Excesul neimputabil şi circumstanţa atenuantă a legitimei apărări. incompatibilitatea reţinerii lor simultane.
| Comentarii |
|
Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ Decizie nr. 297/A din data de 03.05.2016
Este imposibilă reținerea simultană atât a circumstanței atenuante a depășirii limitelor legitimei apărări și a cauzei de neimputabilitate prevăzute de art. 26 C.pen. Depășirea limitelor legitimei apărări începe unde se termină excesul neimputabil.
Art. 26 și art. 75 alin. 1 lit. c C. pen.
Deliberând asupra cauzei penale de față constată:
Prin sentința penală nr. 99/3.04.2015 pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr. 2775/258/2013 s-a dispus
I. În baza art. 386 al. 1 C. pr. pen., coroborat cu art. 377 al. 4 C. pr. pen., schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute prin actul de sesizare astfel:
- din infracțiunea de tentativă la omor, prevăzută de art. 32 C.pen. raportat la art. 188 al. 1 C.pen., cu aplicarea art. 75 al. 1, lit. b) C.pen., în infracțiunea de tentativă la omor, prevăzută de art. 32 C.pen. raportat la art. 188 al. 1 C.pen., cu aplicarea art. 75 al. 1 lit. b) C.pen., și reținerea art. 26 al. 1 C.pen..
Respingerea restului cererilor de schimbare a încadrării juridice.
II. În 396 al. 1 și 5 C. pr. pen., coroborat cu art. 16 al. 1 lit. d) C. pr. pen., achitarea inculpatului XX de sub acuza săvârșirii infracțiunii de tentativă la omor, prevăzută de art. 32 C.pen. raportat la art. 188 al. 1 C.pen., cu aplicarea art. 75 al. 1 lit. b) C.pen., și reținerea art. 26 al. 1 C.pen..
III.1. S-a constatat că partea vătămată XX nu s-a constituit parte civilă în cauză.
III.2. În baza art. 397 al. 1 C. pr. pen. coroborat cu art. 19 al. 1, art. 20, art. 25 C. pr. pen., admiterea acțiunii civile formulată de partea civilă Spitalul Clinic Județean de Urgență Mureș și obligarea inculpatului XX să plătească acesteia suma de 679,21 lei (reprezentând cheltuielile de spitalizare pentru partea vătămată XX) și dobânda legală aferentă acestei sume, începând cu data externării, respectiv 1 octombrie 2014 și până la data plății efective.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
În condițiile în care inculpatul a optat pentru judecata în procedura reglementată de art. 374 al. 4 C. pr. pen., nu pot fi administrate probe noi sau readministrate o parte din probe.
În atare situație, s-a considerat că starea de fapt prezentată în rechizitoriu și recunoscută integral de inculpat nu poate suferi modificări.
Astfel, instanța a reținut că, la data de la data de 28.09.2014 în satul Cîmpu Cetății s-a organizat "Festivalul Baloanelor"; la care a participat și persoana vătămată XX care cu această ocazie a consumat băuturi alcoolice, precum și inculpatul XX cu familia.
Seara, în jurul orelor 19.00, în drum către casă, inculpatul XX însoțit de martorul Panari Levente a intrat într-un magazin de pe str. Principală de unde a cumpărat o sticlă de vin roșu de 750 ml pe care urma să o consume acasă și pe care a introdus-o în buzunarul bluzei sport cu care era îmbrăcat.
Soția inculpatului și fiul acestora au mers la un alt magazin situat la o distanță de aprox. 100 metri. După achiziționarea sticlei de vin, inculpatul s-a deplasat în direcția magazinului unde era soția sa, urmând ca toți să-și continue drumul către casă.
În acest timp, din direcția opusă, venea persoana vătămată XX, care, aflându-se sub influența alcoolului, striga în direcția soției inculpatului întrebând cine urlă și de ce. XX i-a replicat că nu strigă nimeni, după care între cei doi a avut un schimb de replici, în cadrul cărora persoana vătămată i-a vorbit vulgar și a amenințat-o pe soția inculpatului, că-i bagă pe gât doza de bere pe care o avea în mână. Când inculpatul a ajuns lângă cei doi, a intervenit verbal spunând să nu se certe, să vorbească calm, să lămurească situația.
