Drept civil - Anulare certificat de moştenitor. Jurisprudență Succesiuni, moşteniri
| Comentarii |
|
Judecătoria PIATRA-NEAMT Sentinţă civilă nr. 3182 din data de 18.02.2014
Prin cererea înregistrată pe rolul instanței la data de 08.02.2010, sub nr.3182-279-2010, reclamanta IAM a chemat în judecată pe pârâta IM solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună anularea certificatului de moștenitor nr 110-04.11.2009 eliberat de BNP GD.
În motivarea cererii, reclamant a arătat că a promovat prezenta acțiune, întrucât pârâta, la eliberarea certificatului de moștenitor după defuncta I. a declarat în fals că este singura moștenitoare a acesteia, fapt care a condus la inserarea în certificat a pârâtei ca unică moștenitoare a defunctei IR și însușirea pe nedrept a masei succesorale de către pârâtă. Totodată, reclamanta a solicitat ca pârâta să fie obligată la restituirea tuturor actelor privind pe defuncții IR și IC.În continuare, reclamanta a arătat că la data de 24.04.2009 a decedat soacra sa, defuncta IR și la data de 24.10.2009, în urma unui accident de circulație a decedat și fiul acesteia, respectiv soțul acesteia, IC și ca moștenitori ai acestuia au rămas ea, în calitate de soție supraviețuitoare și cei doi copii IFD, născut la data de 02.11.2005 și ISE, născută la data de 27.04.2009.
Totodată, a arătat că masa succesorală după defuncta IR se compune dintr-un apartament, situat în Piatra Neamț,o casa , teren arabil și pădure situate în Comuna Negrești, jud.Neamț, precum și că certificatul de moștenitor,a cărui anulare se solicită a fost eliberat urmare a declarației pârâtei, că aceasta este unica moștenitoare a defunctei IR, deși aceasta știa că defuncta a mai avut un fiu, care era căsătorit , precum și doi copii minori.
La data de 02.09.2010, reclamanta a depus la dosar o cerere de completare a obiectului inițial al cererii, prin care a solicitat obligarea pârâtei la plata daunelor materiale în cuantum de 200 euro-lună, reprezentând contravaloarea chiriei apartamentului de la data întocmirii certificatului de moștenitor și până la intrarea în posesia sa.
La data de 06.09.2010 pârâta a depus la dosar întâmpinare și cerere reconvențională, prin care a solicitat respingerea acțiunii și admiterea cererii reconvenționale. În motivare, a arătat că reclamanta este nora defunctei sale surori, IR, că în timpul vieții acesteia, ea a fost cea care s-a ocupat de îngrijirea sa, întrucât fiul acesteia era plecat în străinătate și nora sa nu s-a interesat de soarta ei. În continuare, a arătat că fiul defunctei IR a avut intenția de a divorța de reclamantă, însă dosarul nu s-a mai finalizat datorită unui viciu de procedură. În continuare, a arătat că defuncta sa sora a întocmit un testament olograf, prin care a precizat că întregul său patrimoniu, compus dintr-un apartament, o jumătate dintr-un imobil situat în Comuna Negrești, jud.Neamț și terenurile, pe care aceasta le-a dobândit prin moștenire de la părinți să i se cuvină ei și astfel a fost emis certificatul de moștenitor, a cărui anulare se solicită. În ce privește cererea reclamantei de a-i restitui toate actele care au aparținut celor doi defuncți, pârâta a arătat că nu deține nici un fel de astfel de document.
Prin cererea reconvențională, pârâta a solicitat ca reclamanta să fie obligată să suporte pasivul succesoral pentru ambele înmormântări pe care ea le-a suportat, precum și pomenile ulterioare făcute pentru ambii defuncți, în cuantum de 30.000 lei, precum și obligarea reclamantei la plata sumei de 4975 lei, retrasă de defunctul soț al reclamantei, IC, la data de 23.10.2009.
În continuare, pârâta a arătata că prin acceptarea tacită a moștenirii făcută de reclamantă, prin promovarea prezentei acțiuni, poate fi obligată la plata sumelor de bani mai sus indicate.
