CIVIL – Fond Funciar. Excepţia lipsei de interes a primarului, în calitate de preşedinte al comisiei locale de stabilire a dreptului de proprietate, in promovarea acţiunii având ca obiect constatare nulitate absolută titlu de proprietate.
| Comentarii |
|
Judecătoria PĂTĂRLAGELE Sentinţă civilă nr. 1056 din data de 21.10.2013
J U D E C A T A,
Asupra acțiunii civile de față.
Reclamanții Primarul Comunei G.T. și Comisia Locală de Fond Funciar G.T. , în contradictoriu cu pârâtele B.A.E.D. și Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privata asupra terenurilor B., in baza art.III alin 1, indice 1, pct ( ii ) din Legea nr 169/1997, coroborat cu alin 2 indice 2 al aceluiași articol, au solicitat constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate nr. 103409/08.07.2008 emis pe numele S.S.P..D. pentru suprafața de 1493,9 ha teren cu vegetație forestiera din totalul de 1915 ha. Suprafața de 1493,9 ha pentru care se solicită constatarea nulității absolute a titlului de proprietate se afla in UP IX Musa Mare.
In fapt, odată cu apariția Legii nr. 247/2005, S.S.P.D., în prezent decedat a formulat la Comisia Locala de Fond Funciar G.T., mai multe cereri de retrocedare de la autorul C.S. privind mai multe suprafețe cu vegetație forestieră.
Astfel ,prin cererea adresata Comisiei Locale cu nr. 39/30.11.2005 S.S.P.D. a solicitat retrocedarea unei suprafețe de 500 ha teren forestier.
Aceasta cerere a fost precizata si completata prin adresa cu nr. 3777/18.09.2007 de către procuratorul lui S.S.P.D. in sensul că autorul acestuia din urma ar fi deținut înainte de naționalizare următoarele suprafețe forestiere:pădurea de pe Muntele G. in suprafața de 1915 ha teren forestier, emițându-se in acest sens titlul de proprietate cu nr. 103.409/08.07.2008, pentru care se solicită constatarea nulității absolute parțiale, pădurea de pe Muntele Curiul ( astăzi se numește Coraiul) in suprafața de 2023,65 ha teren forestier - această pădure a aparținut, conform unei convențiuni de partaj ereditar in proporție de 60% lui C.S. ( autorul lui S.S.P.D.) și în proporție de 40% lui F.S. ( fratele lui C.S. , unchiul lui S.S.P.)-, emițându-se in acest sens titlul de proprietate cu nr. 43395/21.12.2006 pe care nu-l contestă .Se mai arată că tot in pădurea de pe Muntele Curiul.
S.S.P. a mai solicitat suprafața de 447 ha teren forestier, emițându-se in acest sens titlul de proprietate cu nr. 102.697/24.04.2008, pe care ,de asemenea, nu-l contestă.
Nelegalitatea titlului de proprietate cu nr. 103.409/08.07.2008 este motivată în drept de către reclamanți conform dispozițiilor art.III alin.1 indice 1 din Legea nr. 169/1997 și Deciziei 605/2009 a Curții Constituționale care a arătat că "în domeniul legilor fondului funciar,legiuitorul a optat pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole sau forestiere pe vechile amplasamente";.
Reclamanții invocă nelegalitatea titlului a cărui anulare se solicită, arătând că titlul de proprietate a cărui anulare se solicită este rodul unei grave greșeli in ceea ce privește amplasamentul UP IX Mușa Mare pentru suprafața de 1493.9 ha teren forestier.
In realitate si cu totul evident din studierea " Planului general de situație a pădurilor proprietatea S.A.A." , rezulta fără putința de tăgada ca suprafața de 1493,9 ha a fost retrocedată pe un alt amplasament in condițiile in care vechiul amplasament era liber la data soluționării cererii de retrocedare.
Amplasamentul de 1493,9 ha Mușa Mare a aparținut S.A.A.Mai mult decât atât, la momentul acordării acestui amplasament, Comisia Locală era investită cu o cerere de retrocedare aparținând urmașilor acționari ai societății sus amintite.
S-a mai arătat că din lecturarea cu atenție a întregii documentații depusa de către S.S.P.D. rezulta ca vechiul amplasament din Muntele Giurgiu era format din pășune ( nu pădure) acesta întinzâdu-se intre "culmea principala a Muntelui Giurgiu, care formează hotarul de răsărit al acestui corp, pârâul Giurgiu si Plaiul Stânii" cu următoarele vecinătăți: Nord, Nord - Vest,Vest și Sud - pădurile statului grupate in UP XVII-a , la Est - golul de munte de pe versantul răsăritean al Giurgiului.
Pe cale de consecința, reclamanții consideră că retrocedarea in privința suprafeței de 1439,9 ha din cele 1915 ha înscrise in titlul de proprietate a cărui anulare parțiala o solicită s-a realizat cu încălcarea prevederilor legale in materie, în condițiile in care vechiul amplasament era liber la data retrocedării.
Se menționează că pârâta are calitate procesuala pasivă prin prisma
faptului ca aceasta este legatară universala a lui S.S.P.D..conform testamentului autentificat la Biroul Notarului Public - Elena Roman sub nr. 143/27.06.2006.
Regia Națională a Pădurilor - D.S.B. a formulat cerere de intervenție accesorie in interesul reclamanților solicitând admiterea in principiu și comunicarea acesteia părților din cauza si pe fond admiterea acțiunii principale.
Se menționează că , cererea de intervenție accesorie este admisibila in orice materie si deci si in materia litigiilor de fond funciar, nici o dispoziție procedurala din cuprinsul Codului de procedura civila sau a legilor speciale de reconstituire a dreptului de proprietate pentru proprietățile funciare, neavând dispoziții exprese care sa o limiteze.
Interesul Regiei Naționale a Pădurilor-prin D.S.B. este prev. de dispoz. art 11 din Legea nr.46/2008 - Codul Silvic, administrarea fondului forestier proprietate statului realizându-se de această instituție.
Reconstituirea dreptului de proprietate si punerea in posesie a numitului S.S.P.D. pe suprafața de 1493,9 ha teren cu vegetație forestiera (din totalul de 1915 ha) amplasata conform cadastrului forestier al O.S.G.T. in UP IX Musa Mare, fără ca autorul acestuia sa fi deținut vreodată teren cu vegetație forestieră pe acest amplasament, a condus implicit la prejudicierea fondului forestier național proprietatea publica a S.R..
Titlul de proprietate a cărui anulare este solicitata este rezultatul unei grave greșeli in ceea ce privește amplasamentul UP IX Musa Mare pentru suprafața de 1493,9 ha teren forestier.
In realitate si cu totul evident din studierea " Planului general de situație a pădurilor proprietatea S.A.A.", rezulta fără putința de tăgada ca, suprafața de 1493,9 ha a fost retrocedată pe un alt amplasament in condițiile in care vechiul amplasament era liber la data soluționării cererii de retrocedare si in condițiile in care concomitent, pe rolul Comisiei Locale de aplicare a legilor fondului funciar G.T. se afla spre soluționare cererea de reconstituire a dreptului de proprietate depusa de SC F.A. SRL, presupusa continuatoare in drepturi a fostei S.A.A. pentru industrie forestieră.
