 din Codul de procedură civilă, a admis cererea apelantului-contestator de repunere în termenul de apel în ceea ce privește sentința atacată.

Privitor la apelul declarat împotriva sentinței, tribunalul constată că acesta este întemeiat, întrucât potrivit dispozițiilor art. 248 Cod Procedură Civilă nou, aplicabil în speță, față de depunerea cererii de executare silită în dosarul de executare nr. 1618/2015 al BEJ CC în anul 2015 (fila 110 dosar Judecătoria Sectorului 4 București), precum și față de dispozițiile art. 25 Cod Procedură Civilă, instanța era obligată să soluționeze cu prioritate excepțiile de procedură și cele de fond care fac inutilă cercetarea în fond a cauzei.

Având de soluționat două excepții, cea a lipsei calității de reprezentant a societății CCSRL față de creditorul CC S.a.R.L. și cea a prescripției dreptului de a se cere executarea silită, prioritară era excepția lipsei calității de reprezentant a societății CCSRL față de creditorul CC S.a.R.L, pe care de altfel instanța de fond a respins-o corect, însă motivarea respingerii este, în opinia tribunalului, alta și nu aceea a stabilirii cadrului procesual de către contestator.

Astfel, se observă că, potrivit Deciziei nr. 9/2016 a Î.C.C.J.-Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, "în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cererea de chemare în judecată și reprezentarea convențională a persoanei juridice în fața instanțelor de judecată nu se pot face prin mandatar persoană juridică, nici prin consilierul juridic sau avocatul acesteia din urmă";, interpretarea fiind valabilă și pentru cererea de executare silită, iar cererea de executare silită în prezenta cauză a fost formulată de CC prin reprezentant convențional CCS.R.L, însă prin cererea depusă la fond la fila 112, CC și-a însușit toate actele de procedură formulate de CC, inclusiv pe cele din cursul executării silite, astfel că nulitatea relativă invocată de contestator a fost acoperită prin confirmare de către creditor.

Este însă întemeiată excepția prescripției dreptului de a se cere executarea silită, invocată de contestator chiar prin cererea inițială, dar lăsată nesoluționată de instanța de fond, care a considerat că s-a renunțat la executarea începută de către creditor și prin încheierea din 5.10.2015 executorul judecătoresc a dispus încetarea executării silite pornite de către creditoare, ulterior, la 11.09.2015 dispunând și sistarea popririi începute, astfel încât cauza a rămas fără obiect, sens în care a și respins contestația la executare.

Astfel, pe lângă faptul că se impunea soluționarea cu prioritate a acestei excepții, așa cum s-a reținut mai sus, aceasta este și întemeiată, întrucât titlul executoriu este reprezentat de contractul de credit de transportCC nr. 10/17.01.2017, iar investirea cu formulă executorie a acestuia s-a dispus la 30.06.2015, prin încheierea pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București.

La 30.07.2015, executorul judecătoresc a emis înștiințare privind începerea executării și înființarea popririi, iar prin recipisa nr. Brel 00001565723 s-a consemnat de către contestator la dispoziția executorului judecătoresc suma de 9510,14 lei (fila 102 fond).

Între aceleași părți, a mai existat un dosar cu nr. X/284/2015, având ca obiect contestație la executare în ceea ce privește dosarul de executare nr.4452/2015 al SCPEJ CCșiCC, titlul executoriu fiind tot contractul de credit nr. 10/2007, în care instanța, prin încheierea din 05.10.2016, rămasă definitivă (fila 44 verso, dosar apel), a admis excepția prescripției dreptului de a se cere executarea silită, invocată de același contestator.

S-a reținut de către Judecătoria Răcari că la 02.03.2010 au fost înregistrate pe rolul Corpului executorilor bancari cereri de excutare silită, inclusiv împotriva debitorului CC, în baza titlului executoriu - contractul de credit nr.10/17.01.2017, termenul de prescripție fiind întrerupt la 02.03.2010, în temeiul art. 405 ind. 2 alin. 1 lit. b) Vechiul Cod de Procedură Civilă, următoarea cerere de executare silită fiind înregistrată la 29.05.2015 la Bej CC, sub nr. 1618/20158 (fila 98 dosar apel din acea cauză), considerându-se intervenită prescripția la 02.03.2013, anterior depunerii acestei cereri.

Potrivit dispozițiilor art.431 Cod Procedură Civilă nou, această hotărâre se bucură de efectele lucrului judecat cu privire la chestiunea tranșată, astfel că și în prezenta contestație se consideră ca întemeiată excepția prescripției dreptului de a se cere executarea silită, conform dispozițiilor art. 706 Cod Procedură Civilă, circumstanțele intervenirii prescripției fiind aceleași, urmând ca în temeiul art. 480 Cod Procedură Civilă să se admită apelurile declarate de apelantul-contestator CC și să fie schimbată în parte sentința apelată în sensul că se va admite excepția prescripției dreptului de a cere executarea silită, invocată de contestator, și pe cale de consecință se va admite contestația la executare și se vor anula toate formele de executare din dosarul nr. 1618/2015 al S.C.P.E.J. CCși CC.

