Fond funciar. îndreptăţit la reconstituire.. Jurisprudență Fondul funciar
| Comentarii |
|
Tribunalul DÂMBOVIŢA Decizie nr. 10 din data de 26.01.2017
Faptul că expertul topo a identificat în teren suprafețele solicitate de reclamant nu înseamnă că acesta este îndreptățit la reconstituire, în condițiile în care nu s-a dovedit dreptul de proprietate al autorului asupra acestor suprafețe, expertul ținând seama de testamentul din anul 1954, care așa cum s-a arătat, nu face dovada dreptului de proprietate al autorului precum.
Document finalizat
Cod ECLI ECLI:RO:TBDBO:2017:010.000010
Dosar nr. X/284/2012*
R O M Â N I A
TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.10
Ședința publică de la 26 ianuarie 2017
Completul compus din:
PREȘEDINTE: CC
JUDECĂTOR: CC
JUDECĂTOR :CC
GREFIER: CC
Pe rol judecarea recursului civil declarat de recurentul-reclamant CC cu domiciliu ales la C.Av. CC din CC împotriva sentinței civile nr.1035/21.09.2016 în contradictoriu cu intimații CC, cu sediul în CC, CC, cu sediul în CC județul intimat CC, cu domiciliu în CC, intimat CC, cu domciliu în CC, CC, domiciliat în CC CC, domiciliat în CC, CC, domiciliat în CC având ca obiect fond funciar.
Mersul dezbaterilor, prezența și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din 12.01.2017, 19.01.2017 care face parte integrantă din prezenta sentință, și când instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea pentru azi.
T R I B U N A L U L
Asupra recursului civil de față:
Prin sentința civilă nr. 1035/21.09.2016 Judecătoria Răcari a respins cererea de chemare în judecata formulata de reclamantul CC în contradictoriu cu pârâții CC, CC, CC,CC, CC, CC și CC.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că prin TP nr.41748/1994 s-a reconstituit lui CC si CC suprafața de 3,54 ha, iar prin TP nr.157163/2008 s-a reconstituit si diferența de pana la 3,81 ha, in concret 0,27 ha reprezentând procentul de diminuare, ca prin prezenta acțiune reclamantul solicita pe de o parte, să se dispună anularea hotararii nr.41/1991 adoptata de Comisia Judeteana pentru aplicarea legii nr.18, prin care mostenitorilor autorului sau CC, si anume, CC si reclamantului CC le-a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru 3,54 ha prin titlul de proprietate din 29.04.1994 si reconstituirea dreptului de proprietate de la acelasi autor si pentru suprafetele de: 6584 mp teren arabil intravilan in completarea celor 8416 mp reconstituiti in titlul de proprietate in T13 P1240/1 -urmand ca in aceasta tarla si parcela suprafata totala din titlu sa fie de 15.000 mp cu vecinatatile indicate in titlul de proprietate si 3600 mp teren arabil extravilan, sens in care s-a solicitat si modificarea Titlului de proprietate nr.41748/1994.
Ca cerere accesorie reclamantul a solicitat in contradictoriu cu moștenitorii lui CC si nulitatea absoluta parțială a titlului de proprietate nr.59956/10.05.1995 beneficiar CC, in sensul excluderii din acest titlu de proprietate a suprafeței de 3000 mp teren arabil intravilan situat in T13 P1244, cu vecini: N- most CC, E-most CC, S- teren adm primărie si V- ferma, si in contradictoriu cu moștenitorii lui CC nulitatea absoluta parțiala a titlului de proprietate emis pe numele acestuia, in sensul excluderii din titlul de proprietate a suprafeței de 1241 mp teren arabil intravilan situat in T13 P1240/2.
Prin sentinta civila nr. 531/01.04.2011 pronuntata de Judecatoria Racari in dosar nr. X/284/2010 s-a desfiintat inscrisul numit "cerere"; (" Domnule Primar…";) cu nr.1116/17.03.1991 reprezentand cererea formulata de numitii CC si CC in ceea ce priveste scrisul de completare.
Prin incheierea pronuntata in sedinta publica din 16.07.2014 instanța a respins exceptia lipsei calitatii procesuale active si exceptia lipsei de interes invocate de parata locala de fond funciar CC prin intampinare si a statuat in considerente ca interpretarea cererii nr. 1116/17.03.1991 va fi facuta in sensul ca s-a solicitat reconstituirea pentru întreaga suprafata ce urmeaza a fi dovedita in cauza, întrucat înscrisul nu a fost desființat in totalitate, ci doar scrisul de completare.