După acestea, inculpatul, soția sa, fiul lor minor, martorii XX, XX și persoana vătămată XX au mers împreună pe stradă în aceeași direcție, iar pe drum discuțiile au continuat. La un moment dat, XX a împins-o pe XX și între cei doi a intervenit inculpatul care s-a interpus la mijloc ținându-i la distanță unul de celălalt și protejându-și soția cu mâna.
În întâmpinarea grupului de mai sus au venit concubina lui XX, numita TXX și mama acestuia, XX. Cele două au început să se certe cu XX, având neînțelegeri mai vechi iar cearta a degenerat în agresiune, cele trei femei s-au îmbrâncit, E. și M. trăgând de hainele lui T. (soția inculpatului).
Inculpatul, văzând că TXX o ține de haine pe soția sa și trage de ea, a intervenit, spunând să o lase în pace. Văzând că nu-l ascultă, a lovit-o cu sticla de vin în cap. Sticla s-a spart și el a rămas în mână cu o porțiune din sticlă. În acel moment, persoana vătămată XX l-a prins pe inculpat cu mâna de umăr și atunci, pentru a scăpa, inculpatul l-a lovit pe X cu sticla spartă la nivelul feței și a gâtului. După 2-3 lovituri XX i-a dat drumul și inculpatul cu soția sa au plecat rapid de la locul faptei.
Persoana vătămată XX a sângerat abundent, la fața locului a fost chemată salvarea și acesta a fost transportat de urgență la SMURD Tg. Mureș prezentând multiple plăgi tăiate lateral cervical, submandibular și occipital.
Din Raportul de expertiză medico-legală nr. 3829/A1/293 emisă de I.M.L. Tg. Mureș rezultă că XX prezintă plăgi suturate chirurgical situate la nivelul regiunii occipitale paramedian stâng (lungimea 2 cm), latero-cervical posterior stâng (3 cm), submandibular stâng (5 cm verticală), facial stâng (1,5 cm). Pe brațul drept fața anterioară 1/3 medie prezintă o plagă oblică de 6x7 cm lungime cu leziune musculară în profunzime, margini netede, pe antebrațul drept 1/3 superioară fața posterioară prezintă excoriație de 3x4 cm cu crustă hematică uscată.
Din fișa prespital UPU SMURD rezultă diagnosticul: "plagă tăiată la nivelul gâtului"; și "plagă fața stângă latero-cervical stâng și braț drept";.
Din scrisoarea medicală a Spitalului Clinic Județean de Urgență Mureș - Clinica O.R.L. rezultă că susnumitul a fost internat în perioada 29.09 - 01.10.2014 cu diagnosticul: "TCF prin heteroagresiune. Multiple plăgi tăiate submandibulare stâng, latero-cervical stâng și occipitale";.
În concluziile raportului de expertiză medico-legală se constată că XX prezintă leziuni traumatice care s-au putut produce la data de 28.09.2014 prin loviri directe repetate, posibil cu sticlă spartă. Necesită 16-18 zile de îngrijiri medicale. Prin leziunile traumatice suferite viața victimei nu a fost pusă în primejdie.
La data de 29.09.2014 persoana vătămată XXX a formulat plângere penală prealabilă împotriva lui XX pentru comiterea infracțiunii de lovire sau alte violențe, prev. de art. 193 al. 2) C.p.
Persoana vătămată a depus la dosar certificatul medico-legal nr. 3925/A2/1152 emis de I.M.L. Tg. Mureș, din cuprinsul căruia rezultă că prezintă o plagă excoriată de 4 cm. acoperită cu crustă hematică uscată, care s-a putut produce la data de 28.09.2014, prin lovire cu corp dur, contondent și care necesită 1-2 zile de îngrijire medicală.
Inculpatul a recunoscut faptele reținute în sarcina sa. Referitor la momentul în care l-a lovit pe XX, inculpatul a declarat că, după ce a lovit-o pe E. și sticla s-a spart, a rămas în mână cu o bucată din sticlă, adică partea cu dopul și câteva cioburi atașate. În acea clipă XX l-a prins cu mâna de haină în zona umărului, ținându-l strâns, iar cealaltă mână X și-a băgat-o în buzunarul de la pantaloni, căutând ceva și zicând "voi termina și cu tine și îi trag pe toți în țeapă". Inculpatul a crezut că în buzunar caută un briceag sau cuțit cu care să îl taie. Atunci, pentru a scăpa din strânsoarea lui X, l-a lovit în zona obrazului și gâtului, încercând să scape din strânsoarea lui și să evite să fie tăiat de X cu vreun cuțit. I-a aplicat 2 - 3 lovituri, până când acesta i-a dat drumul. Între timp și soția sa a scăpat și împreună au plecat spre casă.
