Contract de credit bancar. Contract de garanţie. Lipsa clauzei penale. Consecinţe
| Comentarii |
|
Legea nr. 76/1992 Legea nr. 33/1991
Contractul de garanţie care nu cuprinde clauza penală nu poate fi completat de drept, iar giranţii nu pot fi obligaţi la plata de penalităţi, ei nefiind agenţi economici.
C.S.J., secţia comercială, decizia nr. 1174 din 6 mai 1997
(B.J. - bază de date)
Nota 1: Legea nr. 33/1991 privind activitatea bancară a fost abrogată în temeiul art. 94 din Legea nr. 58/1998, legea bancară (M. Of. nr. 121 din 23 martie 1998).
Nota 2: Legea nr. 76/1992 privind măsuri pentru rambursarea creditelor rezultate din acţiunea de compensare, regimul plăţilor agenţilor economici, prevenirea incapacităţii de plată şi a blocajului financiar a fost abrogată prin O.U.G. nr. 10/1997 cu privire la diminuarea blocajului financiar şi a pierderilor din economie, abrogată, la rândul ei, în temeiul art. 13 din Legea nr. 469/2002 privind unele măsuri pentru întărirea disciplinei contractuale (M. Of. nr. 529 din 19 iulie 2002).
Tribunalul Bistriţa Năsăud a admis în parte acţiunea reclamantei Banca Română pentru Dezvoltare SA împotriva pârâţilor SC N.L SRL, P.O.E. şi P.M., pe care i-a obligat la plata penalităţilor de întârziere.
Instanţa a reţinut că după introducerea acţiunii, pârâta SC N.I. SRL a achitat o parte din sumele datorate, motiv pentru care reclamanta şi-a restrâns pretenţiile la plata penalităţilor calculate la ratele de credit şi dobânzile plătite cu întârziere.
Apelul declarat de pârâţii-giranţi P.O.E. şi P.M. a fost respins de Curtea de Apel Cluj, secţia civilă şi de contencios administrativ, care, prin decizia nr. 532 din 9 octombrie 1996, a reţinut că, potrivit Legii nr. 76/1992 şi art. 42 C. com., penalitatea de 0,15% pe zi este datorată chiar dacă în contract nu s-a prevăzut o clauză penală, iar garanţii societăţilor comerciale răspund solidar pentru întreaga datorie.
Giranţii P.O.E. şi P.M. au declarat recurs, susţinând că în mod greşit au fost obligaţi la plata penalităţilor de întârziere, deoarece în contractul lor de garanţie ipotecară nu s-a prevăzut o clauză penală şi, deosebit de acesta, nu sunt agenţi economici pentru a le fi aplicabile prevederile Legii nr. 76/1992.
Recursul este fondat.
Din contractul de garanţie rezultă că recurenţii au garantat restituirea unui împrumut pe care pârâta SC N.I. SRL l-a primit de la Banca Română pentru Dezvoltare SA. în acest scop, cei doi giranţi au consimţit la instituirea unei ipoteci asupra imobilului proprietatea lor, însă nici în contractul de credit încheiat de societatea pârâtă cu banca şi nici în contractul de garanţie ipotecară dintre bancă şi giranţi nu s-a prevăzut o clauză penală.
Este adevărat că prin art. 7 din Legea nr. 76/1992, modificat prin Legea nr. 43/1993, se prevede obligaţia agenţilor economici de a stipula în convenţiile comerciale o penalitate minimă de 0,15% pe zi. Dar, după cum s-a arătat, recurenţii nu sunt agenţi economici iar în contractul lor cu banca nu s-a prevăzut plata de penalităţi. Ca atare, pârâţii-recurenţi nu datorează penalităţi,
deoarece contractul, care este legea părţilor, nu poate fi completat de drept cu o clauză penală.
In consecinţă, recursul a fost admis şi înlăturată obligarea garanţilor la plata de penalităţi.
| ← Vânzare la licitaţie a bunurilor ipotecate. Contestaţie la... | Contract de împrumut bancar. Garanţie ipotecară.... → |
|---|