Din toate înscrisurile depuse de SC F.A. SRL si aflate la Comisia Locala G.T., inclusiv la momentul reconstituirii dreptului de proprietate pentru numitul S..S.P.D., rezultă fără putința de tăgada ca, amplasamentul in suprafața de 1493,9 ha teren cu vegetație forestieră situat in UP IX M.M. a aparținut S.A.A..
Din lecturarea cu atenție a întregii documentații depusa de către S.S.P.D. rezultă ca vechiul amplasament era situat cu exactitate in Muntele G., fiind format din pășune împădurită ( nu pădure), acesta întinzându-se intre "culmea principală a Muntelui G, care formează hotarul de răsărit al cestui corp, pârâul G. si P."; cu următoarele vecinatati: N, N-V, V si S - pădurile statului grupate in UP XVII-a , la E - golul de munte de pe versantul răsăritean al G…..
Aceste vecinătăți si delimitări sunt descrise in amenajamentul silvo-pastoral - pasune Muntele G.."
Pe cale de consecința, consideră că retrocedarea in privința suprafeței de 1439,9 ha din cele 1915 ha înscrise in titlul de proprietate a cărui anulare parțiala se solicită, s-a realizat cu încălcarea prevederilor legale in materie, in condițiile in care vechiul amplasament era liber la data retrocedării.
In drept, își întemeiază acțiunea pe dispozițiile art.49-56 Cod procedura civila, Legea 169/1997, Legea nr. 1/2000, ambele modificate si completate prin Legea nr.247/2005, HG nr. 890/2005 si Decizia nr. 605/2009 a Curții Constituționale a României.
In acest sens au fost atașate, in copie, extras din Legea nr.46/2008 - Codul Silvic și extras din HG nr.229/2009.
Instanța a pus în discuția părților admisibilitatea în principiu a cererii de intervenție , iar în conformitate cu încheierea de ședință din data de 15.09.2011 a fost admisă în principiu , fiind introdusă în cauză în calitate de intervenientă în interesul reclamanților.
Reclamanții au formulat cerere completatoare și precizatoare la acțiunea introductiva, prin care au înțeles sa cheme in judecata alături de ceilalți parați si pe subscrisa S.C.C.E.SRL, motivat de faptul ca aceasta este succesoarea cu titlu particular a paratei B.A.E.D. , cumpărând de la aceasta din suprafața de 1915 ha teren cu vegetație forestiera înscrisa in titlul de proprietate nr. 103409/08.07.2008 emis pe numele S.S.P.D.
Se menționează că suprafața de 1493,9 ha teren cu vegetație forestiera face parte din totalul de 1915 ha, fiind situate in UP IX M.M..
De asemenea se solicită instanței anularea tuturor actelor de reconstituire a dreptului de proprietate emise pe numele S.S.P.D. in ceea ce privește suprafața de 1915 ha teren cu vegetație forestiera situata in complexul M.M. UP IX si înscrise in titlul de proprietate 103409/08.07.2008, respectiv Hotărârea comisiei Județene Buzău nr. 372/08.05.2008 prin care s-a aprobat referatul cu nr. 1787/22.04.2008 privind corectarea amplasamentului pentru suprafața de 1493,90 ha teren cu vegetație forestiera și procesul verbal de punere in posesie nr. 2354 din 11.06.2008.
In motivare se arată că vechiul amplasament in ceea ce privește suprafața de 1493,9 ha pentru care se solicită constatarea nulității absolute parțiale - , conform actului primar de proprietate (Avizul de expropriere cu nr. 436/02.03.1946), aceasta suprafața avea categoria de folosința pășune ,iar nu pădure.
De altfel din cuprinsul avizului nr. 436/02.03.1946, rezultă categoria
de folosința si granițele acestei imense suprafețe de pășune "numitul
proprietar poseda in muntele G. suprafața de 1500 ha teren pășune si fâneață si că deci această proprietate a fost arendată in conformitate cu art. 3 alin. h si e a declarat-o expropriată repartizând-o ca izlaz comunal comunelor: L..N, M., C., G.D. si B.".
In consecința, vechiul amplasament era , pe de o parte, format exclusiv din pășune si izlaz, iar, pe de alta parte, acesta ( vechiul amplasament) nu se afla pe raza administrativ teritoriala a comunei G.T., caz in care , potrivit art.6 alin 1 , lit. 1 din HG nr. 890/2005, punerea in posesie pentru suprafața de 1493,9 pășune si izlaz se realizează de către Comisia Județean.
Pârâta B.A.E.D., a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii și a cererii de intervenție și obligarea reclamanților la plata cheltuielilor de judecată.
Prin acțiune reclamanții solicită anularea parțială a Titlului de proprietate nr. 103409/08.07.2008, invocând trei motive :fostul proprietar, S.P.D.S. a avut în proprietate pășune și nu pădure așa cum greșit i s-a reconstituit dreptul de proprietate,terenul care i-a aparținut lui S.S. a avut un alt amplasament decât cel care face obiectul titlului de proprietate și pădurea care face obiectul titlului de proprietate a aparținut anterior S.A.A.pentru industrie forestieră.
Se menționează că reclamanta se află într-o confuzie în ceea ce privește terenurile care s-au aflat în proprietatea antecesorului său, S.S.
Așa cum rezultă din ordonanța de adjudecare nr. 915/11 martie 1901 P.S. (bunicul lui S.S.) dobândește în proprietate "Muntele C situat în comuna G,județul B cu o întindere de teren de peste 2.500 ha ..." și a muntelui G. din județul B., comuna L. cu o întindere de peste 3.000 ha pe care se află pădure de brad și locuri de pășune ….";.
Ca urmare, în anul 1901 P.S. dobândește în proprietate o suprafață de peste 3000 ha de teren pe muntele G., cu destinația de pădure și locuri de pășune, pe raza comunei L. In anul 1945 prin procesul verbal nr. 2 din 22 aprilie 1945 Comisia pentru aplicarea reformei agrare hotărăște să exproprieze "un teren de circa 1.500 ha pășune și fâneață, proprietatea lui C.P.S.... " . C.S.e este fiul lui P.S și tatăl lui S.S., iar în procesul verbal nr. 2 din 22 aprilie 1945 se face mențiunea că "referitor la terenul de 2.000 ha pădure ce sus menționatul proprietar mai posedă tot în raza comunei L. rămâne ca să se primească instrucțiuni".
Așadar, în urma reformei agrare din 1945, C.S., fiul fostului proprietar P.S., suferă exproprierea suprafeței de 1.500 ha pășune, păstrând însă în proprietate cele 2000 ha pădure, situație confirmată de Avizul nr. 436 din 2 martie 1946 întocmit de Comisia Județeană de îndrumători ai reformei agrare Buzău , în care se arată că C.S. deține în comuna L. 1.500 ha pășune - suprafață expropriată - și 2.000 ha pădure exceptată de la expropriere.
