fond funciar - constatare nulitate absoluta titlu de proprietate- calitate procesual activă , interes
| Comentarii |
|
Judecătoria IAŞI Sentinţă civilă nr. 17212 din data de 11.01.2016
Prin sentința civilă 17212/23.12.2013 pronunțată de Judecătoria instanța a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților RI și RA și a respins acțiunea formulată de aceștia având ca obiect constatare nulitate absolută titlu de proprietate contradictoriu cu pârâții COMISIA JUDEȚEANĂ DE FOND FUNCIAR IAȘI, COMISIA LOCALĂ DE FOND FUNCIAR, UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ GRAJDURI și RV ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesual activă.
Sesizată cu cerere de constatare nulității absolute a titlului de proprietate emis exclusiv în beneficiul pârâtului persoană fizică instanța a reținut în fapt că, reclamanții RII, RIA și pârâtul RIV persoană fizică au calitatea de moștenitori ai autorului RI, alături de soția supraviețuitoare RM.
După defunctul RI, decedat anterior apariției Legii nr.18/1991 a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate numita RM soluționată favorabil în sensul validării acesteia pentru suprafața de 2,61 ha teren agricol.
Ulterior pârâta Comisia Locală de Fond Funciar emite în baza aceleiași validări un număr de 2 titluri de proprietate, pe numele titularei cererii de reconstituire, RM și ale pârâtului RIV.
Prin acțiunea formulată reclamanții RII si RIA solicita în baza art III din Legea nr.169/1997 anularea titlului de proprietate emis în favoarea pârâtului RIV în lipsa documentației, a validării, a cererii de reconstituire, cu nesocotirea drepturilor acestora de moștenitori ai autorului comun.
În drept, fiind ținută a se pronunța cu precădere asupra excepției lipsei calității procesual active derivată din lipsa de interes, invocată de pârâți instanța a reținut că potrivit doctrinei și practicii judiciare condițiile de exercițiu a acțiunii sunt calitatea procesuală, afirmarea unui drept, justificarea unui interes și capacitatea procesuală, condiții ce trebuie îndeplinite cumulativ, lipa uneia dintre acestea ducând la respingerea demersului în justiție ca urmare a admiterii excepției corespunzătoare, excepție de fond absolută și peremptorie.
Calitatea procesuală activă se traduce prin îndreptățirea unei persoane de a sta în proces în calitate de reclamant, îndreptățire care se identifică prin identitatea între persoana reclamantului și cel care are dreptul invocat în raportul juridic dedus judecății.
Potrivit art.III alin.2 din Legea 169/1997 nulitatea (titlurilor de proprietate) poate fi invocata de primar, prefect, Autoritatea Naționala pentru reconstituirea proprietăților și de alte persoane care justifică un interes legitim, iar soluționarea cererilor este de competența instanțelor de drept comun.
Din textul legal, rezultă că în afara subiectelor de sezina calificate, legal determinate - primar, prefect - în materia cererilor privind constatarea nulității absolute a titlurilor de proprietate beneficiază de calitate procesuală activa orice persoana care justifică un interes juridicește ocrotit.
În materia legii speciale de reparație condiția de exercițiu a acțiunii, referitoare la interes, este circumscrisă conținutului noțiunii de calitate procesuală, legea condiționând imperativ legitimarea procesuală de justificarea interesului procesual.
Justifică un astfel de interes, și deci calitatea procesuală, acele persoane ale căror drepturi sau interese legitime și proprii, au fost prejudiciate urmare a actelor de reconstituire emise în beneficiul altor persoane.
În genere, nulitatea absolută actelor juridice, chiar atunci când norma juridică protejată și pretins nesocotită la emiterea sau încheierea actului este de ordine publică, nu poate fi cerută de orice persoană ci de orice persoană care justifică un interes, din acest punct de vedere legea specială nederogând practic de la regimul juridic de drept comun al nulității actelor juridice civile.