In analiza întinderii dreptului de proprietate, instanta a avut în vedere faptul ca reconstituirea a fost solicitata după autorul CC, fapt necontestat in cauza, astfel ca analiza va fi facută doar in considerarea acestuia. Pe de altă parte, reclamantul nu a dovedit că ar avea vocație succesorală si după CC.
La solicitarea instantei, reclamantul a depus la dosar precizari privind suprafetele detinute de acest autor, precum si o schita ( filele 47-49 vol. I rejudecare) aratand ca CC a detinut in intravilan suprafata de 15.000 mp si in extravilan suprafata de 20.000 mp, total general 35.000 mp. Adauga si suprafata detinuta de CC si arata ca in total cei doi au avut 47.500 mp.
Instanța de fosnd a mai retinut ca diferenta intre aceasta suprafata totala de 47.500 mp avansata de reclamant si cea de 38.100 mp reconstituita acestuia prin cele doua titluri de proprietate este de 9400 mp. Este practic suprafata pe care reclamantul o pretinde in plus, aratand in aceleasi precizari ca solicita reconstituirea pentru 5800 mp in intravilan si 3600 mp in extravilan, totalul fiind de 9400 mp.
Din probele administrate in cauza s-a retinut ca reclamantul nu a reusit sa dovedeasca faptul ca, autorul CC a avut in proprietate, pe langa suprafata recosntituita de 38.100 mp si suprafata pretinsa de 9400 mp.
La fila 23 din dosar ( primul ciclu procesual) se afla inscrisul intitulat " borderoul populatiei, proprietatilor si exploatatiilor agricole din comuna/satCC, plasa CC, judetul Dambovita"; datat ianuarie 1948. La rubrica " suprafata totala posedata"; se arata suprafata pentru fiecare component al gospodariei, autorul CC figurand cu 1 ha si 5000 mp. Pe verso la rubrica " total supraf. exploatate"; s-a retinut doar autorul CC cu suprafata de 4 ha si 2600 mp.
Instanta a retinut ca, aceasta suprafata totala exploatata de autorul CC de 42.600 mp reprezinta de fapt totalul suprafetelor posedate mentionate la rubrica anterioara, pentru cei trei componenti ai gospodariei ( 15.000 mp CC + 12.900 mp CC + 14.700 mp CC).
Rezulta astfel ca, autorul CC poseda la momentul anului 1948 suprafata de 1 ha si 5000 mp conform înscrisului analizat, mai putin decat suprafata reconstituita in cauza.
In susținerea cererii de chemare in judecata, reclamantul a inteles sa se foloseasca si de un testament din anul 1954 ( fila 9 dosar prim ciclu procesual) prin care autorul CC a testat catre reclamant, in calitate de nepot de sora, urmatoarele suprafete: 75 ari teren, loc de casa 10 ari si 65 ari arabil si 4x50 ari arabil.
A mai retinut instanța de fond ca suprafata totala testata a fost de 27.500 mp, dar si ca acest inscris nu dovedeste dreptul de proprietate al autorului asupra acestei suprafete. Nu a fost mentionata modalitatea in care testatorul a intrat in posesia acestor terenuri si nici in prezenta cauza nu au fost produse dovezi in acest sens, in condițiile in care a testat o suprafata mai mare decat cea cu care figura in anul 1948 in borderoul populatiei.
Prima instanță a avut de analizat si fila de registru agricol pentru anii 1959-1963 a autorului CC potrivit careia suprafata totala a fost de 3,81 ha.
Desi reclamantul a contestat acest înscris cu privire la suprafata, s-a retinut ca nu a fost desfiintat prin nicio modalitate juridica. In plus, este de retinut faptul ca, prin sentinta civila nr. 531/01.04.2011 pronuntata de Judecatoria Racari in dosar nr. X/284/2010 s-a desfiintat inscrisul numit "cerere"; (" Domnule Primar…";) cu nr.1116/17.03.1991 reprezentand cererea formulata de numitii CC si CC in ceea ce priveste scrisul de completare, insa exista si inscrisul intitulat " declaratie"; ( fila 79 dosar de recurs) nedesfiintat, in care se insereaza suprafata de 3,81 mp, identica cu cea din fila de registru agricol.
Mai mult, la fila 200 vol. I dosar rejudecare se regaseste cererea de intrare in CAP formulata de autorul CC in care se arata ca se inscrie cu suprafata de teren arabil ce o poseda conform registrului agricol.