Un alt document care atestă proprietatea lui C.S este Situația nr. 1 privitor la pădurile exploatate cu suprafețe neregenerate , în care se confirmă faptul că C.S. era proprietarul a 2.023,65 ha pădure pe muntele C. din comuna G. și a 1915 ha pădure pe muntele G. din comuna L.
In concluzie, reclamanții se află în eroare sau în necunoștință de cauză atunci când afirmă că antecesorul lui S.S. nu a avut în proprietate decât pășune, când actele atestă faptul că acesta a avut în proprietatea și aproximativ 2000 ha de pădure pe muntele G.
Cu privire la amplasamentul pădurii , stabilirea acestuia s-a făcut exclusiv de către D.S., în urma unor demersuri care au durat doi ani. Inițial prin Hotărârea nr. 354/18.09.2006 C.J.B. la propunerea Comisiei locale a stabilit că suprafața de pădure de 1915 ha pădure este situată astfel:";421 ha cu amplasamentul pe raza ocolului silvic G.T.,iar diferența de 1.493.90 ha comisia locală va stabili amplasamentul cu primăriile comunelor V.V, L., B, M. pe raza cărora se afla acest amplasament cu goluri de munte și pășuni împădurite, conform adresei O.S. G.T. nr. 787/22.08.2006".Intrucât amplasamentul stabilit de O..S.G.T. s-a dovedit a fi greșit, deoarece el corespundea pășunii expropriate, așa cum rezultă din harta de amplasament întocmită cu prilejul exproprierii și nu pădurii care a rămas în proprietatea lui Clery Sachelarie.
Ulterior prin Hotărârea nr. 367/15.11.2007 a C.J.B. care a aprobat propunerea Comisiei locale s-a stabilit noul amplasament propus de Comisia locala și de O.S.G.T. ,acesta fiind situat pe raza O.S.G.T. (421 ha) și pe raza O.S.C.din J.C. (1.493,90 ha). Ulterior s-a stabilit că nici acest amplasament nu era corespunzător , D.S.C. întocmind o expertiză extrajudiciară, iar în baza acesteia s-a stabilit amplasamentul
terenului și s-a dispus punerea în posesie și emiterea titlului de proprietate către S.S. la data de 08.05.2008 ,propunerea de atribuire pe amplasamentul actual a fost avizată inclusiv de juristul Comisei locale.
S-a mai arătat că , în ceea ce privește proprietarul anterior al pădurii restituite lui S.S., chiar dacă cele afirmate în acțiune ar fi adevărate, persoana juridică despre care se afirmă că ar fi continuatoarea fostului proprietar, S.C. F.A. S.R.L., a beneficiat deja de reconstituirea dreptului de proprietate și a și înstrăinat între timp terenul forestier primit în baza legilor fondului funciar.
In aceste condiții, acțiunea reclamantei apare ca fiind lipsită de interes, doar cel îndreptățit la restituirea terenului în cauză ar fi avut interes în formularea prezentei acțiuni, însă acea persoană nu mai poate contesta nici ea titlul antecesorului subsemnatei deoarece a vândut bunul între timp.
Pentru acest motiv pârâta invocă excepția lipsei de interes în promovarea acțiunii.
In ceea ce privește cererea completatoare se menționează că aceasta nu are calitate procesuală pasivă deoarece nu se cere nimic in contradictoriu cu SC C.E. SRL.
In concluzie, prezenta acțiune este formulată de o persoană care nu justifică un interes, împotriva unei pârâte care nu are calitate procesuală pasivă, și se bazează pe necunoașterea actelor din dosarul care a stat la baza emiterii titlului de proprietate.
Au fost atașate următoarele înscrisuri:ordonanța de adjudecare nr.915/11.03.1901, proces verbal nr.2 /22.04.1945,aviz nr.436/2.03.1946, Hotărârile nr.354/2006 ,367/2007 și 372/2008 ale C.J.B., expertiză tehnică extrajudiciară și harta de amplasament întocmită cu prilejul exproprierii.
Reclamanta Comisia Locală G.T. a depus la dosarul cauzei documentația care a stat la baza emiterii actelor de reconstituire a căror nulitate absolută se solicită a fi constatată.
S-a formulat răspuns la întâmpinare prin care a arătat că în ceea ce privește excepția lipsei de interes față de motivarea în drept a acțiunii reclamanților coroborate cu faptul că vechiul amplasament este in continuare liber,rezultă fără putință de tăgadă că respectiva excepție este nefondată.
Pârâta B.A.E.D. a formulat o notă de ședință prin care a arătat ,în esență,că solicită respingerea acțiunii invocând și practica CEDO în materie ,respectiv hotărârile pronunțate în cauza Toșcuță și alții împotriva României, cauza Jones împotriva României și Ioan împotriva României.
In ședința publică de la data de 23.02.2012 ,la cererea intervenientei D.S.B. s-a solicitat introducerea în cauză ,în calitate de intervenient a Statului Român,prin Ministerul Finanțelor Publice, în calitate de proprietar al acestor terenuri, întrucât la momentul punerii în posesie era proprietarul terenurilor în litigiu.
Statul Român -prin Ministerul Finanțelor Publice a formulat întâmpinare prin care a invocat lipsa calității procesuale pasive, invocând dispozițiile art.12 alin.5 din Legea nr.231/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia " in litigiile prevăzute la alin.4. statul este
reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice, iar unitățile administrativ teritoriale, de către consiliile județene, de Consiliul General al Municipiului București sau de Consiliile locale (...)
In speța de fata Statul Roman este reprezentat, de unitatea administrative teritoriala, respectiv de Comisia Locala de Fond Funciar G.T. prin Primarul Comunei G.T..
Față de acestea solicită instanței admiterea excepției astfel cum a fost formulata.
In cazul in care instanța va trece peste aceasta, se solicită admiterea acțiunii promovate de reclamantă, in sensul constatării nulității absolute parțiale a titlului de proprietate nr. 103409 din 08.07.2008 emis pe numele S.S.P.D. pentru suprafața de 1493,9 ha teren cu vegetație forestiera, constatarea nulității absolute parțiale a Hotărârii Comisiei Județene B. 372 din 08.05.2008 precum si constatarea nulității absolute a procesului verbal de punere in posesie cu nr. 2354 din 11.06.2008, pentru motivele arătate in cererea de chemare in judecata astfel cum a fost modificata si completata.