Inculpatul a mai declarat că, din câte știe, XX poartă de obicei cuțit la el, toată lumea din sat știe acest lucru, acesta poartă la vedere la pantaloni o teacă de cuțit. În momentele descrise, XX era foarte băut.
Faptul că inculpatul nu a mai comis astfel de fapte în trecut rezultă din verificările efectuate la cazierul judiciar și din informațiile obținute de la Postul de Poliție Eremitu din care rezultă că XX nu figurează în evidențele poliției ca fiind cercetat în dosare penale sau ca fiind sancționat contravențional.
În schimb, în ce-l privește pe XX, din verificări a rezultat că acesta a fost cercetat penal în repetate rânduri pentru comiterea mai multor infracțiuni, printre care și loviri sau alte violențe, amenințare, violare de domiciliu, distrugere, furt și a fost de mai multe ori sancționat contravențional pentru adresarea de cuvinte și expresii jignitoare, amenințare, provocare de scandal.
Faptul că soția inculpatului, numita XX a fost agresată, rezultă și din certificatul medico-legal nr. 3873/A2/1144 emis de I.M.L. Tg. Mureș unde s-a constatat că aceasta prezintă leziuni traumatice constând în echimoze și excoriații care s-au putut produce la data de 28.09.2014, prin loviri directe repetate cu corp dur, contondent, care necesită 4-5 zile de îngrijiri medicale.
În drept:
În ceea ce privește încadrarea juridică a faptelor, prima instanță a făcut anumite precizări, atât în raport cu cererile de schimbare a încadrării juridice formulate, cât și raportat la faptul că inculpatul a înțeles să uzeze de procedura de judecată simplificată, bazată pe recunoașterea în totalitate a faptelor reținute împotriva sa, cerere încuviințată de instanță.
În acest context, instanța a subliniat că procedura de judecată simplificată, bazată pe recunoașterea faptelor, permite de principiu, schimbarea încadrării juridice a faptei, astfel cum prevăd dispozițiile art. 377 al. 4 Cod de procedură penală.
În ceea ce privește prima cerere de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpat prin apărător (în sensul reținerii infracțiunii de lovire sau alte violențe), instanța a aporeciat că aceasta este neîntemeiată.
Chiar dacă, potrivit actelor medicale suntem în prezența unui număr de 16-18 zile de îngrijiri medicale, nu putem ignora faptul că zona vitală prin loviturile inculpatului este o zonă vitală (gâtul) și că acesta a folosit un obiect tăietor - înțepător idoneu (apt) a produce decesul, cele două elemente combinate, conducând la concluzia că ne aflăm în prezența infracțiunii de omor rămas în forma tentativei, săvârșit cu intenție indirectă (în sensul că inculpatul a prevăzut rezultatul faptei sale, dar nu l-a acceptat, socotind fără temei că aceasta nu se va produce) și nu în prezența infracțiunii de lovire.
Instanța a avut în vedere și faptul că au existat 2 sau 3 lovituri a căror intensitate a fost suficient de puternică pentru a produce sângerare abundentă, care ar fi putut produce decesul, în lipsa ajutorului medical de specialitate.
Cu privire la cea de a doua cerere de schimbare a încadrării juridice, vizând reținerea prevederilor art. 26 al. 1 C.pen. (respectiv excesul neimputabil), instanța a apreciat că aceasta este întemeiată.
S-a subliniat faptul că și acuza a considerat că conflictul nu a fost pornit, respectiv generat de către inculpat ci chiar de către partea vătămată și apoi continuat și întreținut de aparținătorii acestuia, astfel încât în actul de sesizare a fost reținută circumstanța atenuată a provocării.
În opinia instanței, inculpatul nu s-a aflat doar în stare de provocare, ci în stare de legitimă apărare, depășind limitele unei apărări proporționale cu gravitatea atacului, datorită tulburării sau temerii.