Atat Legea nr. 18/1991 cat si Legea nr. 1/2000, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 247/2005, au impus prin disp. art. 11 alin. 1 si 3 si respectiv art. 6 urmatoarele: reconstituirea dreptului de proprietate pe baza consemnarilor efectuate intre anii 1945 si 1990 in registrele agricole, cererile de intrare in fostele cooperative de productie, documentele aflate in arhivele statului referitoare la proprietatea terenurilor, acte care au o valoare declarativa cu privire la proprietate. In cazul in care aceste inscrisuri doveditoare nu mai exista, este suficienta proba testimoniala in situatia in care recosntituirea se face pe vechiul amplasament, iar martorii sunt proprietarii vecini pe toate laturile terenului pentru care s-a cerut reconstituirea. Mai mult, prin art. 6 alin. 1 din Legea nr. 1/2000 legiuitorul a impus verificarea in mod riguros a actelor doveditoare prevazute la art. 9 alin. 5 din Legea nr. 18/1991, precum si pertinenta, verosimilitatea, autenticitatea si concludenta acestora.
Din speta de fata rezulta ca autorul CC a detinut o suprafata de 3,81 ha teren inscrisa in registrul agricol pentru care s-a reconstituit reclamantului si altui beneficiar dreptul de proprietate si nu s-a facut dovada contrara.
S-a mai reține că, în intravilan, conform filei de registru agricol, a deținut 0,10 ha teren curți si 0,52 ha teren lângă casă, iar prin titlul de proprietate i s-a reconstituit în intravilan o suprafata mai mare, respectiv 9200 mp.
Nu s-a probat proprietatea autorului asupra unui total de 15.000 mp teren intravilan, conform susținerilor reclamantului.
In privinta depozitiei martorei CC( fila 187 vol. I dosar rejudecare) instanta nu a mai valorificat-o intrucat, pe de o parte nu respecta conditiile dispozitiilor legale sus mentionate, nefiind vecina a terenurilor, iar pe de alta parte, a facut referire la o suprafata totala de 9 pogoane si jumatate ( insemnand 47.500 mp astfel cum a sustinut si reclamantul) care ar fi apartinut defunctilor CC si CC, or in cauza intereseaza doar proprietatea autorului CC.
Fata de cele expuse, s-a retinut de către instanță ca reconstituirea dreptului de proprietate dupa autorul CC a fost facuta in mod corect pentru întreaga suprafata dovedita a fi fost detinuta de acesta, motiv pentru care va fi respins primul capat de cerere.
In conditiile in care cererea completatoare a reclamantului prin care s-a solicitat in contradictoriu cu mostenitorii lui CC nulitatea absoluta parțiala a titlului de proprietate nr.59956/10.05.1995 beneficiar CC, in sensul excluderii din acest titlu de proprietate a suprafetei de 3000 mp teren arabil intravilan situat in T13 P1244, cu vecini: N- most CC, E-most CC, S- teren adm primarie si V- ferma, si in contradictoriu cu mostenitorii lui CC nulitatea absoluta parțiala a titlului de proprietate emis pe numele acestuia, in sensul excluderii din titlul de proprietate a suprafetei de 1241 mp teren arabil intravilan situat in T13 P1240/2, sunt cereri accesorii cererii principale, pe cale de consecința si aceste cereri au fost respinse, reclamantul nefăcand dovada ca este persoana îndreptățita la reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile pretinse.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul CC criticându-o pentru nelegalitate și netemeinicie sustinand că hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii, instanța de recurs urmand a analiza hotărârea si sub aspectul disp art. 304 ind 1 din V.c.pr.civ.. Sustine recurentul că in mod greșit instanța de fond, a analizat cererea sa numai in ceea ce privește suprafețele de teren provenite de la autorul CC si nu si de la autoarea sa, CC, întrucat, încă de la început a solicitat anularea hotărârii nr.41/1991 adoptata de Comisia județeană pentru aplicarea Legii nr. 18, prin care moștenitorilor autorului CC, si anume , CC si el, reclamantul CC le-a fost reconstituit dreptul de poprietate pentru suprafața 3,54 ha prin titlul de proprietate din 29.04.1994 si reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafețele la care aceștia erau îndreptățiti, cererea de chemare în judecată referindu-se la suprafețele cuvenite celor doi si nu in mod exclusiv numai autorului CC.
Instanța de fond nu a analizat cererea si sub aspectul suprafețelor pe care recurentul-reclamant le-a solicitat a fi reconstituit dreptul, reținând faptul ca, " din probele administrate in cauza se retine ca reclamantul nu a reușit sa dovedească faptul ca, autorul CC a avut in proprietate, pe langa suprafața reconstituita de 38.100 mp si suprafața pretinsa de 9400 mp.", acest aspect fiind nereal întrucât chiar instanța de fond, a făcut in continuare analiza registrelor de posesori, si a găsit suparafata de 4 ha si 2600 mp.