Reclamanții au solicitat instanței in baza art.III alin 1, indice 1, pct. (ii) si (vi) , art. 2 indice 4 din Legea nr. 169/1997, coroborat cu alin. 2 indice 2 al aceluiași articol, constatarea nulității absolute parțiale privind contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 3230 din 17.09.2008 la Biroul Notarilor Publici Asociați - Vasile Victor si Vasile Robert Ciprian prin care S.S.P.D., in prezent decedat ( autorul pârâtei B.A.E.A.D. ) vinde lui P.D.A. , respectiv lui O.F.M următoarele suprafețe de teren, categoria de folosința pădure: suprafața de 436.590 mp situata in extravilanul comunei G.T. , tarlaua 9, parcela 153, înscrisă în cartea funciara nr. 1211 a localității G.T. , cu nr. cadastral 4199 , suprafața de 3.544.922 m.p. situată in extravilanul comunei G.T., tarlaua 8, parcela 135, inscrisa in cartea funciara nr. 1212 a localității G.T., cu nr. cadastral 4200, suprafața de 977.325 mp, situata in extravilanul comunei G.T. , tarlaua 7, parcelele nr. 1213 a localității G.T., cu nr. cadastral 4201, suprafața de 13.828.243 mp, situate in extravilanul comunei G. T., tarlalele nr. 15, 16, 17, 18, 19, 36 si 37, parcelele 276, 296, 299, 300, 317, 308, 482, inscrisa in cartea funciara nr. 1214 a localității G.T., cu nr. cadastral 4202 și suprafața de 369.022 mp, situate in extravilanul comunei G.T., tarlalele 19, 36 si 37, parcelele 308, 480 si 482, inscrisa in cartea funciara nr. 1215 a localității G.T., cu nr. cadastral 4203.De asemenea a solicitat constatarea nulității absolute și a contractului de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 1302 din 01.06.2009 la Biroul Notarului Public Andreea Dana Rădulescu, prin care P.D.A., P.I.R., O.F.M. si O.S.C. vinde S.C. C.E. suprafața de 1915, 61.02 ha pădure, după cum urmează: suprafața de 436.590 mp situate in extravilanul comunei G.T. , tarlaua 9, parcela 153, înscrisă în cartea funciara nr. 1211 a localității G.T. cu nr. cadastral 4199, suprafața de 3.544.922, situata in extravilanul comunei GG.T., tarlaua 8, parcela 135, înscrisă in cartea funciara nr. 1212 a localității G.T., cu nr. cadastral 4200, suprafața de 977.325 mp, situata in extravilanul comunei G.T., , tarlaua 7, parcelele 123, 124 si 129, înscrise în cartea funciara nr. 1213 a localității G.T., cu nr. cadastral 4201, suprafața de 13.828.243 mp, situate in extravilanul comunei G.T., tarlalele nr. 15, 16, 17, 18, 19, 36 si 37, parcelele 276, 296, 299, 300, 317, 308, 482, înscrisă in cartea funciara nr. 1214a localității G.T., cu nr. cadastral 4202 și suprafața de 369.022 mp, situate in extravilanul comunei G.T., tarlalele 19, 36 si 37, parcelele 308, 480 si 482, înscrisă în cartea funciara nr. 1215 a localității G.T.i, cu nr. cadastral 4203.
Se menționează că fundamentul acțiunii reclamanților deriva din fraudarea textelor de lege invocate in motivarea cererii de chemare in judecata, sancțiunea fiind aceea a nulității absolute parțiale a operațiunii, adică a tuturor actelor de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de 1493,9 ha pădure.
In aplicarea principiilor resoluto jure dantis resolvitur jus accipientis si quod nullum est, nullum producit effectum , se solicită sa se constate nulitatea absoluta parțiala a tuturor actelor subsecvente operațiunii de reconstituire a dreptului de proprietate, respectiv a contractelor sus menționate.
In principiu, efectele anularii actului juridic se răsfrâng numai asupra părților in cauza după cum actul juridic creează, modifica sau stinge drepturi si obligații exclusive in raporturile dinte părți.
Reclamanții consideră că in pricina dedusa judecații, efectele nulității absolute parțiale invocate ar trebui să se răsfrângă si asupra terților
participanți la procesul de reconstituire a dreptului de proprietate, deoarece au dobândit drepturi de la partea împotriva căreia a fost îndreptată acțiunea in constatarea nulității absolute parțiale.
Raportat la pricina dedusa judecații, consideră că se încadrează în ceea ce doctrina si practica judiciara mai veche numește " cazul subdobânditorului de buna-credinta cu titlu oneros al unui imobil - veritabila excepție de la principiul resoluto jure dantis resolvitur jus accipientis, intrucat , din analiza acestei excepții - jurisprudenta mai noua a conturat o "excepție de la excepție", consecința fiind aceea ca, chiar si buna - credința a cumpărătorilor unui imobil nu ii poate apară de efectul nulității. Totodată se invocă practica judiciara, in aplicarea jurisprudenței CEDO, care a decis ca excepția bunei-credințe nu mai este aplicabila, in cazul încălcării art. 1 din Protocolul
Adițional nr. 1 al Convenției. Totodată se mai arată că există situații comparabile cu cele din materia Legii 10/2001, iar însuși textul alin 2 indice 4 din Legea nr. 169/1997 - "In cazul unor înstrăinări succesive ale terenurilor , cel care a vândut terenul pe baza titlului constatat nul este obligat sa remită prețul actualizat fostului proprietar rămas fără teren "- "instaurează" unul din efectele nulității si anume retroactivitatea.
In conformitate cu dispoz.art.129 alin.5 c.p.civilă instanța a solicitat întreaga documentație care a stat la baza întocmirii celor două contracte de vânzare-cumpărare a căror nulitate absolută se solicită a fi constatată.
Pârâții P.D.A. și P.I.R., O.F.M. și O.Ș..-C. au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea acțiunii și obligarea reclamanților la plata cheltuielilor de judecată.
In cuprinsul întâmpinării se invocă excepția lipsei de interes a reclamantei în formularea acțiunii, pentru următoarele motive: persoana căreia i s-ar fi cuvenit potrivit afirmației reclamantei terenul în litigiu nu a_solicitat anularea titlului de" proprietate emis pe numele lui S.S.,S..F.A. a cedat drepturile sale litigioase privind terenul în litigiu ,în favoarea cesionarului C.GH. , așa cum rezultă din sentința pronunțată de Judecătoria Pătârlagele în dosarul nr. 171/277/2011, rămasă irevocabilă, cesionarul drepturilor a formulat acțiune în vederea obligării Comisiei locale la atribuirea altor suprafețe în locul celor care au fost atribuite lui S.S., așa cum rezultă din sentința menționată mai sus, cesionarul drepturilor a beneficiat deja de atribuirea altor suprafețe de teren, așa cum rezultă din titlul de proprietate nr. 108362 din 31.05.2011, emis de Comisia județeană B. în executarea obligațiilor stabilite prin sentința mai sus menționată și a înstrăinat deja terenurile obținute prin titlul de proprietate menționat mai sus.
Așadar, chiar dacă terenul din litigiu s-ar fi aflat anterior preluării de către stat în proprietatea societății F.A., această societate a cedat drepturile sale, iar cesionarul a primit în urma unei hotărâri irevocabile un alt teren, pe care l-a și înstrăinat între timp.
In concluzie, arată că admiterea acțiunii nu ar aduce nici un folos reclamantei, deoarece terenul din litigiu nu se poate restitui societății F.A., existând deja o hotărâre irevocabilă care statuează asupra drepturilor acesteia.
Se mai arată că reclamanții solicită constatarea nulității absolute a contractelor de vânzare-cumpărare încheiate subsecvent titlului de proprietate, indicând ca temei dispozițiile art. III alin. 24 din Legea nr. 169/1997: "în cazul unor înstrăinări succesive ale terenurilor, cel care a vândut terenul pe baza titlului constatat nul este obligat sa remită prețul actualizat fostului proprietar rămas
fără teren."
