Excepţia lipsei coparticpării procesuale obligatorii în acţiuni privind FF – modificare titlu de proprietate emis în baza legii 18/1991. Inaplicabilitate art. 643 CC.
| Comentarii |
|
Judecătoria PAŞCANI Sentinţă civilă nr. 11 din data de 05.01.2015
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 14.08.2014 sub nr. _/866/2014 pe rolul Judecătoriei Pașcani, reclamantul RR a chemat în judecată pârâții PP, CL și CJ solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să dispună rectificarea titlului de proprietate nr. _/ 11.07.1994 emis pe numele X privind suprafața de 500 m.p. teren extravilan sat _, jud. Iași amplasat conform titlului în T 134, P 3525/1 cu vecinătățile : N- _, E- _, S- _D și V- DS 45, corect fiind T 134, parcela 3526/1.
În motivarea acțiunii reclamantul arată că la data de 11.07.1994 a fost eliberat titlul de proprietate nr. _ pe numele X. La data de 03.11.2004 reclamantul și pârâta PP au încheiat contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. _ prin care a fost transmis dreptul de proprietate asupra suprafeței de 500 m.p. extravilan sat Buznea, jud. Iași amplasat conform titlului în T 134, P 3525/1 cu vecinătățile _. La momentul încheierii contractului niciuna din părți nu a avut cunoștință de faptul că numărul de parcelă al suprafeței de 500 m.p. este greșit. La momentul întocmirii documentației de carte funciară reclamantului i s-a adus la cunoștință că titlul este greșit, identificarea corectă a terenului de 500 m.p. fiind în parcela 3526/1 și nu 3525/1 cum apare în titlu. Solicită admiterea acțiunii raportat la prevederile art. 36 al.1, art. 6 lit.f) din HG 890/2005 și art. 52 al.2 Lg. 18/1991.
Alăturat acțiunii au fost depuse înscrisuri: copie CI reclamant, TP contestat, plan de amplasament și delimitare imobil, plan fotocadastral (f. 7-11).
Cererea a fost regularizată prin depunere contractului de vânzare-cumpărare nr.. _/ 03.11.2004 și certificatul OCPI (f.15-19).
Pârâții nu au formulat întâmpinare, înștiințarea înaintată pârâtei PP fiind restituită cu mențiunea "decedat"; (f.28,35).
Din oficiu instanța a efectuat cercetări în baza de date DEPABD, rezultând date despre decesul pârâtei conform certificatului de deces seria DS nr. _ eliberat la 19.03.2010 de Consiliul Local _ (f.40).
Instanța a invocat din oficiu excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtei PP și excepția lipsei coparticipării procesuale obligatorii și a reținut spre soluționare excepțiile la al doilea termen de judecată.
Analizând excepțiile invocate din oficiu raportat la actele și lucrările dosarului, prin prisma dispozițiilor legale aplicabile, instanța reține următoarele:
La data de 11.07.1994 a fost eliberat titlul de proprietate nr. _ pe numele PP, pentru suprafața totală de _ ha, din care _ ha teren extravilan fosta comună Tg. Frumos și _ m.p. teren intravilan sat Buznea, fostă comună Tg. Frumos.
La data de 03.11.2004 reclamantul și pârâta PP au încheiat contractul de vânzare-cumpărare autentificat la BNP A sub nr. _ prin care a fost transmis dreptul de proprietate asupra suprafeței de 500 m.p. extravilan sat Buznea, jud. Iași amplasat conform titlului în extravilan comuna Tg. Frumos, T 134, parcela P 3525/1 cu vecinătățile : _.
Raportat la certificatul de deces seria DS nr. _ eliberat la data de 19.03.2010 de Consiliul Local _, la data de 14.08.2014 când a fost introdusă acțiunea de față, pârâta PP nu mai era în ființă.
Conform art.56 alin.1 CPC :";poate fi parte în judecată orice persoană care are folosința drepturilor civile";, iar conform art. 7 alin.1 din Decretul nr.31/1954 :";capacitatea de folosință începe de la nașterea persoanei și încetează odată cu moartea acesteia";.
Raportând situația de fapt întâlnită în cauză la prevederile citate mai sus, instanța constată că la momentul introducerii acțiunii pârâta PP nu mai avea capacitate de folosință, și, pe cale de consecință, conform art. 56 alin.1 Cod procedură civilă nu putea avea calitatea de parte în judecată.
Față de considerentele arătate instanța constată că excepția lipsei capacității de folosință a pârâtei PP este întemeiată și astfel o va admite, cu consecința respingerii cererii de chemare în judecată formulată de reclamant în contradictoriu cu acest pârât.
Cu privire la excepția lipsei coparticipării procesuale obligatorii, invocată din oficiu, instanța o constată întemeiată pentru considerentele care urmează:
Conform art. 59 Cod procedură civilă :"; mai multe persoane pot fi împreună reclamante sau pârâte dacă obiectul procesului este un drept sau o obligație comună, dacă drepturile sau obligațiile lor au aceeași cauză ori dacă între ele există o strânsă legătură";.