Potrivit regulilor procesuale, revenea reclamantilor, conform art.1169 C.civ, sarcina probei existenței unui interes personal, născut, actual, legitim care să le confere calitatea pentru a solicita constatarea nulității absolute titlului de proprietate emis pe numele pârâtului RIV.
Instanța a reținut din probele cu înscrisuri și interogatoriu administrate că reclamanții nu au justificat calitatea în a solicita desființarea titlului de proprietate emis în beneficiul pârâtului .
Pentru a ajunge la această concluzie instanța are în vedere faptul că astfel cum rezultă din analiza coroborată a probelor administrate respectiv înscrisuri și interogatoriu, reclamanții nu au formulat o cerere de reconstituire a dreptului de proprietate după autorul comun.
Or, în lipsa unei astfel de cereri de reconstituire a dreptului, vocația pe care aceștia o aveau eventual cu privire la dreptul ce a aparținut autorului lor s-a stins prin neexercitarea dreptului recunoscut de lege.
Procedura de reconstituire în baza legilor reparatorii nu se declanșează din oficiu. Autoritățile cu atribuții în analizarea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate nu aveau obligația de a cerceta și stabili din oficiu persoanele îndreptățite după foștii proprietari .
Legea nr.18/1991 are caracter reparatoriu însă scopul său poate fi atins numai în cazul în care este urmată procedura administrativă obligatorie, prevăzută în cuprinsul acesteia, procedură care se declanșează prin formularea unei cereri.
Potrivit art.8 alineat 3 din Legea nr.18/1991 (forma în vigoare la data formulării cererii) ";Stabilirea dreptului de proprietate privatã asupra terenurilor care se gãsesc în patrimoniul cooperativelor agricole de producție se face în condițiile prezentei legi, prin reconstituirea dreptului de proprietate sau construirea acestui drept. De prevederile legii beneficiazã membrii cooperatori care au adus pãmînt în cooperativa sau cãrora li s-a preluat în orice mod teren de cãtre aceasta, precum și în condițiile legii civile, moștenitorii acestora, membrii cooperatori care nu au adus pãmînt în cooperativa și alte persoane anume stabilite. Stabilirea dreptului de proprietate se face, la cerere, prin eliberarea unui titlu de proprietate în limita unei suprafețe minime de 0,5 ha pentru fiecare persoana indreptatita, potrivit prezentei legi, și de maximum 10 ha de familie, în echivalent arabil.
Conform art.12 din lege "Calitatea de moștenitor se stabilește pe baza certificatului de moștenitor sau a hotãrîrii judecãtorești definitive ori, în lipsa acestora, prin orice probe din care rezulta acceptarea moștenirii. Moștenitorii care nu-și pot dovedi aceasta calitate, întrucît terenurile nu s-au gãsit în circuitul civil, sînt socotiți repuși de drept în termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au aparținut autorului lor. Ei sînt considerați ca au acceptat moștenirea prin cererea pe care o fac comisiei.Titlul de proprietate se emite cu privire la suprafata de teren determinata pe numele tuturor moștenitorilor, urmînd ca ei sa procedeze potrivit dreptului comun.";
Conform art.13 din H.G. nr.131/1991 (în vigoare la data fomulării cererii) ";Potrivit prevederilor legii, stabilirea dreptului de proprietate se face numai la cerere, formulatã de fiecare persoana indreptatita. Cînd sînt mai mulți moștenitori, cererea se poate face și în comun, fiecare dintre ei semnind-o. În cerere se vor mentiona urmãtoarele date și elemente: numele și prenumele solicitantului și ale pãrinților, calitatea, gradul de rudenie, suprafata de teren la care se socotește îndreptãțit, precum și orice alte date necesare pentru stabilirea dreptului de proprietate potrivit legii."; Iar conform art.15 din același regulament "Stabilirea dreptului de proprietate pentru cooperatorii în viata se face pe numele persoanelor îndreptãțite, iar pentru cooperatorii decedati, pe numele moștenitorilor. Cînd sînt mai mulți moștenitori, stabilirea dreptului de proprietate se face pe numele tuturor moștenitorilor. (…) Membrii cooperatori în viata, fie ca au adus sau nu terenuri în cooperativa, se înscriu cu suprafata stabilitã de comisie în tabelele anexa nr. 2.a. și 2.b., iar moștenitorii cooperatorilor decedati se înscriu cu suprafata stabilitã în tabelul anexa nr. 3.";
Din analiza coroborată acestor texte legale rezultă faptul că pentru drepturile ce au aparținut cooperatorilor decedați, legea a prevăzut posibilitatea moștenitorilor de a se adresa Comisiei Locale cu o cerere de reconstituire chiar în lipsa certificatului doveditor al calitatii lor, că prin chiar această cerere ei urmau a fi socotiți de drept repuși în termenul de acceptare a succesiunii. Deci în ceea ce privește stabilirea dreptului de proprietate ce a aparținut cooperatorilor decedați la data apariției legii, emiterea actelor de reconstituire a dreptului pe numele tuturor moștenitorilor nu reprezintă o obligație din oficiu a comisiilor, câtă vreme moștenitorii înșiși nu au investit aceste autorități cu cererile lor.
