Decizie de soluţionare a notificării formulate în temeiul Legii nr.10/2001. Lipsa dovezii de comunicare. Neexpirarea termenului de atacare a deciziei cu plângere
| Comentarii |
|
Curtea de Apel Cluj, Secţia I-a civilă, decizia civilă nr. 455/R din 14 februarie 2013
Prin acţiunea civilă formulată reclamanta H.I. a solicitat în contradictoriu cu pârâta U. T. din Cluj-Napoca să se constate că pârâta nu i-a comunicat până la această dată prin poştă cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire Decizia cu nr. 29.261 din 9.11.2010 emisă de Biroul Senatului U.T. Cluj-Napoca, prin care se respinge notificarea cu nr. 571/9.11.2001 formulată de reclamantă; să se constate nulitatea absolută a deciziei cu nr. 29.261 din 9.11.2010, întrucât a fost emisă cu încălcarea competenţelor de soluţionare a unei astfel de cereri, prevăzute în Carta U. T. Cluj-Napoca, precum şi pentru faptul că nu a respectat prevederile legale la anularea deciziei cu nr. 19.043/13.08.2010; să fie obligată pârâta să-i soluţioneze Notificarea înregistrată cu nr. 571/9.11.2001 la B. Ex. Jud. P.N., formulată în temeiul Legii nr. 10/2001 şi să dispună plata de despăgubiri la valoarea actuală a terenului preluat abuziv de către Statul Român de la antecesorii săi, teren în suprafaţă de 1995 mp, situat administrativ în mun. Cluj-Napoca, str. P., (azi B-dul M.) nr. 119, înscris în CF nr. 3172 Cluj-Napoca, nr. topo 16437/2; să fie obligat pârâtul la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de acest proces în caz de opunere la admiterea acţiunii.
Prin sentinţa civilă nr. 693 din 05.10.2012 a Tribunalului Cluj pronunţată s-a admis excepţia tardivităţii şi în consecinţă:
S-a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta H.I. în contradictoriu cu pârâta U.T. DIN CLUJ-NAPOCA având ca obiect plângere la Legea 10/2001, ca tardivă.
Analizând cu prioritate excepţia tardivităţii. instanţa a reţinut următoarele:
Reclamanta a susţinut că decizia de soluţionare a notificării trebuia să-i fie comunicată. potrivit legii. cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire.
Această susţinere este contrazisă de prevederile art. 25 alin. 3 din Legea 10/1991. conform cu care: “Decizia sau. dupa caz. dispozitia motivata se comunica persoanei indreptatite in termen de cel mult 10 zile de la data adoptarii”
Aşadar. textul de lege aplicabil în cauză nu prevede comunicarea prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.
Cu toate acestea. în practică. pentru a exista dovada comunicării. s-a procedat la trimiterea dispoziţiei sau deciziei emisă în temeiul Legii 10/2001. prin poştă. cu confirmare de primire.
În prezenta speţă. tribunalul a reţinut că decizia atacată. cu nr. 29261 emisă la data de
9.11.2010. de către U.T. din Cluj-Napoca. a fost comunicată reclamantei cu confirmare de primire. la data de 16.11.2010. reclamanta semnând personal de primire. conform dovezii de comunicare de la fila 63.
Reclamanta a susţinut că în plicul trimis de U.T. Cluj-Napoca nu s-a aflat Decizia. ci numai înştiinţarea că a fost anulată decizia nr. 19043/2010. emisă din eroare cu privire la alt imobil.
Această susţinere a fost contrazisă de către pârâtă. care a arătat că atât înştiinţarea. cât şi Decizia nr. 29261/2010 au fost trimise în acelaşi plic.
Instanţa a considerat că susţinerea pârâtei este plauzibilă. dat fiind că atât înştiinţarea. cât şi decizia atacată au fost redactate la aceeaşi dată. 9.11.2011. deci au putut fi trimise deodată.