Această concluzie a primei instanțe a fost întemeiată pe următoarele argumente:
- Partea vătămată XX a inițiat întâi un conflict verbal, strigând la soția inculpatului (persoana de care acesta din urmă era, în mod firesc, legat de sentimente de atașament și afecțiune),
- Partea vătămată XX a vorbit vulgar soției inculpatului, apoi a amenințat-o pe aceasta că-i bagă pe gât doza de bere pe care o avea în mână,
- La această etapă verbală a agresiunii, constând în înjurături și amenințări proferate de partea vătămată, inculpatul a avut o atitudine calmă, încercând să aplaneze conflictul,
- Partea vătămată a generat, în continuare o stare conflictuală, de data aceasta fizică, prin faptele sale, în condițiile în care a împins-o pe soția inculpatului, numita XX,
- Este de menționat că da față, la acest conflict, a fost, de la debut, copilul minor al inculpatului, XX în vârsta de 12 ani, situație care a fost de natură a crea o stare de tulburare și temere suplimentară a inculpatului,
- Conflictul inițiat de partea vătămată a fost continuat de concubina acestuia TXX și de mama concubinei XX, care la început au agresat-o verbal pe soția inculpatului. Acestea au făcut afirmații legate de boala de cancer de care a suferit soția inculpatului, (care a și fost operată) acesta fiind de asemenea de natură a induce o stare de tulburare inculpatului, în mod natural sensibil la boala deosebit de gravă a soției sale,
- Partea vătămată XX a împins-o, apoi a lovit-o cu palma peste urechea dreaptă pe soția inculpatului (numita XX),
- Concubina părții vătămate și mama acestuia au îmbrâncit-o pe soția inculpatului trăgând-o de haine,
- Inculpatul a intervenit activ în conflict, abia în acest moment, a strigat la TXX să o lase pe soția sa, însă văzând că nu o eliberează a lovit-o cu sticla pe care o cumpărase anterior și care s-a spart (rezultă că inculpatul nu avea cuțit, briceag sau o altă armă la el, ci a ajuns să dețină acest obiect tăietor - înțepător, în mod cu totul întâmplător),
- Partea vătămată l-a prins pe inculpat cu mâna de umăr, l-a ținut strâns, și și-a băgat cealaltă mână în buzunar, proferând amenințare la adresa inculpatului, și fiind în stare de ebrietate,
- În aceste condiții, pentru a scăpa de strânsoarea părții vătămate, și pentru a se apară de lovitura pe care credea că partea vătămată urma să i-o aplice cu un briceag, inculpatul l-a lovit pe acesta de 2-3 ori în zona dosului și a gâtului,
- Este de menționat că inculpatul i-a aplicat mai multe lovituri (2-3) deoarece partea vătămată nu i-a dat drumul după prima lovitură (toate aceste etape graduale de conflict rezultă din declarațiile martorilor: XX jr, XX, XX, XX, coroborat cu declarația inculpatului și a martorei XX),
- Faptul că inculpatul avea convingerea că partea vătămată îl va lovi cu un cuțit nu reprezintă doar o speculație sau o supoziție lipsită de orice fundament din partea acestuia, în condițiile în care martorul XX (filele 76-77 dosar u.p.), confirmă obiceiul părții vătămate de a purta astfel de obiecte:
"Am văzut că XX era sub influența alcoolului și imediat acesta m-a scuipat în gură și a vrut să mă lovească dar au venit niște jandarmi și un polițist care l-au calmat, posibil să-l fi sancționat.
Cu această ocazie am văzut că XX avea la el un cuțit, băgat într-o teacă neagră din piele, pus la spatele pantalonilor.
Arăt că tot satul știe că X este violent și poartă cuțit la el"; (fila 77 verso dosar u.p.)
Toate cele anterior arătate au demonstrat, în opinia primei instanțe, că inculpatul se afla în stare de legitimă apărare atunci când l-a lovit pe partea vătămată (fiind vorba de un atac material, direct și imediat îndreptat împotriva sa).
S-a precizat faptul că deținerea bucății de sticlă a fost rezultatul unui concurs de împrejurări, nepremeditat și neanticipat în nici un fel de către inculpat.