Acest text de lege este însă exact temeiul de drept pentru care acțiunea trebuie respinsă. Și anume, textul de lege stabilește în mod expres care este consecința anulării unui titlu de proprietate, dacă terenul care făcea obiectul titlului a fost înstrăinat: remiterea prețului de către beneficiarul titlului către proprietarul de drept al terenului care a rămas fără teren.Se mai precizează că din acest text de lege rezultă care sunt condițiile pentru a putea opera anularea unui titlu de proprietate care are ca obiect un teren înstrăinat ulterior: acțiunea să fie formulată de proprietarul de drept al terenului,proprietarul de drept să fi rămas fără alt teren,obiectul acțiunii să-l constituie obligația beneficiarului titlului de a remite prețul încasat.
In speță, nici una din aceste condiții nu este îndeplinită întrucât S.F.A. nu a cerut nici anularea titlului și nici remiterea prețului,aceasta a cedat drepturile sale, iar cesionarul a primit alt teren în locul celui imposibil de restituit, astfel încât nu este în situația de a fi rămas fără teren.
In concluzie, se solicită admiterea excepției lipsei de interes în promovarea acțiunii și respingerea acțiunii.
Pârâta S.C. C.E. S.R.L. a formulat întâmpinare solicitând pe cale de excepție respingerea acțiunii ca fiind lipsită de interes,iar pe fondul cauzei respingerea acțiunii ca fiind neîntemeiată.
In cuprinsul întâmpinării s-a arătat că la data de 01.06.2009, între C.E., în calitate de cumpărător și P.D.A., P.I.R., O.F.M. și O.S.C., în calitate de vânzători, s-a încheiat Contractul de vânzare - cumpărare autentificat de BNP Andreea Dana Rădulescu sub nr. 1302/01.06.2009 ("Contractul de vânzare - cumpărare"").
Conform art. 1 din Contractul de vânzare - cumpărare, obiectul acestuia îl reprezintă transmiterea dreptului de proprietate asupra unor terenuri forestiere în suprafață totală de 1915 ha din acte, respectiv 1915,6102 ha conform măsurătorilor cadastrale.
Potrivit art. 2.1 din Contractul de vânzare - cumpărare, prețul total plătit de Societate pentru achiziționarea terenurilor sus-menționate este de 3.700 Euro/ 1 ha, respectiv 7.085.500 Euro, plătibili în lei la cursul de schimb al BNR de la data plății.
In ceea ce privește dobândirea de către vânzători a dreptului de proprietate, precizează că acesta a fost dobândit în cote părți indivize egale de 1/2 fiecare familie, în timpul căsătoriei, prin cumpărare în baza Contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.3230/17.09.2008 de notar Public V.R.C., de la S.S.P.D.
Totodată, S.S.P.D. A dobândit dreptul de proprietate asupra terenurilor sus-menționate prin reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul Legii nr. 18/1991 privind fondul funciar și al Legilor nr. 169/1997 și nr. 1/2000, conform Titlului de proprietate nr. 103409 din data de 08.07.2008, eliberat de Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor - Județul B.
Se precizează faptul că, prin adresa transmisă la data de 12.02.2009 de către Primăria G.T. pârâtului P.D.A., autoritățile au confirmat faptul că, în ceea ce privește suprafața totală de 1915 ha ce face obiectul Contractului de vânzare - cumpărare, la momentul încheierii acestui contract, nu existau cereri sau notificări de restituire înregistrate la nivelul Primăriei G.T., în baza Legii nr. 10/2001, Legii nr. 18/1991, Legii nr. 1/2001 sau Legii nr. 247/2005, Primăria G.T. nu avea cunoștință despre existența vreunor litigii cu privire la terenurile în suprafață totală de 1915 ha și terenurile nu erau cuprinse în nici un proiect de expropriere sau utilitate publică.
In speță se impune admiterea excepției lipsei_de_interes și pe cale de consecință, respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind lipsită de interes. Astfel, potrivit celor arătate în cererea de chemare în judecată, așa cum aceasta a fost completată și modificată, promovarea prezentei acțiuni ar fi justificată de reconstituirea dreptului de proprietate pe un alt amplasament decât cel inițial (vechi), iar suprafața de 1493,9 ha ce face obiectul litigiului ar fi aparținut S.A.A. și nu autorilor Societății.
In acest sens, se menționează că S.A.A. a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate asupra unei suprafețe de aproximativ 5.000 ha, suprafață ce a fost integral restituită și ulterior înstrăinată de către aceasta. Concret, S.A.A. a obținut restituirea suprafețelor de teren deținute anterior, fără ca vreo cerere formulată de aceasta să vizeze suprafața ce face obiectul prezentului litigiu. Mai mult, conform informațiilor obținute și documentelor existente încă de la momentul încheierii Contractului de vânzare - cumpărare, nu există nici o altă cerere de reconstituire/ constituire a dreptului de proprietate care să aibă drept obiect suprafața de teren de 1493,9 ha, dobândită de către SC C.E. în temeiul Contractului de vânzare - cumpărare. Prin urmare, în absența vreunei cereri având drept obiect suprafața de teren de 1493,9 ha, dobândită de către S.C.C.E. S.R.L. în temeiul Contractului de vânzare - cumpărare, promovarea prezentei acțiuni este lipsită de interes.
Mai mult, S.C. C.E. S.R.L.a dobândit titlul de proprietate asupra terenului în litigiu, fiind de totală bună credință la momentul perfectării Contractului de vânzare - cumpărare.
In drept își întemeiază cererea pe dispoz.art. 115 C.pr.civ., precum și celelalte dispoziții la care a făcut referire în cuprinsul prezentei cereri.
Pârâta SC C.E. SRL,in contradictoriu cu Comisia Județeană B., Comisia Locala G.T. si Primarul comunei G.T. a formulat cerere reconvențională solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța,în ipoteza admiterii cererii de chemare in judecată să se dispună obligarea Comisiei Județene la atribuire a unei suprafețe de teren având categoria de folosință pădure , în suprafață totală de 1493,9 ha ,iar in caz contrar obligarea Comisiei Județene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, a Comisiei Locale și a Primarului comunei G.T. la plata echivalentului ‚în lei conform cursului BNR de la data efectuării plății al sumei de 5.527.430 Euro reprezentând prețul plătit de societate pentru suprafața de teren ce face obiectul litigiului .
In motivarea acțiunii se arată că la momentul achiziționării terenului în suprafață totală de 1915 ha ,această societate a avut în vedere adresa transmisă de către Primăria comunei G.T. la data de 12.02.2009, prin care autoritatea a confirmat faptul că nu existau cereri sau notificări de restituire înregistrate la nivelul Primăriei G.T. în baza legilor fondului funciar, neavând cunoștință despre existența vreunor litigii cu privire la acest teren. Mai mult amplasamentul terenului atribuit din titlul de proprietate a fost stabilit de către Comisia Județeană Buzău,aceasta fiind cea care trebuie să răspundă în ipoteza în care există erori cu privire la reconstituirea dreptului de proprietate.