Or, reclamanții nu au formulat o astfel de cerere fapt pe care l-au recunoscut explicit.
Cererea formulată de RM înregistrată sub numărul x nu rezultă să fi fost formulată în calitate de mandatar și pentru fiii autorului - părțile cauzei de față - aspect pe care de altfel reclamanții nici nu l-au susținut și cu atât mai puțin dovedit.
Din cerere depusă rezultă de asemenea că RM a formulat o cerere în calitate de moștenitoare a defunctului său soț RI ci în calitate de fost cooperator în viață, persoană îndreptățită la reconstituire.
Această concluzie este întărită și de faptul că ea a fost susținută cu declarații de martori potrivit cărora RM a deținut și a predat teren la CAP precum și de faptul că RM a fost validată prin Hotărârea nr.Y a Comisiei Județene de Fond Funciar pentru suprafața de 2,61 ha teren cu înscriere în anexa 2a la pozitia nr.Q și nu la anexa 3 rezervată moștenitorilor membrilor cooperatori decedați.
În acest context instanța va reține că lipsa oricărei cereri de reconstituire a reclamanților pentru dreptul de proprietate ce ar fi aparținut autorului RI ( atât în nume propriu cât și printr-un eventual mandat tacit ) se detașează cu certitudine din probele administrate.
În promovarea acțiunii reclamantii își justifică legitimarea procesuala activă exclusiv pe calitatea acestora de moștenitori după defunctul RI, în calitate de descendenți de gradul I, rezervatari, sezinari.Or, așa cum s-a arătat mai sus calitatea de moștenitor, este numai una dintre condiții le dreptului la reconstituire.
Vocația la reconstituirea unui vechi drept de proprietate care a aparținut antecesorului reclamanților rămâne totuși fără efect în lipsa unei cereri de valorificare a dreptului, aceasta stingându-se practic ca urmare a pasivității reclamanților.
Pentru acest motiv anularea titlului de proprietate al pârâtului chemata în judecată nu ar fi de natură să conducă, așa cum s-a solicitat în petitul doi al cererii introductive, la obligarea comisiilor pârâte la reconstituirea dreptului în beneficiul reclamanților ci ar conduce cel mult la revenirea dreptului de proprietate înscris în titlul pârâtului în patrimoniul numitei RM (persoana validată) care are în continuare libertatea de a dispune de această suprafață în mod liber, demers în care reclamanții nu vădesc vreun interes.
Având în vedere toate aceste considerente, instanța apreciază că reclamantii nu au probat în justificarea calității lor procesual active, motiv pentru care va admite excepția lipsei calității procesuale active și va respinge acțiunea pe acest temei.
| ← PRETENŢII. Jurisprudență Răspundere civilă delictuală | fond funciar - constatare nulitate absoluta titlu de proprietate → |
|---|