Tulburarea și temerea care au condus la depășirea limitelor legitimei apărări au fost generate de mai mulți factori:
- Agresiunea verbală și fizică a soției inculpatului, atât de partea vătămată cât și de concubina acestuia și mama concubinei,
- Aducerea în discuție, într-un context absolut unic și negativ, a bolii grave a soției inculpatului,
- Prezența copilului minor al inculpatului la agresarea mamei sale și la afirmațiile legate de boala acesteia "mânca-ți-ar cancerul stomacul";,
- Persoana vătămată, un om violent agresiv, cunoscut ca atare de întreaga comunitate și care a suferit mai multe condamnări penale, inclusiv pentru fapte cu o componentă violentă (avem în vedere fișa de cazier judiciar - fila 40 și relațiile furnizate de Poliția Eremitu privitor la persoana vătămată - fila 42).
În lumina tuturor aspectelor mai sus arătate, instanța a apreciat întemeiată cererea de schimbare a încadrării juridice având ca obiect reținerea prevederilor art. 26 al. 1 C.pen..
În consecință, fiind aplicabile dispozițiile art. 16 al. 1 lit. d) C. pr. pen. (existența unei cauze de neimputabilitate, respectiv excesul neimputabil), instanța a dispus achitarea inculpatului XX, de sub acuza săvârșirii infracțiunii de tentativă la omor.
S-a considerat că nu este incompatibilă cu procedura de judecată simplificată, bazată pe recunoașterea acuzațiilor, în condițiile în care inculpatul a recunoscut faptele reținute în sarcina sa, astfel cum au fost prezentate în actul de sesizare, singura diferență fiind valența dată comportamentului părții vătămate, respectiv impactului pe care acest comportament al părții vătămate l-a avut asupra inculpatului și asupra stării psihice a acestuia.
1. Latura civilă:
Raportat la poziția părții vătămate, prezentă la judecată la termenul din data de 25 martie 2015, instanța a constatat că acesta nu s-a constituit parte civilă în cauză.
În ceea ce privește pretențiile părții civile Spitalul Clinic Județean de Urgență Mureș, instanța a apreciat că acestea sunt întemeiate, fiind dovedite de actele depuse, respectiv fișele privind calculul costului de spitalizare pentru bolnavi, decont de plată (filele 63-64).
În consecință, instanța, în baza art. 397 al. 1 C. pr. pen. coroborat cu art. 19 al. 1, art. 20, art. 25 C. pr. pen., a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă Spitalul Clinic Județean de Urgență Mureș și l-a obligat inculpatul XX să plătească acestuia suma de 679,21 lei (reprezentând cheltuielile de spitalizare pentru partea vătămată XX) și dobânda legală aferentă acestei sume, începând cu data externării, respectiv 1 octombrie 2014 și până la data plății efective.
Împotriva aceste sentințe penale a declarat apel în termenul legal Parchetul de pe lângă Tribunalul Mureș.
Reprezentantul Ministrului Public a solicitat admiterea apelului formulat în baza art. 421 pct. 2 lit. a) C. pr. pen., desființarea integrală a sentinței penale atacate și, rejudecând cauza, pronunțarea unei soluții de condamnare față de inculpatul XX pentru infracțiunea reținută în actul de sesizare.
În dezvoltarea motivelor de apel, s-a menționat faptul că aceeași stare de fapt organele de urmărire penală și instanța de judecată au dat o interpretare opusă aspectelor ce țin de condițiile obiective și subiective (în sensul de motivație psihologică și analiză interioară subiectivă) în care s-a săvârșit infracțiunea comisă de inculpat.
Organele de urmărire penală au apreciat că reprezintă elementele circumstanței atenuante a depășirii limitelor legitimei apărări, pe când instanța de judecată a încadrat aceste elemente de fapt în situația cauzei de neimputabilitate prevăzută de art. 26 al. 1 C.pen., respectiv excesul neimputabil. În opinia reprezentantului Ministerului Public, instanța de judecată a exagerat rolul acestor elemente în justificarea atacului inculpatului. Instanța a luat în considerare activitățile ilicite (îmbrânceli, conflict verbal) desfășurate față de soția inculpatului ca și motive ce au condus la săvârșirea infracțiunii peste limitele unei apărări proporționale cu gravitatea atacului, din cauza tulburării sau temerii. Pe de altă parte, organele de urmărire penală au analizat mai restrictiv aceste elemente sub aspectul impactului lor în motivarea acțiunilor violente ale inculpatului.