Se mai arată că în ipoteza admiterii cererii de chemare in judecată,anularea titlului de proprietate și eventual a actelor subsecvente este consecința directă a faptelor ilicite ale Comisiei Județene și Primăriei comunei G.T., fiind îndreptățiți la repararea prejudiciului cauzat .
In drept au fost invocate dispozițiile art.119 c.p.civilă.
Reclamanții - pârâti Comisia Locala G.T. și Primarul comunei G.T.,au formulat întâmpinare la cererea reconvențională prin care au invocat excepția inadmisibilității , a lipsei cauzei juridice a cererii reconvenționale , a prematurității și netimbrării cererii reconvenționale .
In cuprinsul întâmpinării se arată că cererea reconvențională este inadmisibilă în ceea ce privește obligarea Comisiei Locale la atribuirea suprafeței de teren categoria de folosință pădure ,în condițiile in care atât în faza administrativă anterioară emiterii titlului de proprietate,cât și în prezenta cauză,între acestea nu au existat raporturi juridice. In ceea ce privește obligarea primarului la plata sumei de 5.527.430 Euro se menționează că cererea este inadmisibilă întrucât "Primarul sau Prefectul , ca reprezentanți legitim ai autorităților comunale,orășenești,municipale sau județene,precum și în cazul autorității naționale pentru restituirea proprietăților , interesul pe care aceștia au atât dreptul, cât și obligația să îl respecte și să îl valorifice este
interesul general al comunității locale";.
In ceea ce privește excepția cauzei juridice se arată că în literatura juridică , cauza juridică reprezintă fundamentul juridic al pretenției, temeiul juridic pe care se întemeiază cererea de chemare în judecată, considerând că cererea reconvențională este lipsită de cauză juridică.
Excepția prematurității invocată de către reclamanții - pârâti constă în faptul că numai în situația în care acțiunea principală ar fi admisă, valorificarea pretinsului drept ar îndeplini cerința de a fi actual. Atât timp cât nu se cunoaște care va fi verdictul judiciar cererea reconvențională este prematur introdusă.
Pe fondul cauzei ,pârâții-reclamanți mai arată că nu contestă buna- credință a pârâtei - reclamante ,la momentul perfectării actelor de vânzare - cumpărare a căror anulare se solicită, după cum nu neagă nici faptul că la nivelul anului 2009 nu avea cunoștință despre existența unor litigii cu privire la suprafețele înscrise în contractele de vânzare-cumpărare. Precizează că neregularitatea suprafeței a cărei anulare parțială se solicită , le-a fost adusă la cunoștință abia la nivelul anului 2011 atunci când o dată cu întocmirea raportului de expertiză în dosarul nr.171/277/2011, expertul a constatat că suprafața de 1493,9 ha teren forestier situată în masivul Muntele Giurgiu,a aparținut anterior anului 1948 Societății forestiere anonime Ardeleana.
Instanța a dispus atașarea dosarului 171/277/2011 în care s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate subscrisei S.F.A..
Părțile au depus concluzii scrise.
A fost administrată proba cu înscrisuri , intervenienta RNP D.S.B. depunând un set de documente care au stat la baza emiterii titlului de proprietate a cărei nulitate absolută se solicită a fi constatată.
Instanța a pus in discuția părților excepția lipsei de interes, precum și excepția lipsei calității procesuale pasive a Statului Român-prin Ministerul Finanțelor Publice, așa cum rezultă din încheierea de ședință din data de 7.06.2012. Totodată la data de 27.09.2012 a fost pusă,din nou în discuția părților, excepția lipsei de interes a reclamanților - pârâți invocată de către pârâta B.A.E.D., pârâții P.D.A. ,P.I.R,O.V.M., O.Ș.C. și de pârâta - reclamanta SC C.E.Sebeș, precizându-se de către pârâți și de pârâta-reclamantă că excepția lipsei de interes privește întreaga acțiune,atât cea principală,cât și acțiunea completatoare.
De asemenea s-au pus în discuția părților excepțiile invocate de către reclamantul-pârât Primarul comunei G.T.
Analizând excepțiile invocate prin prisma actelor și lucrărilor dosarului
și cu prioritate in conf.cu dispoz.art.137 alin.1 c.p.civilă care prevede că "instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac de prisos ,in totul sau in parte, cercetarea în fond a pricinii";, se reține următoarea situație de fapt:
Prin promovarea acțiunii principale se solicită constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate 103409/8.07.2008 emis pe numele S.S.P.D. pentru suprafața de 1493,9 ha teren cu vegetație forestieră din totalul de 1915 ha . Acțiunea fiind completată se solicită anularea tuturor actelor de reconstituire a dreptului de proprietate emise pe numele aceluiași autor în ceea ce privește suprafața de 1915 ha teren cu vegetație forestieră situată în complexul Mușa Mare UP IX , înscrisă în titlul de proprietate menționat respectiv Hotărârea Comisiei Județene nr.372/8.05.2008, precum și procesul-verbal de punere în posesie nr.2354/11.06.2008.
Atât în acțiunea principală,cât și în acțiunea completatoare ,în motivarea în fapt a acestora s-a arătat că la momentul reconstituirii dreptului de proprietate nu s-a respectat vechiul amplasament , precizându-se că din studierea "planului general de situație a pădurilor proprietatea Societății A.A."; amplasamentul suprafeței de 1493,9 ha Mușa Mare, a aparținut acestei societăți ,iar la momentul acordării acestui amplasament Comisia Locală era investită cu o cerere de retrocedare aparținând urmașilor acționari ai societății sus-amintită.
Aceeași situație de fapt este menționată și de către intervenienta
D.S.B. , care a concluzionat că emiterea titlului de proprietate a cărui nulitate absolută se solicită a fi constatată s-a realizat cu încălcarea prevederilor legale in materie , in condițiile în care vechiul amplasament era liber la data retrocedării.
In susținerea acțiunii atât reclamanții-pârât,cât și intervenienta au arătat că au constatat că reconstituirea dreptului de proprietate nu s-a făcut pe vechiul amplasament cu ocazia soluționării dosarului 171/277/2011 în care a fost efectuat un raport de expertiză.
Prin sentința civilă nr. 706/12.04.2011 pronunțată de Judecătoria Pătârlagele în acest dosar ,a fost anulată în parte hotărârea Comisiei Județene Buzău nr.353/25.08.2006 , ca urmare a plângerii formulată de SC F.A. SRL fiind reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 5132,29 ha teren atât pe vechiul amplasament ,cât și pe alte amplasamente,prin omologarea raportului de expertiză întocmit de expert tehnic O.M.. Petenta din acea cauză nu a declarat recurs împotriva sentinței chiar dacă s-a stabilit că vechiul amplasament nu a mai putut fi reconstituit , însă au fost atribuite suprafețe și în UP X Mușa Mică.
Un alt motiv de constatarea nulității absolute invocat de către reclamanții-pârâți a constat în faptul că vechiul amplasament liber la data retrocedării era format in cea mai mare parte din pășune creându-se un avantaj patrimonial petentului în dezavantajul altor persoane care au suferit o semnificativă pierdere patrimonială.
