Drept procesual civil . Conflict de competenţă ivit între două secţii ale Tribunalului ce-şi declină reciproc competenţa de soluţionare a căii de atac, prin raportare directă la obiectul cererii de chemare în judecată . Competenţa revine insta
| Comentarii |
|
Curtea de Apel CRAIOVA-Sectia contencios-administrativ si fiscal Decizie nr. 35 din data de 01.02.2016
Soluționând conflictul negativ de competență, în temeiul art. 135 alin. 1 și art. 136 N.C.p.civ., Curtea de Apel Craiova, Secția contencios Administrativ și Fiscal constată că Secției I Civilă din cadrul Tribunalului Mehedinți îi revine competența soluționării cauzei, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 136 alin. 1 N. C.p.civ. republicat "Dispozițiile prezentei secțiuni privitoare la excepția de necompetență și la conflictul de competență se aplică prin asemănare și în cazul secțiilor specializate ale aceleiași instanțe judecătorești, care se pronunță prin încheiere.";
Noul Cod de procedură reglementează, față de vechea reglementare, pentru prima dată prin art. 136, procedura de soluționare a conflictelor de competență dintre două secții sau complete specializate ale aceleiași instanțe judecătorești. Astfel, noul Cod de procedură civilă, în acord cu prevederile Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, prevede prin art. 136 că dispozițiile privitoare la soluționarea conflictelor de competență se aplică și la conflictele de competență care apar între secțiile specializate sau completele specializate ale aceleiași instanțe judecătorești. Un asemenea conflict se soluționează de către secția instanței stabilită la art. 135 corespunzătoare secției înaintea căreia s-a ivit conflictul.
În cauză, a fost soluționată o acțiune în pretenții, de către Judecătoria Drobeta Turnu Severin prin sentința civilă nr.1861/14.05.2015, pronunțată în dosarul nr. 15429/225/2014 .
Pricina care a generat prezentul conflict de competență a fost soluționată în primă instanță de către Judecătoria Drobeta Turnu Severin, instanță care, în temeiul obligației legale statuate prin art. 131 alin. 1 din Codul de procedură civilă, a procedat la verificarea propriei sale competențe și a constatat că este competentă general, material și teritorial să judece cauza în temeiul art.1 alin.2 raportat la art.94 pct.1 lit.a și art.107 C.pr.civilă., așa cum rezultă din încheierea de ședință de la 16.04.2015.
În speță, cu privire la instanța de control judiciar competentă să soluționeze calea de atac a apelului există divergență, în ceea ce privește secția din cadrul instanței de control judiciar la care trebuie să se înregistreze dosarul și care trebuie să soluționeze apelul declarat împotriva sentinței pronunțată de judecătorie.
Competența de soluționare a căii de atac formulată împotriva sentinței pronunțate de Judecătorie se determină după regulile general aplicabile cuprinse în Codul de procedură civilă.
Apelul se soluționează de instanța ierarhic superioară celei care a pronunțat hotărârea apelată, astfel cum rezultă din observarea dispozițiilor generale în materie de competență materială, art. 95 pct. 2 N. C.p.civ. conform cu care: "Tribunalele judecă: (...) 2. ca instanțe de apel, apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorii în primă instanță";;
Acțiunea introductivă a fost soluționată de către judecătorie, ca instanță civilă. Potrivit art.95 pct.2 din Noul Cod de procedură civilă, republicat "Tribunalele judecă:….2. ca instanțe de apel, apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorii în primă instanță;..";
Sentința pronunțată în primă instanță de judecătorie, în aceste condiții, este supusă numai apelului la tribunal.
Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, prin dispoziții legale exprese, stabilește competența instanțelor de judecată în soluționarea litigiilor de contencios administrativ, precum și procedura de judecată a litigiilor de contencios administrativ.
După adoptarea noului Cod de procedură civilă, prin Legea nr. 76/2012 de punere în aplicare a acestuia, în materia contenciosului administrativ este menținut sistemul dublului grad de jurisdicție, respectiv instanțele de fond care soluționează litigiile de contencios administrativ care sunt, după caz, secțiile de contencios administrativ și fiscal al tribunalelor sau ale curților de apel, fiind menținută de asemenea, prin dispozițiile art. 7 alin. 3 din Legea nr. 76/2012, după intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă, calea de atac a recursului împotriva hotărârilor judecătorești pronunțate de către instanțele de fond.
Noul Cod de procedură civilă, la art. 95 pct. 1, face trimitere la lege în privința competenței tribunalului, iar soluționarea în fond a litigiilor de contencios administrativ de către tribunale derivă din prevederile Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, ca lege specială în materie, în virtutea principiului specialia generalibus derogant.
Secția de contencios administrativ și fiscal a tribunalului nu are competența de a soluționa apeluri împotriva soluțiilor pronunțate de judecătorie în materia civilă.
În speță, nu este incidentă procedura contenciosului administrativ, instanța de contencios administrativ a tribunalului nu are competența de a soluționa apelul declarat împotriva sentinței pronunțată de judecătorie în materia civilă, competența de a soluționa apelul aparținând instanței superioare în materie civilă.
Prin urmare, Curtea, în conformitate cu art.135 alin. 1 și art. 136 N. C.p.civ., va stabili competența soluționării apelului în favoarea Secției I Civilă din cadrul Tribunalului Mehedinți.
| ← Aplicabilitatea deciziilor pronunţate de Curtea... | Răspunderea civilă a funcţionarului public. Natura termenului... → |
|---|