În motivarea căii de atac, s-a subliniat faptul că, în condițiile unor altercații verbale prin folosirea de cuvinte injurioase și îmbrânceală realizată prin tragerea de haine, inculpatul a intervenit în mod vădit mult prea brutal, disproporționat de violent, prin utilizarea sticlei de băutură de 1 l (plină), lovind pe concubina părții vătămate, iar apoi cu bucata de sticlă rămasă în urma spargerii acesteia (devenită o adevărată armă letală) s-a îndreptat în mod direct, imediat și concret asupra zonei superioare a corpului părții vătămate pe care a tăiat-o în mai multe locuri, apreciate zone vitale (zona capului, feței, zona laterală a gâtului, zona cefei). Revenind la interpretarea motivației și condițiile în care s-a realizat acest atac al inculpatului printr-o succesiune de lovituri (6 lovituri astfel cum s-a stabilit de către medicii legiști, din care 5 au fost plăgi și au necesitat sutură chirurgicală și tratamente medicale), s-a apreciat că punctul de vedere al instanței de judecată nu poate fi îmbrățișat, fiind în mod vădit netemeinic.
În continuare, s-a susținut faptul că față de niște îmbrânceli fizice ușoare și altercații verbale nu este deloc proporțional să se reacționeze prin aplicarea unui număr de 6 lovituri cu sticlă tăiată față de altă persoană, iar aceste lovituri să vizeze zone vitale (cap, gât, ceafă), în condițiile în care cealaltă parte nu are asupra sa nici un obiect vulnerant sau armă.
Chiar dacă partea vătămată era cunoscută în sânul comunității ca fiind o persoană mai violentă și chiar dacă între părți ar fi existat tensiuni anterioare, nici în acest caz nu este justificat sub nici un temei a se desfășura asemenea acte de violență cum au fost cele din dosarul de față.
Analizând apelul promovat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Mureș prin prisma limitelor prevăzute de art. 417 și 420 C. pr. pen., instanța de control judiciar constată că este fondat și urmează a fi admis pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:
I. Înainte de a analiza fondul cauzei, instanța de control judiciar consideră necesar a face câteva aprecieri în legătură cu schimbarea încadrării juridice (a.) și aplicarea în prezenta cauză a prevederilor art. 374 al. 4 C. pr. pen. de către prima instanță (b.).
a. În esență, se constată că prima instanță a admis cererea inculpatului de aplicare a procedurii simplificate și apoi, fără a mai administra nicio probă, a dispus schimbarea de încadrare juridică prin reținerea alături de circumstanța atenuantă prevăzută de art. 75 al. 1 lit. b) C.pen. și a prevederilor art. 26 C.pen. și achitarea inculpatului în temeiul art. 16 lit. d) C. pr. pen..
Cauza de neimputabilitate prevăzută de art. 26 C.pen. nu face parte din încadrarea juridică a faptei, așa cum sunt circumstanțele atenuante, agravante, dispozițiile privind infracțiunea continuată, concursul de infracțiuni sau starea de recidivă. Cauzele de neimputabilitate sunt legate de una din trăsăturile esențiale ale infracțiunii, anume imputabilitatea.
Totodată, constatăm că este imposibilă reținerea simultană atât a circumstanței atenuante a depășirii limitelor legitimei apărări și a cauzei de neimputabilitate prevăzute de art. 26 C.pen..
Reținerea circumstanței atenuante reglementată de art. 75 al. 1 lit. b) C.pen. presupune existența unei infracțiuni, cu toate trăsăturile sale esențiale (inclusiv imputabilitatea), însă, datorită împrejurărilor în care este comisă, fapta este o periculozitate mai scăzută. Altfel spus, în cazul reținerii acestei circumstanțe atenuante, făptuitorul nu se află sub stăpânirea vreunei tulburări sau temeri, prin depășirea limitelor unei apărări proporționale cu gravitatea pericolului și cu împrejurările în care s-a produs atacul material, direct, imediat și injust, în caz contrar reținându-se excesul neimputabil. Mai clar, depășirea limitelor legitimei apărări începe unde se termină excesul neimputabil. Prin urmare, încadrarea juridică reținută în final de prima instanță nu este legală.