Față de situația de fapt reținută instanța apreciază că nu există interes în ceea ce privește constatarea nulității absolute actelor de reconstituire emise pe numele autorului S.S.P.D. ,prin moștenitori pârâta în speță.
Prin interes se înțelege folosul practic urmărit de cea care a pus in mișcare acțiunea civilă, respectiv oricare din formele procedurale ce intră în conținutul acesteia. Interesul poate fi material sau moral și trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:să fie legitim , să fie născut și actual , să fie personal și direct. Interesul trebuie să fie născut și actual, să existe in momentul în care se exercită dreptul la acțiune, în sensul că partea s-ar expune la un prejudiciu numai dacă nu ar recurge în acel moment la acțiune. De asemenea interesul trebuie să fie personal și direct ,in sensul că folosul practic trebuie să-l vizeze pe cel care recurge la forma procedurală, ,iar nu pe altcineva. Această cerință există și atunci când forma procedurală nu este promovată de titularul dreptului,ci de alte persoane sau organe cărora legea le recunoaște legitimare procesuală, întrucât folosul practic se produce asupra titularului.
In speță, deși se recunoaște primarului , în calitate de președinte al Comisiei Locale , legitimitate procesuală activă in promovarea acțiunilor privind constatarea nulității absolute a actelor de reconstituire ,în cauza de față interesul nu este dovedit,nu îndeplinește condițiile menționate . Concret lipsește legitimarea procesuală a reclamanților - pârâți ,din perspectiva interesului legitim , împiedicând instanța să procedeze la analizarea apărărilor formulate de aceștia pe fondul pretenției, în condițiile în care singura entitate care ar putea solicita anularea titlului de proprietate ar fi societatea SC F.A. S.R.L. , continuarea in drepturi a fostei societăți anonime Ardeleana. Un astfel de demers nu a fost inițiat de către această societate , mai mult decât atât aceasta a beneficiat de reconstituirea dreptului de proprietate conform sentinței civile nr.706/12.04.2011. In spiritul și litera art.III pct.2 din Legea 169/1997 și ale Legii 18/1991, in categoria persoanelor care justifică un interes legitim intră persoanele cărora prin titlul de proprietate contestat le-a fost nesocotit dreptul de proprietate recunoscut prin lege. Sintagma "recunoscut prin lege";presupune nu numai simplul fapt al înregistrării cererii de retrocedare al terenului preluat abuziv, ci soluția adoptată în privința acestei cereri prin stabilirea dreptului de proprietate in
modurile stabilite de Legea 18/1991 cu modificările și completările ulterioare.
Așa cum se poate observa reconstituirea dreptului de proprietate precum și emiterea titlului de proprietate autorului S.S.P.D. s-a făcut conform hotărârii Comisiei Județene nr.372/2008, punerea în posesie conform procesului verbal nr.2354/11.06.2008,iar titlul de proprietate a fost emis in anul 2008, iar reconstituirea dreptului de proprietate ,in ceea ce privește SC F.A. S.R.L. s-a făcut prin hotărâre judecătorească irevocabilă în anul 2011,ulterior reconstituirii dreptului de proprietate pentru terenul înscris în titlul de proprietate a cărei anulare absolută se solicită a fi constatată.
Un alt argument in sprijinul lipsei de interes al reclamanților-pârâți în prezenta cauză ar fi și acela că la momentul acordării amplasamentului terenului forestier in discuție , Comisia Locală G.T. era investită cu o cerere de retrocedare aparținând urmașilor acționari ai societății sus-amintită, însă a fost soluționată în anul 2011, când această societate a fost de acord cu amplasamentele stabilite prin hotărârea judecătorească.
Pe cale de consecință ,fiind finalizată procedura de reconstituire a dreptului de proprietate pentru societatea arătată , nu există nici folosul practic al retrocedării acestui amplasament către societate , dacă s-ar constata nulitatea absolută a titlului de proprietate. Astfel fiind, va admite excepția lipsei de interes și va respinge ca fiind lipsită de interes acțiunea având ca obiect constatarea nulității absolute a titlului de proprietate nr.103409/8.07.2008, a procesului verbal de punere in posesie nr.2354/11.06.2008 și a HCJ nr.372/2008.
Reclamanții-pârâți și-au completat acțiunea inițială solicitând constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.3230/17.09.2008 a BNP Asociații Vasile Victor și Vasile Robert Ciprian,precum și a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1302/1.06.2009 a BNP Andreea Dana Rădulescu.
In motivarea acțiunii s-a arătat că deriva din fraudarea textelor de lege invocate in motivarea cererii de chemare in judecata, sancțiunea fiind aceea a nulității absolute parțiale a operațiunii, adică a tuturor actelor de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de 1493,9 ha pădure.
Se menționează că, efectele anularii actului juridic se răsfrâng numai asupra părților in cauza după cum actul juridic creează, modifica sau stinge drepturi si obligații exclusive in raporturile dinte părți.
Reclamanții-pârâți consideră faptul ca in pricina dedusa judecații, efectele nulității absolute parțiale invocate ar trebui sa se răsfrângă si asupra terților participanți la procesul de reconstituire a dreptului de proprietate, deoarece au dobândit drepturi de la partea împotriva căreia a fost îndreptata
acțiunea in constatarea nulității absolute parțiale.
Din documentația înaintată instanței de Birourile Notarilor Publici reiese că autorul S.S.P.D. a vândut pârâților P.D.A. și O.F.M. terenul categoria de folosință pădure dobândite conform titlului de proprietate 103.409/08.07.2008 la data de 17.09.2008. La rândul lor pârâții P.D., P.I.R, O.F.M. și O.S.C. au vândut pârâtei SC C.E. SRL întreaga suprafață de teren cu vegetație forestieră dobândită în baza contractului încheiat inițial .
Reclamanții-pârâți își justifică interesul în promovarea acțiunii completatoare în condițiile în care contractele de vânzare-cumpărare sunt acte subsecvente emiterii titlului de proprietate nr.103.409/08.07.2008.
Instanța consideră că deși interesul există ,acțiunea completatoare este neîntemeiată, în condițiile în care nu sunt incidente nici unul din cauzele de nulitate absolută a contractului de vânzare-cumpărare, iar actele de proprietate care au stat la baza întocmirii acestora nu au fost anulate.
In ceea ce privește excepțiile invocate de către reclamanții - pârâți față de cererea reconvențională formulată de SC C.E. SRL Sebeș instanța apreciază că sunt neîntemeiate .
In speță, prin cererea reconvențională se solicită ca în cazul în care acțiunea principală va fi admisă , instanța să dispună obligarea Comisiei
Județene la atribuirea unei suprafețe de teren categoria de folosință pădure,iar în caz contrar la plata echivalentului în lei conform cursului BNR de la data efectuării plății al sumei de 5527430 Euro reprezentând prețul plătit de societate pentru suprafața ce face obiectul litigiului.
