Contestaţie la executare. Nelămuriri cu privire la hotărârea care se execută. Instanţa competentă
Comentarii |
|
C. proc. pen., art. 461
în cazul prevăzut în art. 461 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., competentă să judece contestaţia este instanţa care a pronunţat hotărârea ce se execută, iar nu instanţa de executare, ca în celelalte cazuri de contestaţie.
C.S.J., secţia penală, decizia nr. 1834 din 9 aprilie 2003
Prin sentinţa penală nr. 261 din 16 decembrie 2002, Tribunalul Buzău şi-a declinat competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare formulate de biroul de executări penale de pe lângă această instanţă, în favoarea Curţii de Apel Ploieşti.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că, potrivit contestaţiei, la punerea în executare a sentinţei penale nr. 66 din 4 aprilie 2002 a Tribunalului Buzău, s-au ivit nelămuriri cu privire la actele false care ar urma să fie anulate, întrucât prin decizia penală nr. 308 din 3 iunie 2002 a Curţii de Apel Ploieşti, în apelul procurorului, s-a dispus anularea datelor nereale consemnate în înscrisurile de la dosar. Biroul de executări penale de pe lângă tribunal a formulat contestaţie la executare, în sensul necesităţii de a se determina concret fiecare menţiune falsă din acte, pentru a se putea trece la anularea acestora. în drept, tribunalul a motivat hotărârea de declinare a competenţei, invocând prevederile art. 461 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.
La rândul ei, Curtea de Apel Ploieşti, prin sentinţa nr. 2 din 14 februarie 2003, şi-a declinat competenţa soluţionării cauzei în favoarea Tribunalului Buzău.
în soluţionarea conflictului negativ de competenţă, se constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 66/2002, Tribunalul Buzău a condamnat pe inculpaţi, între altele, pentru săvârşirea infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale şi a dispus desfiinţarea totală a înscrisurilor falsificate. Curtea de Apel Ploieşti, prin decizia nr. 308/2002, admiţând recursul procurorului, a casat, în parte, sentinţa şi a dispus anularea numai a datelor consemnate nereal în înscrisurile aflate la dosar.
Problema care se pune în cauză este aceea a competenţei de soluţionare a contestaţiei la executare formulate de biroul executări penale de pe lângă Tribunalul Buzău, instanţă de executare. Potrivit art. 461 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., contestaţia contra executării hotărârii penale se poate face când se iveşte o nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare.
în cauză, biroul de executări penale de pe lângă Tribunalul Buzău se află în situaţia prevăzută în art. 461 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., având nelămuriri
cu privire la hotărârea ce se execută. Ceea ce trebuie să se execute cu privire la anularea de acte este hotărârea Curţii de Apel Ploieşti, care a desfiinţat sentinţa sub acest aspect şi pe care biroul o consideră neclară şi, deci, imposibil de executat, în lipsa unor precizări suplimentare, situaţie prevăzută în art 461 alin. (1) lit c) C. proc. pen. Conform art 461 alin. (2) C. proc. pen., în cazurile prevăzute la lit. a), b) şi d), contestaţia se face la instanţa de executare prevăzută la alin. (1) sau (6) al art. 460, iar în cazul prevăzut la lit. c), la instanţa care a pronunţat hotărârea ce se execută.
în consecinţă, competentă să soluţioneze contestaţia la executare este Curtea de Apel Ploieşti, căreia i s-a trimis dosarul în acest scop.
← încuviinţarea executării silite. Contrarietate de hotărâri.... | Prescripţia dreptului de a cere executarea silită. Invocare.... → |
---|