b. În ceea ce privește aplicarea procedurii simplificate în prezenta cauză, instanța de control judiciar reamintește faptul că, solicitând aplicarea procedurii prevăzute de art. 374 al. 4 C. pr. pen., inculpatul a recunoscut faptele așa cum au fost reținute în actul de sesizare, atât sub aspectul laturii obiective cât și sub aspectul laturii subiective. Prin urmare, a recunoscut implicit faptul că nu s-a aflat sub puterea niciunei tulburări sau temeri care să îl determine să depășească limitele legitimei apărări. Dacă prima instanță considera că situația de fapt reținută în actul de sesizare este eronată, trebuia să facă aplicarea prevederilor art. 375 al. 3 C. pr. pen. și să procedeze la efectuarea cercetării judecătorești urmând ca, în cazul în care, la finalul cercetării judecătorești, reținea aceeași situație de fapt ca cea prezentată în rechizitoriu, să constate incidente dispozițiile art. 396 al. 10 C. pr. pen..
Această deficiență a judecății din primă instanță a fost remediată în calea de atac, instanța de control judiciar procedând la readministrarea probatoriului.
II. Pe fondul cauzei, instanța de control judiciar constată că reprezentantul Ministerului Public a dat o interpretare corectă materialului probator aflat la dosarul cauzei. Astfel, este adevărat că soția inculpatului a fost trasă de haine de concubina persoanei vătămate, martora Toth E., și că XX a adresat cuvinte obscene familiei lui XX, însă reacția acestuia din urmă a depășit limitele unei apărări proporționale. Este de remarcat totodată faptul că XX l-a prins de umăr pe XX după ce acesta din urmă a lovit-o cu sticla de vin în cap pe concubina persoanei vătămate care îi trăgea de haine soția. Prin urmare, gestul persoanei vătămate a fost justificat de dorința de a-și proteja la rândul său partenera de viață.
În ceea ce privește presupusa tulburare sau temere reținută de prima instanță, aceasta nu își găsește suport în probele administrate în cursul urmăririi penale și în cursul cercetării judecătorești în apel. În prima declarație dată în fața organelor de urmărire penală, în ziua faptei, inculpatul XX descrie incidentul astfel: "XXX a prins-o cu mâna de umăr pe soția mea și a tras-o de haine, rupându-i bluza. Apoi imediat și XX a sărit la bătaie la soția mea iar X a prins-o pe soția mea de haine și i-a zis că-i bagă berea pe gât, se referea la berea pe care el o ținea în mână. Soția mea s-a tot ferit încercând să evite, să nu ne batem. Eu văzând ce se întâmplă am scos din buzunar sticla de vin și ținând-o de gâtul sticlei am lovit-o pe XXX în creștet cu acea sticlă, iar sticla s-a spart iar eu am rămas în mână cu dopul și gâtul de sticlă și o bucată mică din sticla nespartă. Arăt că în momentul în care am lovit-o pe E., aceasta trăgea de hainele soției mele, de umăr și de păr. Toți trei săriseră pe soția mea și o băteau și trăgeau de ea. Eu am lovit-o pe E. prima pentru că aceasta era mai aproape de mine, eu eram în lateralul acesteia. Motivul pentru care am lovit-o a fost acela de a o apăra pe soția mea și a-i îndepărta pe cei trei agresori întrucât nu era lume pe stradă să sară în ajutor. (…)
Imediat X Paniti a sărit la mine, m-a prins cu mâna de umărul drept iar cealaltă mână și-a băgat-o în buzunarul de la pantalon, căutând să scoată ceva, dar nu știu ce, pot să bănuiesc doar că avea un cuțit, dar nu știu sigur, eu nu am văzut cuțit. Eu ca să scap de X am dat către acesta cu restul de la sticla spartă ce o aveam în mână. L-am lovit în zona feței, a gâtului și umărului. În poziția în care ne aflam, capul și gâtul lui X erau aproape de mine și eu l-am lovit pentru ca acesta să-mi dea drumul din strânsoare. Nu știu câte lovituri i-am aplicat, vreo 2-3 lovituri până când X mi-a dat drumul. Am văzut că și pe soția mea nu o mai ținea nimeni și au i-am spus atunci să fugim și ne-am îndepărtat, mergând rapid către casă."; (filele 53 verso-54 d.u.p.)
