Copil devenit din afara căsătoriei ca efect al hotărârii judecătoreşti de admitere a acţiunii în tăgăduirea paternităţii. Data de la care curge termenul de un an pentru stabilirea paternităţii
Comentarii |
|
Dacă paternitatea copilului din căsătorie este tăgăduită, termenul de un an începe să curgă de la data când hotărârea judecătorească a rămas definitivă, întrucât din acel moment copilul a devenit copil din afara căsătoriei şi are posibilitatea de a-şi stabili paternitatea faţă de un alt bărbat.
C.A. Bucureşti, Secţia civilă, decizia nr. 601 din 23 mai 1995
Prin sentinţa civilă nr. 3140 din 11 noiembrie 1993, Judecătoria Olteniţa a admis acţiunea formulată de reclamanta D.T., a constatat că pârâtul I.I. este tatăl minorilor M.I. şi M.B., născuţi la data de 16 decembrie 1988, a fost obligat pârâtul la plata pensiei de întreţinere în favoarea minorilor în suma de 4.000 lei/lună pentru fiecare, cu începere de la data de 1 martie 1993 şi până la majorat.
Prin decizia civilă nr. 205/A din 25 aprilie 1994, Tribunalul Călăraşi a respins apelul pârâtului I.I. ca nefondat.
Instanţele au reţinut că acţiunea reclamantei a fost promovată în termenul de un an prevăzut de art. 60 alin. (1) C. fam., care a început să curgă nu de la data naşterii copiilor, ci, conform alin. (2) din acelaşi text, de la data rămânerii definitive a hotărârii prin care minorii au pierdut calitatca de copii din căsătorie.
Pe fond, instanţele au reţinut că, din probele administrate în cauză, a rezultat că în perioada de concepţie a minorilor pârâtul a întreţinut relaţii intime cu reclamanta, situaţie care se coroborează cu rezultatele expertizei medico-legale.
împotriva deciziei tribunalului a formulat recurs pârâtul, care a susţinut că acţiunea reclamantei este prescrisă, în raport de dispoziţiile art. 60 alin. (1) C. fam.
Recursul nu este fondat.
S-a reţinut că prin sentinţa civilă nr. 3010 din 9 noiembrie 1992, Judecătoria Olteniţa a admis acţiunea numitului M.G., prin care s-a constatat că acesta nu este tatăl minorilor.
Termenul de prescripţie de un an, prevăzut de art. 60 C. fam., se calculează de la data rămânerii definitive a hotărârii de contestare a nulităţii recunoaşterii de paternitate ori de admitere a contestaţiei recunoaşterii de paternitate, pentru identitate de raţiune, ca şi în cazul în carc s-ar fi admis acţiunca în tăgăduirea paternităţii.
In raport de data rămânerii definitive a acestei hotărâri judecătoreşti, acţiunca reclamantei nu este prescrisă.
Conform art. 316 combinat cu art. 296 C. proc. civ., recursul a fost respins ca nefondat.
← Anularea recunoaşterii de paternitate. Data de la care curge... | Întreruperea cursului prescripţiei extinctive. întreţinere... → |
---|