Din chiar " borderoul populației, proprietăților si exploatatiilor agricole din comuna/satCC, plasa CC, județul Dambovita" datat ianuarie 1948, la rubrica " suprafața totala posedata" se arata suprafața pentru fiecare component al gospodăriei, autorul CC figurând cu 1 ha si 5000 mp. Pe verso la rubrica " total supraf. exploatate" se retine doar autorul CC cu suprafața de 4 ha si 2600 mp., ceea ce face ca suprafața sa fie deja dovedita.
Mai menționează recurentul că a arătat si a dovedit faptul ca prin testament din anul 1954 , autorul CC a testat către el, in calitate de nepot de sora, următoarele suprafețe: 75 ari teren, loc de casa 10 ari si 65 ari arabil si 4x50 ari arabil, totalul acestor suprafețe este de 44 000 mp., si nu cum greșit a reținut instanța de fond ca fiind de 27 500 mp.
Greșit a procedat instanța de fond, si atunci când nu a dat eficienta necesara, depoziției martorei CC ( fila 187 voi. I dosar rejudecare) pe care nu a valorificat-o, sustinind , desigur greșit faptul ca, pe de o parte nu respecta condițiile dispozițiilor legale sus menționate, nefiind vecina a terenurilor, iar pe de alta parte, a făcut referire la o suprafața totala de 9 pogoane si jumătate (însemnând 47.500 mp astfel cum a susținut si reclamantul) care ar fi aparținut defuncților CC si CC, or in cauza interesează doar proprietatea autorului CC, martora a fost mai mult decât un vecin, a fost cea care ani de-a rindul a lucrat aceste suprafețe de teren.
Greșită este si susținerea instanței potrivit căreia a respins cererea reclamantului de a se constata nulitatea titlurilor de proprietate emise pe numele moștenitorilor defunctului CC, si moștenitori CC, considerând că cele doua titluri de proprietate sunt lovite de nulitatea absoluta prev de art. III din L 169/1997, prin faptul ca persoanele cărora le-a fost reconstituit dreptul nu erau persoane îndreptățite la constituire, prin faptul ca acestea nu au avut teren in curtea si gradina mea, astfel ca cele doua titluri deși se impunea desființarea lor, instanța de fond in mod greșit a respins cererea.
În situația in care se aprecia ca reconstituirea nu mai este posibila pe vechiul amplasament, instanța de fond ar fi trebuit sa oblige Comisia locala, sa facă propuneri de reconstituire pe un alt amplasament, dar in aceeași localitate, aceasta măsura este permisa de Normele de aplicare ale L 18/1991, dar si de Lege, având in vedere dreptul meu de pe urma autorilor mei.
Se solicită admiterea recursului, casarea in tot a sentinței criticate si pe cale de consecința , reanalizând probatoriul, in special probele admiterea acțiunii formulata de către reclamant, omologarea raportul de expertiza, varianta finala, raport care alături de celelalte probe administrate fac dovada deplina a celor solicitate .
In drept, recursul a fost întemeiat pe disp art. 304 pct. 9, art. 304 ind 1 , art. 312 si urm din Cprciv( vechi).
Nu s-a formulat întâmpinare.
Examinând sentința civilă recurată prin prisma criticilor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului, precum și a dispozițiilor legale incidente în cauză, tribunalul apreciază recursul ca nefondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Prin acțiunea formulată, reclamantul - recurent CC a solicitat anularea Hotărârii nr. 41/1991 a Comisiei Județene de Aplicare a Legii nr. 18/1991, prin care lui și numitei CC li s-a reconstituit în calitate de moștenitori ai autorului CC dreptul de proprietate pentru 3,54 ha prin titlul de proprietate nr. 41748/1994 și reconstituirea dreptului de proprietate de la același autor și pentru suprafețele de 6584 mp arabil intravilan și 3600 mp arabil extravilan, precum și modificarea titlului de proprietate nr. 41748/1994 în acest sens.
Ca cerere accesorie, reclamantul a mai solicitat și nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr. 59956/10.05.1995, beneficiar CC, în sensul excluderii suprafeței de 3000 mp teren arabil intravilan și nulitatea parțială a titlului de proprietate emis pe numele CC, în sensul excluderii din titlul de proprietate a suprafeței de 1241 mp teren arabil intravilan.
În aceste condiții, ținând seama de limitele investirii precum și de motivarea acțiunii, în sensul că reconstituirea dreptului de proprietate nu s-a făcut pe întreaga suprafață provenită de la autorul său CC, în mod corect instanța de fond a analizat cererea doar în ceea ce privește suprafețele de teren deținute de autorul CC.