La data de 22.11.2010, reclamanta a depus la dosar răspuns la întâmpinare și precizări, prin care a arătat că înțelege să stea în judecată și în calitate de reprezentat legal al celor doi copii minori, IDF și ISE, solicitând obligarea pârâtei și la plata sumei de 5250 lei, reprezentând pensia de urmaș și indemnizația socială de care nu a beneficiat timp de 5 luni, datorită faptului că nu i-a fost înmânată cartea de muncă și certificatul de deces al soțului său, defunctul IC, precum și 8400 lei chirie neîncasată, pentru imobilul-apartament cuprins în masa succesorală după defuncta IR.f75-77.
La data de 30.05.201, pârâta-reclamantă a formulat cerere de renunțare la judecarea cererii reconvenționale, instanța luând act de manifestarea acesteia de voință prin încheierea din 30.05.2011.
Prin Sentința civilă nr.4313-09.09.2011, instanța a respins ca nefondată acțiunea. Împotriva acestei sentințe, reclamanta IAM , în nume propriu și ca reprezentant legal al celor doi minori a formulat recurs, care a fost admis prin Dec.civ nr.442-RC-15.05.2012 și cauza a fost trimisă spre rejudecare Judecătoriei Piatra Neamț, unde a fost înregistrată la data de 24.07.2012.
La solicitarea instanței, pârâta a depus la dosarul cauzei copie a testamentului olograf invocat în întâmpinare f.12 și a fost depus la dosar, la solicitarea instanței , relațiile emise de CEC Bank, cu privire la indicarea persoanei ca fiind titulara contului din care la data de 23.10.2009 defunctul IC a scos o sumă de banif.17, precum și cele emise de Parchetul de pe lângă Judecătoria Piatra Neamț, în legătură cu dosarul penal nr.1732—2012, în cadrul căruia se fac cercetări cu privire la pârâtă, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de fals în declarații și instigare la fals și înșelăciune.
Instanța a încuviințat părților proba cu înscrisuri și testimonială cu martorii HE,HI, MG și LN, declarațiile acestora, luate sub prestare de jurământ fiind consemnate și atașate la dosar f.38-40
Analizând întreg materialul probator, instanța reține următoarele
La data de 24.04.2009 a decedat defuncta IR, care a avut un singur fiu, IC, decedat la data de 24.10.2009.Defunctul IC era, la data decesului căsătorit cu reclamanta IAM așa cum rezultă din certificatul de căsătorie din data de 2.06.2005, iar din această căsătorie au rezultat doi copii, respectiv IDA născut la data de 02.11.2005 și ISE născută la data de 27.04.2009.
La data de 04.11.2009, urmare a solicitării pârâtei, sora defunctei IR a fost eliberat certificatul de moștenitor nr.10 de BNP GD, în care a fost inserată, drept unică moștenitoare a acesteia, pârâta IR,care a acceptat succesiunea tacit, pur și simplu, în calitate de soră cu o cotă de 1/1 din moștenire.
La baza emiterii acestui certificat de moștenitor au stat înscrisurile depuse la dosar f.32-72 dosar, din care fac parte declarațiile martorilor CE și CI și nicidecum testamentul olograf invocat de către pârâta, în considerentele întâmpinării și care ar fi stat, așa cum afirmă aceasta la baza emiterii acestui certificat de moștenitor. Mai mult, așa cum rezultă din încheierea finală eliberată de notarul public la data de 04.11.2009 nu a fost reținută existența vreunui testament, locul special prevăzut pentru marcarea existenței acestui , fiind marcat cu linie. F.69 dosar.
Ulterior, la data de 22.04.2010 reclamanta IAM s-a adresat notarului public , în vederea dezbaterii succesiunii după defunctul său soț, IC, decedat la 24.10.2009, fiind eliberat certificat de calitate de moștenitor nr.15-22.04.2010
Potrivit art. 75 din Legea nr. 36/1995, după ce constată că este legal sesizat, notarul public înregistrează cauza și dispune citarea celor care au vocație la moștenire. Articolul 77 prevede: calitatea de moștenitor și numărul acestora se stabilesc prin acte de stare civilă și cu martori.
Astfel, în cauza de față , moștenitorii defunctei IR au fost stabiliți urmare a declarațiilor celor doi martori CI și CE f.42, 43 dosar, precum și susținerilor pârâtei, care știa că sora sa are un fiu, cu care aceasta avea legături strânse, având în vedere și susținerea acesteia din fața instanței, referitoare la împuternicirea pe care aceasta i-a dat-o pentru a extrage din contul său o sumă de bani.