Ulterior (declarația din data de 28.09.2014, fila 50 verso d.u.p.), inculpatul a susținut că, în momentul în care XX și-a băgat mâna în buzunarul pantalonilor, căutând ceva, a zis "voi termina cu tine și îi trag pe toți în țeapă";. Această susținere este parțial infirmată de martora XX care, atât în fața de urmărire penală (declarația din data de 29.09.2014, fila 59 d.u.p.), cât și în faza de judecată (declarația din data de 21.03.2016, fila 67 verso dosar apel) plasează proliferarea acestor amenințări la un moment anterior celui la care inculpatul a lovit-o cu sticla în cap pe concubina persoanei vătămate.
Analiza relatării incidentului făcută de inculpatul XX nu oferă indicii că acesta s-ar fi aflat sub imperiul vreunei tulburări sau temeri. Contrar celor reținute de prima instanță, nu rezultă că inculpatul ar fi fost enervat în mod special de conținutul injuriilor adresate de către XX, iar agresiunea a fost generată în special de dorința de a scăpa din strânsoarea persoanei vătămate.
În ceea ce privește prezența fiului minor al inculpatului la agresiune, reținută de prima instanță ca și factor generator al tulburării care a condus la depășirea limitelor legitimei apărări, constatăm că aceasta este menționată de inculpat în declarația din data de 29.09.2014, acesta relatând faptul că "Despre fiul meu care a fost prezent la altercație, pot să spun că s-a speriat așa de tare încât a doua zi nici nu a putut merge la școală."; (fila 51 d.u.p.) Însă există un dubiu dacă minorul a fost speriat mai mult de faptul că persoana vătămată aflată în stare de ebrietate și concubina și mama acesteia au tras-o de haine și de păr pe mama acestuia și a proliferat cuvinte obscene sau jignitoare sau de faptul că tatăl său a lovit cu gâtul sticlei sparte o altă persoană care a sângerat, lăsând pe asfalt o baltă de sânge.
Pentru toate aceste motive, se va reține circumstanța atenuantă prevăzută la art. 75 al. 1 lit. b) C.pen. și nu cauza de neimputabilitate prevăzută la art. 26 C.pen..
În ceea ce privește încadrarea juridică a faptei, aceasta a fost corect reținută de reprezentantul Ministerului Public. Zona vizată (patru plăgi în zona gâtului și feței și o plagă în zona antebrațului drept), obiectul vulnerant folosit (gâtul unei sticle sparte), intensitatea loviturii (două plăgi cu adâncime de 1 cm), faptul că s-au aplicat mai multe lovituri denotă cel puțin că inculpatul a acceptat producerea unui rezultat mai grav.
Fiind întrunite condițiile răspunderii penale, inculpatul va fi condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor.
La individualizarea judiciară a pedepsei se va ține seama de limitele de pedeapsă, prin luarea în considerare a dispozițiilor privitoare la tentativă, a circumstanței atenuante prevăzute la art. 75 al. 1 lit. b) C.pen. și a cauzei speciale de reducere a pedepsei prevăzută de art. 396 al. 10 C. pr. pen., de împrejurările și modul de comitere al infracțiunii (pe fondul unei altercații), de starea de pericol creată pentru valoarea socială ocrotită, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, precum și de circumstanțele personale ale inculpatului (care este integrat în societate și se află la primul contact cu legea penală).
Pentru toate aceste considerente se va aplica o pedeapsă de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni închisoare a cărei executare va fi suspendată condiționat pe un termen de încercare de 3 (trei) ani.
Vor fi impuse măsurile de supraveghere și obligațiile prevăzute la art. 93 C.pen..
Cu privire la cheltuielile judiciare
În temeiul art. 274 C. pr. pen. va fi obligat inculpatul la plata sumei de 470 lei cu titlu de cheltuieli judiciare ocazionate de judecata în primă instanță (din care suma de 170 lei provine din faza de urmărire penală).
În temeiul art. 275 al. 3 C. pr. pen. cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea căii de atac rămân în sarcina statului.
| ← Contraventii. Jurisprudență Contravenţii. Închisoare... | Refuzul debitorului de a prezenta la solicitarea executorilor... → |
|---|