În plus. chiar reclamanta. la actele anexate acţiunii. a depus Decizia 29261 împreună cu înştiinţarea emisă de pârâtă la data de 9.11.2010. de unde rezultă că reclamanta le-a primit pe amândouă: atât decizia atacată. cât şi înştiinţarea.
Pe de altă parte, reclamanta a luat cunoştinţă despre existenţa deciziei atacată, cu nr. 29261 emisă de pârâta U.T. Cluj-Napoca, încă din cursul litigiului înregistrat sub nr. xxx/117/2010, pe rolul Tribunalului Cluj. Astfel cum rezultă din Sentinţa civilă nr. 730/09.09.2011, pronunţată în acel dosar şi din copia întâmpinării înregistrată în acel dosar la data de 11.11.2010 (şi depusă în copie la prezentul dosar), pârâta U.T. Cluj-Napoca a arătat în întâmpinare că a emis Decizia nr. 29261 din 9.11.2010. Şi în respectivul dosar şi în prezentul dosar, reclamanta a fost reprezentantă de acelaşi avocat. Aşadar, dacă reclamantei nu i s-ar fi comunicat Decizia nr. 29261, ar fi solicitat pârâtei comunicarea acesteia. O astfel de cerere a fost formulată de reprezentanta reclamantei abia la data de 03.10.2011, deci după aproape 1 an de la data formulării întâmpinării în care s-a menţionat despre Decizia nr. 29261, în condiţiile în care interesul reclamantei era să atace decizia în cel mai scurt timp.
Potrivit art. 26 alin. 3 din Legea 10/2001, “Decizia sau, după caz, dispoziţia motivată de respingere a notificării sau a cererii de restituire în natură poate fi atacată de persoana care se pretinde îndreptăţită la secţia civilă a tribunalului în a cărui circumscripţie se află sediul unităţii deţinătoare sau, după caz, al entităţii învestite cu soluţionarea notificării, în termen de 30 de zile de la comunicare.”
Dat fiind că în speţă, decizia ce se atacă a fost comunicată la data de 16.11.2010, tribunalul a constatat că prezenta acţiune a fost formulată tardiv, cu depăşirea termenului prevăzut de art. 26 alin. 3 din Legea nr. 10/2001.
Faţă de toate aceste considerente, a fost admisă excepţia tardivităţii, cu consecinţa respingerii ca tardivă a prezentei acţiuni, formulată de reclamanta H.I., în contradictoriu cu pârâta U.T. din Cluj-Napoca.
împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta H.I. solicitând casarea sentinţei civile nr. 693/2012 a Tribunalului Cluj şi trimiterea cauzei spre rejudecare la tribunal.
În motivare s-a arătat că prin sentinţă instanţa a reţinut fără nici un temei de drept sau de fapt faptul că decizia nr. 29261/09.11.2010 a fost comunicată reclamantei cu confirmare de primire la data de 16.11.2010, reclamanta semnând se primire.
Prin invocarea că susţinerea pârâtei în acest sens este plauzibilă, înştiinţarea şi decizia atacată fiind redactate la aceeaşi dată, putând fi trimise deodată se ignoră orice normă procedurală care reglementează comunicarea actelor de procedură.
Art. 86 alin. 3 C.pr.civ. arată că atunci când comunicarea nu se poate face prin angajaţii proprii se va face prin poştă cu scrisoare recomandată cu dovadă de primire sau prin alte mijloace ce asigură transmiterea textului actului şi confirmarea primirii acestuia. Regulile sunt aplicabile şi în procedura administrativă prealabilă conform art. 27 alin. 3 din Legea nr. 10/2001.
Pârâta intimată arată fără nici un suport probator că decizia nr. 29261/09.11.2010 a fost anexată adresei nr. 29320/09.11.2010 şi a fost comunicată în acelaşi plic cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire la data de 16.11.2010. Această adresă nu cuprinde nicio menţiune privind comunicarea deciziei ci dimpotrivă arată că urmează să se emită o nouă decizie. Nu s-a depus nici un borderou de expediere care să justifice susţinerile pârâtei.