Este fără relevanță faptul că reclamantul a arătat, la solicitarea instanței, pe lângă suprafețele pe care le-a deținut CC (15.000 mp intravilan și 20.000 mp extravilan) și suprafețele deținute de CC, având în vedere că reconstituirea dreptului de proprietate nu s-a solicitat după aceasta din urmă, nici prin cererea de reconstituire nr. 1116/17.03.1991 ( dată la care CC trăia și ar fi trebuit să solicite reconstituirea dreptului de proprietate în nume propriu ) și nici în fața instanței, lucru de altfel care nu putea fi primit, ca urmare a neparcurgerii procedurii administrative.
Este, de asemenea, fără relevanță faptul că în recurs, reclamantul a făcut dovada calității de moștenitor a lui CC, în condițiile în care nu există o cerere de reconstituire a acesteia formulată, în nume propriu (ci doar în calitate de moștenitoare a lui CC), pentru terenurile pe care le-a deținut ca proprietara și care să nu fi fost soluționată sau soluționată necorespunzător.
Referitor la întinderea dreptului de proprietate al autorului CC, în mod corect instanța de fond a prezentat pe larg și judicios argumentat că, potrivit înscrisurilor depuse la dosar, acesta poseda în anii 1959 - 1963 o suprafață totală de 3,81 ha.
Astfel, atât din borderoul populației depus la fila 23, autorul CC figurează cu o suprafață de 1 ha și 5000 mp, tribunalul neputând ține seama de suprafața totală exploatată de 42600 mp, care reprezintă suprafețele posedate de toți membrii gospodăriei printre care și CC 12.900 mp și și CC 14.700 mp, persoane care nu au cerut reconstituirea dreptului de proprietate în nume propriu. Fila de registru agricol evidențiază, de asemenea, o suprafață de 3,81 ha, iar testamentul prezentat de reclamant din anul 1954 prin care autorul CC a testat în favoarea sa suprafața de 35.000 mp (75 ari = 7500 mp, 10 ari = 1000 mp, 65 ari = 6500 mp, 4 x 50 ari = 20.000 mp, total 35.000 mp), nu fac dovada dreptului de proprietate al autorului asupra acestor terenuri, în lipsa actelor primare de dobândire a proprietății, cu atât mai mult cu cât pe de o parte se testează o suprafață mai mare decât cea cu care figura în borderoul populației, iar pe de altă parte, până la data înscrierii în C.A.P., în anul 1960, este posibil ca autorul să fi înstrăinat din aceste suprafețe, cererea sa fiind în sensul că se înscrie în Gospodăria Agricolă Colectivă cu suprafața de teren arabil ce o posedă, conform registrului agricol, care era de 3,81 ha ( fila de registru agricol nefiind anulată sau desființată).
Prin titlul de proprietate nr. 41748/1994, reclamantului și numitei CC li s-au reconstituit, în calitate de moștenitori ai lui CC, o suprafață de teren intravilan mai mare decât cea cu care autorul figura în registrul agricol (9206 mp față de 6200 mp cât apărea în registrul agricol).
Faptul că expertul topo a identificat în teren suprafețele solicitate de reclamant nu înseamnă că acesta este îndreptățit la reconstituire, în condițiile în care nu s-a dovedit dreptul de proprietate al autorului CC asupra acestor suprafețe, expertul ținând seama de testamentul din anul 1954, care așa cum s-a arătat, nu face dovada dreptului de proprietate al autorului precum și de suprafețele deținute de CC în privința căruia nu există o cerere de reconstituire în nume propriu, astfel că nu interesează speța de față.
Pentru considerentele mai sus expuse, constatând că instanța de fond a pronunțat o soluție corectă și legală atât în privința cererii principale cât și a cererii accesorii de anulare a titlurilor de proprietate (a cărei soluție depindea de modul de soluționare a cererii principale), tribunalul în conformitate cu dispozițiile art. 312 Cod procedură civilă va respinge recursul ca nefondat și va menține sentința civilă recurată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul civil declarat de recurentul-reclamant CC cu domiciliu ales la C.Av. CC din CC împotriva sentinței civile nr.1035/21.09.2016 în contradictoriu cu intimații CC, cu sediul în CC, CC, cu sediul în Târgoviște, județul intimat CC, cu domiciliu în CC, intimat CC, cu domciliu în CC, CC, domiciliat în CC CC, domiciliat în CC, CC, domiciliat în CC având ca obiect fond funciar.
Menține sentința civilă recurată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 26.01.2017.
| ← Contestație la executare. taxă de habitat. decizia de impunere | Contestație la executare. art.648 alin.2 cod procedură civilă → |
|---|