In ceea ce privește excepția de netimbrare , instanța apreciază că este neîntemeiată întrucât potrivit art.15 lit.p din Legea 146/1997 republicată sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru orice alte acțiuni, cereri sau acte de procedură pentru care se prevăd, prin legi speciale, scutiri de taxă judiciară de timbru. Cum acțiunea principală este scutită de plata taxei judiciare de timbru,iar cererea reconvențională formulată în raport de acțiunea principală,instanța consideră că și aceasta este scutită de la plata taxei judiciare de timbru. De altfel,dacă instanța ar fi considerat că se impune plata taxei judiciare de timbru,conform art.20 din aceeași lege ,aceasta trebuia stabilită și plătită anticipat.
In ceea ce privește inadmisibilitatea promovării cererii reconvenționale instanța apreciază că este neîntemeiată urmând a fi respinsă . De altfel,din
cuprinsul art. 137 alin.1 c.p.civilă rezultă o clasificare a excepțiilor procesuale în excepții de procedură și excepții de fond, iar nu în excepții de procedură și inadmisibilități. Inadmisibilitățile sunt exemple de excepții procesuale, ce au ca punct comun o anumită soluție pe care o va pronunța instanța în cazul
admiterii lor, anume de a respinge cererea ca inadmisibilă. Deci noțiunea de inadmisibilitate vizează nu excepția , ci efectul spre care tinde aceasta , o anumită modalitate de respingere a cererii. Totodată respingerea cererii ca inadmisibilă este în legătură numai cu excepțiile peremtorii,însă nu toate excepțiile peremtorii duc la inadmisibilitate,trăsătura comună a acestora fiind împiedicarea judecății pe fond.
In raport cu cele arătate instanța, față de pretențiile concrete ale pârâtei-reclamante, apreciază că cererea reconvențională este admisibilă în principiu.
Cu privire la excepția prematurității cererii reconvenționale motivat de faptul că ar trebui ca instanța să pronunțe "un verdict judiciar"; în raport de care pârâta-reclamantă poate avea pretenții proprii față de reclamanții - pârâți se apreciază că este neîntemeiată urmând a fi respinsă. Astfel, instanța analizând excepția lipsei de interes, excepție de fond absolută și peremtorie ,a apreciat că acțiunea inițială este lipsită de interes,iar cererea completatoare de constatare a nulității absolute a celor două contracte de vânzare - cumpărare este neîntemeiată , ca urmare a respingerii acțiunii inițiale, astfel că cererea reconvențională nu este prematur introdusă .
Așa cum a fost formulată cererea reconvențională depinde de soluția pronunțată în acțiunea principală, iar cum acțiunea principală a fost respinsă ca lipsită de interes și ca neîntemeiată, instanța apreciază că și cererea
reconvențională poate fi soluționată ,nefiind prematur introdusă.
Reclamanții-pârâți au mai invocat excepția cauzei juridice a cererii reconvenționale arătând că , în raport de definiția dată acestei instituții în literatura juridică ,prin formularea cererii reconvenționale nu există fundament juridic fiind lipsită de cauză juridică.
Instanța, apreciază că deși nu este indicat un temei de drept al cererii reconvenționale , asta nu înseamnă că lipsește fundamentul pretenției afirmate.
In condițiile în care acțiunea principală a fost respinsă ca fiind lipsită de interes ,iar cererea completatoare ca neîntemeiată, instanța apreciază că pretențiile proprii formulate de SC C.E. SRL Sebes, prin cererea reconvențională ,față de Comisia Județeană B., Comisia Locală G.T. și Primarul comunei G.T. sunt neîntemeiate .
In ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a Statului Român-prin Ministerul Finanțelor Publice se apreciază că este întemeiată urmând a fi admisă.
Astfel,calitatea procesuală pasivă presupune identitate intre persoana pârâtului și cel despre care se pretinde că este obligat în raportul juridic dedus judecății . In raport cu obiectul cererii de chemare în judecată și motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază ,se apreciază că doar comisiile
constituite in baza fondului funciar au calitate procesuală pasivă.
Instanța consideră că, în cauzele având ca obiect constatarea nulității absolute parțiale a titlurilor de proprietate , Comisia Județeană este autoritate cu atribuții administrativ-jurisdicționale care reprezintă S.R. și funcționează în subordinea Guvernului la nivel descentralizat al Prefecturilor. Prin urmare va respinge acțiunea având ca obiect constatarea nulității absolute a actelor de reconstituire a dreptului de proprietate emise pe numele autorului S.S.P.D. ,ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
In conf.cu dispoz.art.49 și urm. din codul de procedură civilă instanța va respinge cererea de intervenție accesorie formulată de R.N.P. D.S.B. ca fiind neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
H O TA RAS T E ,
Admite excepția lipsei de interes a reclamanților-pârâți COMISIA LOCALA DE FOND FUNCIAR G.T. și PRIMARUL COMUNEI G.T. invocată de pârâta B.A.E.D., de pârâții P.D.A. ȘI P.I.R, O.F.M., , O.Ș.C., precum și de pârâta - reclamanta S.C. C.E. SEBEȘ.
Respinge, ca fiind lipsită de interes, acțiunea având ca obiect constatarea nulității absolute a titlului de proprietate nr.103409/08.07.2008, a procesului verbal de punere în posesie nr.2354/11.06.2008, și a HCJ nr.372/2008.
Respinge excepția lipsei de interes a reclamanților -pârâți invocată de pârâta B.A.E.D., pârâții P.D.A., P.I.R., O.V.M. și O.Ș.C., precum și de pârâta - reclamanta S.C. C.E. SRL SEBEȘ în ceea ce privește acțiunea completatoare având ca obiect constatarea nulității absolute a contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.3230/17.09.2008 de BNP Asociatii Vasile Victor și Vasile Robert Ciprian și contractului de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 1302/01.06.2009 a BNP Andreea Dana Rădulescu, ca fiind neîntemeiată.
Respinge cererea completatoare formulată de reclamanții-pârâți având ca obiect constatarea nulității absolute a contractului de vânzare cumpărare
autentificat sub nr.3230/17.09.2008 de BNP Asociatii Vasile Victor și Vasile Robert Ciprian și contractului de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 1302/01.06.2009 a BNP Andreea Dana Rădulescu, ca fiind neîntemeiată.
Respinge excepțiile inadmisibilității, de netimbrare, lipsei cauzei juridice și prematurității cererii reconvenționale formulată de reclamantul -pârât Primarul comunei G.T., ca neîntemeiate.
Respinge cererea reconvențională formulată de pârâta -reclamanta S.C.C.E. SRL SEBEȘ, ca fiind neîntemeiată.
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a Statului Român prin Ministerul Finanțelor Publice.
Respinge acțiunea având ca obiect constatarea nulității absolute a titlului de proprietate nr.103409/08.07.2008, constatarea nulității absolute a procesului verbal de punere în posesie nr.2354/11.06.2008, a HCJ nr.372/2008, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Respinge cererea de intervenție accesorie a RNP - D.S.B.
În temeiul art. 274 cod procedură civilă ia act că nu se solicită plata cheltuielilor de judecată.
Cu recurs in termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 27.09.2012.
PREȘEDINTE, GREFIER,
| ← CIVIL. Revizuirea hotărârilor judecătoreşti în temeiul... | Acţiune în revendicare. Jurisprudență Revendicare (acţiuni,... → |
|---|
