Executare silită. Garanţie imobiliară. Contract de ipotecă accesoriu contractului de credit Titlu executoriu
| Comentarii |
|
C. civ., art. 1800 C. proc. civ., art. 372 Legea nr. 36/1995, art. 66 Legea nr. 58/1998, art. 56
Executarea silită se efectuează numai în temeiul unei hotărâri judecătoreşti ori a unui alt înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu.
Nu poate fi pus în executare contractul de ipotecă, accesoriu al unui contract de credit neînvestit cu formulă executorie şi neîncheiat la un notariat, împrejurare în raport de care dispoziţiile înscrise în art. 66 din legea notarilor publici nu sunt aplicabile în cauză.
I.C.C.J., secţia comercială, decizia nr. 806 din 10februarie 2005
(B.J. - Baza de date)
Notă: Legea bancară nr. 58/1998 a fost modificată prin Legea nr. 485/2003 (M. Of. nr. 876 din 10 decembrie 2003).
Legea bancară nr. 58/1998, a fost republicată (M. Of. nr. 78 din 24 ianuarie 2005) cu un nou titlu, şi anume Legea privind activitatea bancară, iar ca urmare a renumerotării textelor, art. 56 a devenit art. 79.
La data de 10 octombrie 2003, B.E.J. D.I.C. a solicitat instanţei încuviinţarea executării silite asupra imobilului situat în Bucureşti, str. P., proprietatea debitorilor garanţi D.P. şi D.Ş., în baza titlului executoriu - contract de ipotecă autentificat sub nr. 27023 din 10 iulie 2003 de către Notariatul de Stat al sectorului 5 Bucureşti, la cererea creditoarei SC B.P. SA, sucursala Militari.
Prin încheierea nr. 1298 din 18 noiembrie 2003, Judecătoria sectorului 5 Bucureşti, a respins cererea de încuviinţare a executării silite imobiliare.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de executare a reţinut că, la data de 12 aprilie 1995, s-a încheiat contractul de credit nr. 970, privind suma de
40.000.000 lei acordată SC A. SRL Bucureşti, ce urma a fi restituită la 12 aprilie 1996. Ulterior, împrumutul a fost suplimentat prin act adiţional, scadenţa fiind menţinută.
Asigurarea creditului s-a realizat prin constituirea unei ipoteci în favoarea băncii.
S-a solicitat încuviinţarea executării contractului de ipotecă, care însă nu îndeplineşte condiţiile art. 372 C. proc. civ., acesta fiind un accesoriu al contractului de credit, neinvestit cu formulă executorie.
împotriva acestei încheieri creditoarea a declarat apel, criticile, privind greşita respingere a cererii, în raport de dispoziţiile art. 66 din Legea nr. 36/1995.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IlI-a civilă, prin decizia nr. 184/ A din 3 februarie 2004 a respins apelul, ca nefondat, cu motivarea că în mod corect prima instanţă a reţinut că nu poate fi pus în executare contractul de ipotecă, accesoriu al unui contract de credit neînvestit cu formulă executorie şi neîncheiat la un notariat, împrejurare în raport de care dispoziţia menţionată din legea notarilor publici nu este aplicabil în cauză.
împotriva acestei din urmă hotărâri, creditoarea SC B.P. SA, sucursala Militari a declarat recurs.
Aceasta a susţinut că actul adiţional la contract şi contractul de credit sunt titluri executorii, conform art. 56 din Legea nr. 58/1998, privind activitatea bancară şi în baza lor poate fi dispusă executarea silită imobiliară. Drept urmare, hotărârea instanţei de apel a fost dată cu aplicarea greşită a legii. în acelaşi timp, contractul de ipotecă menţionat constituie titlu executoriu, în temeiul art. 66 din Legea nr. 36/1995. Aşa fiind, instanţa de apel a făcut o greşită aplicare a legii şi sub acest aspect.
în concluzie, creditoarea a solicitat admiterea recursului, desfiinţarea deciziei date în apel şi încuviinţarea executării silite imobiliare în temeiul contractului de ipotecă.
Recursul este nefondat, pentru considerentele ce urmează:
Din dispoziţiile art. 1800 C. civ., rezultă că stingerea ipotecii poate avea loc fie pe cale principală, când se stinge numai ipoteca, iar raportul principal de obligaţie rămâne valabil, fie pe cale accesorie, prin stingerea raportului de obligaţie garantat.
Drept urmare, rezultând caracterul accesoriu al ipotecii faţă de raportul principal garantat, în mod judicios instanţele au examinat cererea de încuviinţare a executării silite, în raport de raportul principal de obligaţie.
Constatând că raportul principal de obligaţie, cu referire la contractul de credit şi actul adiţional, nu are caracter de titlu executoriu, în mod judicios s-a dispus în sensul respingerii cererii.
Contractele de credit încheiate anterior adoptării noii legi privind activitatea bancară, în 1998, nu au caracter de titlu executoriu, în lipsa temeiului legal, în acest sens la data naşterii raportului juridic având ca părţi împrumu-tătorul şi împrumutatul şi aplicării principiului neretroactivităţii legii civile, aşa încât şi această constatare a fost corect reţinută de instanţe prin hotărârile atacate. Drept urmare, recursul se constată a fi nefondat şi sub aspectul acestei critici.
în consecinţă, pentru considerentele ce preced, Curtea a respins recursul declarat de creditoare, ca nefondat.
| ← Principiul specializării. Ipotecă convenţională. Termenul de... | Executare silită. Titlu executoriu. Contract de ipotecă.... → |
|---|