Cei care se consideră vătămați în drepturile lor prin emiterea certificatului de moștenitor pot cere instanței judecătorești anularea acestuia și stabilirea drepturilor lor, conform legii (art. 88 alin. 1 din Legea nr. 36/1995).
În temeiul acestui text de lege, cererea reclamantei IAM și copiilor acesteia, soția supraviețuitoare a defunctului IC, decedat la data de 24.10.2009, moștenitorul defunctei IR , decedată la data de 24.04.2009, în calitate de descendent de gradul I al acesteia,care au acceptat tacit moștenirea acestuia, prin cererea de dezbatere a succesiunii după defunctul soț, IC și promovarea prezentei acțiuni, la cca 4 luni de la data decesului soțului său și la 3 luni de la emiterea certificatului de moștenitor, acțiuni care presupun indirect, dar neîndoielnic intenția reclamanților de a accepta succesiunea, este întemeiată, certificatul emis în baza unor declarații date cu încălcarea art. 948 și 966 C.civ. impunându-se a fi anulat, cu normala consecință a emiterii unui alt certificat în care să apară în calitate de moștenitor al defunctei IR și moștenitorii unicului său fiu IC, respectiv soția sa supraviețuitoare și cei doi copii minori.
La rubrica moștenitori a fost înscrisă ca unică moștenitoare pârâta IM, care a omis să aducă la cunoștința notarului public faptul că defuncta IR a avut un fiu , IC, care a decedat la 6 luni după aceasta, care are soție supraviețuitoare, precum și doi copii minori, a căror citare era obligatorie în cadrul procedurii succesorale notariale potrivit art. 75 din Legea nr. 36/1995.
Astfel, soția supraviețuitoare și cei doi copii minori vin la moștenirea fiului defunctei IR, în calitate de soție supraviețuitoare și descendenți , iar cei doi minori , copii defunctului IC, culeg prin reprezentare cota de moștenire a tatălui defunct IC de la bunica lor paternă, defuncta IR.
Cu toate acestea nu au fost citați în cadrul procedurii notariale, fiind îndreptățiți la formularea acțiunii în anularea certificatului de moștenitor emis cu încălcarea dispozițiilor legale, potrivit art. 88 din Legea nr. 36/1995.
Întrucât certificatul de moștenitor este și un instrument probator care, până la anularea pe cale judecătorească, face dovada deplină a drepturilor dobândite prin moștenire, instanța reține că reclamanții au fost vătămați prin emiterea acestuia doar în favoarea pârâtei motiv pentru care va admite acțiunea formulată și va anula certificatul de moștenitor contestat.
În ce privește cererea reclamanților de obligare a pârâtei la restituirea tuturor actelor privind pe defuncții IR și IC, precum și obligarea acesteia la plata sumelor de 5250 lei, reprezentând pensia de urmaș și indemnizația socială de care nu a beneficiat timp de 5 luni, datorită faptului că nu i-a fost înmânată cartea de muncă și certificatul de deces al soțului său, defunctul IC, precum și 8400 lei chirie neîncasată, pentru imobilul-apartament cuprins în masa succesorală după defuncta IR, instanța le va respinge ca neîntemeiate,întrucât reclamanții nu au făcut nici o proba pentru a dovedi că pârâta se află în posesia respectivelor înscrisuri cu privire la cei doi defuncți sau cu privire la proveniența și certitudinea sumelor solicitate, în condițiile în care conform prev art 1169 cod civil lor le revenea sarcina probei.
Având în vedere aceste considerente, instanța va admite în parte acțiunea reclamanților, va dispune anularea certificatului de moștenitor nr.110-04.11.2009 emis de BNP și va respinge ca neîntemeiată cererea reclamanților de obligare a pârâtei la restituirea de înscrisuri și plată sumei de 21250 lei.
Întrucât este în culpă procesuală, cf prev art 274 C.pr civ, instanța va admite cererea reclamanților și va dispune obligarea pârâtei la plata sumei de 1637 lei cheltuieli de judecată, reprezentând taxa judiciară de timbru și onorariu avocat, cf chitanțelor de la dosar, urmând pe cale de consecință să respingă cererea pârâtei de obligare a reclamanților la plata cheltuielilor de judecată,ca neîntemeiată.
| ← Acţiune în revendicare. Jurisprudență Revendicare (acţiuni,... | Plângere contravenţională - Prescripţia dreptului de a... → |
|---|