În speță, obiectul pricinii este rectificarea titlului de proprietate nr. _/ 11.07.1994 emis pe numele PP, pârât ce nu mai era în ființă la data promovării acțiunii și care nu stă în judecată prin moștenitorii săi.
Reclamantul RR stă în judecată în calitate de succesor cu titlu particular al titularului primar al dreptului de proprietate (PP) ce a făcut obiectul transmiterii dreptului de proprietate asupra terenului de 500 m.p. prevăzut în titlul de proprietate a cărui rectificare se cere.
Or, în acest context, chiar titularul primar al dreptului de proprietate a cărui formă de identificare este supusă analizei instanței prin cererea de chemare în judecată, nu este parte în cauză, nici personal (datorită lipsei capacității procesuale de folosință) și nici prin moștenitori.
Dreptul la apărare este în mod expres garantat de Constituția României iar pentru încălcarea acestui drept România a fost de nenumărate ori sancționată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
În acest context respectarea dreptului la apărare și luarea tuturor măsurilor posibile pentru preîntâmpinarea atingerii acestui drept apar ca imperative pentru instanțele judecătorești.
Mai mult, față de relativitatea efectelor unei hotărâri judecătorești (producând efecte doar față de părțile din dosar cu privire la înființarea, desființarea sau modificarea unui drept), apare imperativă obligația reclamantului de a chema în judecată persoanele față de care solicită recunoașterea dreptului pretins, titlul de proprietate în baza căruia a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare ce justifică reclamantului calitatea neputând fi modificat în lipsa însuși a titularului titlului de proprietate a cărei rectificare se cere.
Din prisma noilor reglementări legislative în materie civilă și procesual civilă ar putea exista conceptul că în procesele civile nu se mai poate invoca/ admite niciodată lipsa coparticipării procesuale obligatorie.
Conceptul arătat nu este valabil pentru orice speță, ci doar, așa cum prevede art. 643 cod civil (din 2010) (";fiecare coproprietar poate sta singur în justiție, indiferent de calitatea procesuală, în orice acțiune privitoare la coproprietate, inclusiv în cadrul acțiunii în revendicare";) se aplică doar în cazurile prevăzute de text.
Potrivit art. 63 din Legea 71/2011 privind aplicarea noului cod civil prevederile citate se aplică și proceselor în curs.
În speță însă nu sunt incidente prevederile art. 643 NCC pentru două considerente elementare:
În primul rând acțiunea de față nu este privitoare la coproprietate ci este privitoare la forma unui act juridic.
În speță nu se impune analizat dreptul de proprietate al pârâtului ci respectarea condițiilor de fond și de formă ale titlului de proprietate a cărui rectificare se cere.
Efectul hotărârii ar presupune efectele actului juridic nu efectele coproprietății.
În al doilea rând, pârâții chemați în judecată nu stau în justiție în calitate de coproprietar ci în calitate de titular al titlului de proprietate a cărui rectificare se cere și de instituții emitente ale actului supus rectificării.
Atunci când titularul titlului, respectiv cocontractant în actul de vânzare-cumpărare din anul 2004 nu mai e în ființă la data aprecierii valabilității actelor implicate în raportul dedus judecății, în locul său trebuie să stea succesorii legali / convenționali ai respectivei părți și nu ca și coproprietari ci în baza instituției de drept comun a subrogării prin transmiterea drepturilor și obligațiilor de la un defunct la succesorii săi universali, cu titlu universal sau cu titlu particular.
Or, reprezentanții pârâtului PP lipsesc din proces, iar succesiunea actelor juridice ce justifică reclamantului calitatea sa sunt arondate în mod primar și succesiv aceleiași persoane lipsă - PP.
Pentru considerentele de mai sus, instanța urmează a constata că în lipsa chemării în judecată a succesorilor titularului TP cadrul procesual fixat de reclamant nu corespunde cerințelor art. 59 Cod procedură civilă și art. 6 CEDO și, pe cale de consecință va admite excepția lipsei coparticipării procesuale și va respinge acțiunea pentru același considerent.
Văzând și prevederile art. 453 CPC constată că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtei PP, invocată din oficiu.
Respinge acțiunea formulată de reclamantul RR în contradictoriu cu pârâta PP, ca îndreptată împotriva unei persoane lipsită de capacitate procesuală de folosință.
Admite excepția lipsei coparticipării procesuale obligatorii, invocată din oficiu.
Respinge acțiunea formulată de reclamantul RR în contradictoriu cu pârâții CL, și CJ, pentru lipsa coparticipării procesuale obligatorii.
Cu drept de apel ce se depune la Judecătoria Pașcani în termen de 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 05 ianuarie 2015.
Președinte, Grefier,
| ← Grăniţuire. Revendicare. Obligarea proprietarului învecinat... | Titlu executoriu hotărâre arbitrală străină. Caracterul... → |
|---|