În realitate reclamanta a aflat despre existenţa dispoziţiei din cuprinsul întâmpinării depuse de pârâtă în dosarul nr. xxx/117/2010, însă aceasta nu a fost niciodată comunicată în conformitate cu procedura prevăzută de lege.
În drept au fost invocate dispoziţiile art. 3041, art. 86, art. 312 C.pr.civ., Legea nr. 10/2001, art. 274 C.pr.civ.
S-a indicat cu titlu de practică judiciară decizia civilă nr. 7824/20.11.2007 şi decizia nr. 6572/11.10.2007 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
în apărare, pârâta U. T. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat.
În motivare s-a arătat că susţinerea reclamantei că în plicul trimis de către U.T. la data de
11.11.2010 s-a aflat numai înştiinţarea referitor la anularea deciziei nr. 19043/2010 este neadevărată deoarece la actele anexate acţiunii a depus decizia nr. 29261 împreună cu înştiinţarea, rezultând că reclamanta le-a primit pe amândouă la data de 16.11.2010.
Atât decizia cât şi înştiinţarea au fost redactate în aceeaşi zi şi au fost trimise în acelaşi plic la data de 11.11.2010 prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire deşi textul art. 25 din Legea nr. 10/2001 nu prevede obligativitatea comunicării în acest fel. Confirmarea de primire a fost semnată de către reclamantă la data de 16.11.2010.
Totodată, în dosarul nr. xxx/117/2010 aflat pe rolul Tribunalului Cluj U.T. a precizat prin întâmpinare că decizia a fost comunicată reclamantei, anexând decizia nr. 29262 întâmpinării, aspect ce rezultă şi din sentinţa civilă nr. 730/2011 a Tribunalului Cluj. Reclamanta a luat la cunoştinţă din întâmpinare despre faptul că decizia i-a fost comunicată, necontestând faptul că i-a fost comunicată şi neformulând o cerere prin care să solicite comunicarea acestei decizii. Aceasta face dovada faptului că se afla în posesia deciziei. Cererea de comunicare a deciziei este formulată numai la data de
03.10.2011.
Având în vedere prevederile art. 26 din Legea nr. 10/2001 rezultă că în mod corect a reţinut instanţa de fond tardivitatea acţiunii.
Pârâta a înţeles să facă şi apărări de fond în cuprinsul întâmpinării, apărări lipsite de obiect având în vedere obiectul recursului.
Analizând recursul declarat de reclamanta H.I. împotriva sentinţei civile nr. 693 din
05.10.2012 a Tribunalului Cluj, Curtea reţine următoarele:
Din cuprinsul actelor existente la dosarul de fond, referitoare la comunicarea deciziei nr. 29261/09.11.2010 emisă de către U.T. Cluj-Napoca în vederea soluţionării notificării formulată de către reclamantă în baza Legii nr. 10/2001, se constată că nu s-a făcut dovada certă a comunicării acesteia reclamantei până la momentul promovării acţiunii.
Adresa anexată la fila 5 din dosar atestă faptul că decizia nr. 19043/13.08.2010 a fost emisă din eroare de către U.T. din Cluj-Napoca, decizându-se anularea acesteia de către conducerea U.T. din Cluj-Napoca, urmând a se emite o nouă decizie.
La dosar se află răspunsul pârâtei la o adresă a reclamantei, răspuns întocmit la data de
17.10.2011, arătându-se că decizia nr. 29261/09.11.2011 a fost emisă în aceeaşi zi cu adresa nr. 29320, ambele fiind comunicate în acelaşi plic reclamantei la data de 11.11.2010, reclamanta semnând de primire la data de 16.11.2010, potrivit confirmării de primire anexată.
Se mai arată în cuprinsul acestui răspuns că reclamanta are cunoştinţă de decizie deoarece a fost depusă în dosarul instanţei, făcându-se referiri cu privire la aceasta şi în întâmpinare.