Cătă vreme tribunalul a hotărât repunerea în termenul de apel împotriva sentinței, ca urmare a indicării greșite a căii de atac de către judecător, anume 30 zile , în loc de 10 zile, cum era corect, potrivit art.651 alin 4 Cod Procedură Civilă, partea acționând cu bună credință așa cum i s-a indicat de către judecătorul care se presupune că trebuie să cunoască și să interpreteze corect legea, iar dispozițiile art. 457 Cod Procedură Civilă referitoare la legalitatea căii de atac, interpretându-se în favoarea părților și nu în defavoarea acestora, se consideră pentru identitate de raționament că ar trebui soluționată în fond și cererea acestuia de completare a dispozitivului hotărârii atacate.

Prin urmare, în temeiul art. 480 alin. 3 Cod Procedură Civilă, se va anula încheierea nr. 774/28.09.2016 pronunțată de Judecătoria Răcari și rejudecând, se va admite cererea completare a dispozitivului sentinței nr. 694/21.06.2016 a aceleiași instanțe în sensul admiterii cererii precizatoare și dispunerii întoarcerii executării silite din dosarul nr. 1618/2015, cu obligarea creditoarei la restituirea către contestator a sumei de 9.510,4 lei, cu dobânda legală de la data debitării contului.

Astfel, câtă vreme executarea silită a început după expirarea termenului de prescripție în care putea fi pornită, nu mai are importanță că debitorul datora în fapt sume de bani creditoarei, iar anularea tuturor formelor de executare conduce la aplicarea dispozițiilor art. 723 Cod Procedură Civilă, în sensul întoarcerii executării silite și restituirii sumei reținute contestatorului prin recipisa nr. Brel 00001565723 prin care s-a consemnat de către contestator la dispoziția executorului judecătoresc suma de 9510,14 lei ( fila 102 fond).

Se impune restituirea acesteia, cu dobânda legală, de la data debitării contului, dobânda legală urmând a fi acordată conform O.G nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligații bănești, precum si pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar, care la art. 2 prevede: "În cazul în care, potrivit dispozițiilor legale sau prevederilor contractuale, obligația este purtătoare de dobânzi remuneratorii și/sau penalizatoare, după caz, și în absența stipulației exprese a nivelului acestora de către părți, se va plăti dobânda legală aferentă fiecăreia dintre acestea";. Totodată, art. 3 prevede că: "(2) Rata dobânzii legale penalizatoare se stabilește la nivelul ratei dobânzii de referință plus 4 puncte procentuale.";

Față de dispozițiile art. 453 Cod Procedură Civilă, în temeiul cărora partea care pierde procesul va fi obligată la plata cheltuielilor de judecată, intimata creditoare va fi obligată la 1.340 lei cheltuieli de judecată pentru fond și la 520 lei cheltuieli de judecată către apelant, cu titlu de taxe timbru achitate conform chitanțelor depuse la dosar în fond și în apel.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelurile declarate de apelantul-contestator CC, domiciliat în CC, împotriva sentinței civile nr. 694 pronunțată la data de 21.06.2016 și încheierii nr. 774 din data de 28.09.2016, ambele pronunțate de Judecătoria Răcari în dosarul nr. X/4/2015, în contradictoriu cu intimata CC S.a.R.L reprezentată legal prin CCSRL, cu sediul în CC.

Schimbă în parte sentința apelată în sensul că admite excepția prescripției dreptului de a cere executarea silită, invocată de contestator, și pe cale de consecință admite contestația la executare și anulează toate formele de executare din dosarul nr. 1618/2015 al S.C.P.E.J. CCși CC.

Anulează încheierea nr. 774/28.09.2016 pronunțată de Judecătoria Răcari și rejudecând admite cererea completare a dispozitivului sentinței nr. 694/21.06.2016 a aceleiași instanțe în sensul admiterii cererii precizatoare și dispunerii întoarcerii executării silite din dosarul nr. 1618/2015, cu obligarea creditoarei la restituirea către contestator a sumei de 9.510,4 lei, cu dobânda legală de la data debitării contului până la data plății efective, precum și la 1.340 lei cheltuieli de judecată pentru fond.

Obligă intimata la 520 lei cheltuieli de judecată către apelant.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din data de 9 februarie 2017.

← Contestație la executare.termenul de prescripţie începe să...		Locuințe. legea nr. 85/1992. prețul de piață..... →

Contestatie la executare. mandatar persoană juridică. cererea de executare silită,

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Contestatie la executare. mandatar persoană juridică. cererea de executare silită,