La filele 63-64 din dosar se află anexată conformarea de primire la care se face referire de către pârâtă, din aceasta rezultând că la data de 16.11.2010 reclamanta a semnat personal pentru primirea corespondenţei de la U.T. Cluj-Napoca.
La dosar este anexată şi întâmpinarea formulată de către pârâtă în dosarul nr. xxx/117/2010 al Tribunalului Cluj, întâmpinare în care se face referire la decizia nr. 29261/09.11.2010 despre care se susţine şi că ar fi fost comunicată reclamantei.
Susţinerea pârâtei este în sensul că raportat la cuprinsul actelor menţionate anterior se poate trage concluzia că reclamantei i-a fost comunicată decizia atacată la data de 16.11.2010, oricum aceasta luând la cunoştinţă despre decizie la data de 11.11.2010 din cuprinsul întâmpinării formulate în dosarul nr. xxx/117/2010.
În primul rând se constată că în ceea ce priveşte o eventuală comunicare a deciziei la data de
11.11.2010, comunicare care să rezulte din confirmarea de primire semnată personal de către reclamantă la data de 16.11.2010, aceasta nu este dovedită. Pârâta nu a depus la dosar un borderou din care să rezulte care au fost actele comunicate la data de 11.11.2010 din conţinutul adresei nr. 29320/09.11.2010 emisă de către U.T. Cluj-Napoca nerezultând că decizia nr. 29261/09.11.2010 ar fi fost deja emisă, fiind anexată acesteia, făcându-se menţiune în această adresă despre faptul că urmează a fi emisă noua decizie.
În ceea ce priveşte comunicarea deciziei în cursul soluţionării dosarului nr. xxx/117/2010 al Tribunalului Cluj, se constată că într-adevăr în cuprinsul întâmpinării formulate de către U.T. în acest dosar se face referire la decizia nr. 29261/09.11.2010 şi la faptul că ar fi fost comunicată reclamantei, dar decizia nu este anexată întâmpinării, nefiind deci comunicată efectiv reclamantei o dată cu întâmpinarea.
Nici considerentele sentinţei civile nr.730/2011 pronunţată în dosarul nr.xxx/117/2010 a Tribunalului Cluj nu statuează în alt sens, numai prin întâmpinarea formulată în acest dosar invocându-se comunicarea deciziei nr.29.261/2010 reclamantei, fiind vorba deci numai despre susţinerile părţii.
Pentru ca termenul de 30 zile prevăzut de art. 26 alin. 3 din Legea nr. 10/2001 să înceapă să curgă trebuie a se verifica în prealabil comunicarea efectivă a deciziei, numai de la momentul comunicării putând începe a curge acest termen de atacare a deciziei.
În principiu această dovadă se face prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire. chiar dacă la art.26 din lege nu este menţionată obligaţia comunicării în această modalitate. comunicarea în aceste condiţii fiind prevăzută numai la art.27 din Legea nr.10/2001.
Astfel cum s-a arătat anterior. în cauză pârâta nu a reuşit să facă dovada certă a comunicării deciziei atacate. în aceste condiţii Curtea apreciind că în mod greşit a reţinut instanţa de fond că reclamantei i-a fost comunicată decizia atacată la data de 16.11.2010. sau că ar fi luat la cunoştinţă de decizie în dosarul nr. xxx/117/2010 al Tribunalului Cluj. Excepţia tardivităţii formulării plângerii apare deci a fi neîntemeiată.
În consecinţă. se apreciază îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 312 alin. 3 C.pr.civ.. sentinţa civilă nr. 693 din 5.10.2012 a Tribunalului Cluj urmând a fi casată iar cauza trimisă spre rejudecare aceleiaşi instanţe. Tribunalul Cluj.
| ← Prescripţia dreptului la acţiune în constatarea nulităţii... | Completarea hotărârii. Admitere → |
|---|
