Fond funciar. Anularea titlului de proprietate
| Comentarii |
|
1. Lipsa cererii de reconstituire a dreptului de proprietate formulată în termen legal (art. 9 alin.(3) din Legea 18/1991, modificată prin Legea nr. 169/1997 şi art. 33 din Legea nr. 1/2000) de către persoana care se consideră îndreptăţită. Consecinţe asupra modalităţii de soluţionare a acţiunii având ca obiect anularea titlului de proprietate eliberat în favoarea unei alte persoane îndreptăţite, care a formulat cerere în termen legal.
2. 2. Emiterea titlului de proprietate pe numele unui singur solicitant la reconstituirea dreptului de proprietate, în situaţia în care mai multe persoane îndreptăţite au formulat cerere în termen legal, cu încălcarea prevederilor art. 13 alin.(3) din Legea nr. 18/1991 republicată şi a art. 12 alin.(1) din Anexa I a H.G. nr. 1172/2001. Consecinţe
Curtea de Apel Cluj, Secţia civilă, de muncă şi asigurări sociale, decizia
nr. 288/R din 14 februarie 2007
Prin sentinţa civilă nr. 884/24.03.2005, pronunţată de Judecătoria Bistriţa:
S-a respins ca neîntemeiată excepţia lipsei calităţii procesuale activă a reclamantelor invocată de pârâţii P.M.S.;
S-a admis acţiunea principală a reclamantelor S.G.D. şi T.A. împotriva pârâţilor P.M. şi P.S.;
S-a admis acţiunea reconvenţională a pârâţilor P.M. şi P.S. şi în consecinţă s-a dispus admiterea în parte a acţiunii principale formulată de reclamantele S.G.D., împotriva pârâţilor P.M. şi P.S., Comisia judeţeană Bistriţa-Năsăud pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor şi Comisia locală Mărişelu pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor; admiterea acţiunii reconvenţionale formulată de pârâţii P.M. şi P.S., împotriva celorlalte părţi din proces, ca fiind întemeiată şi în consecinţă:
S-a dispus anularea titlului de proprietate nr.68069/1998, eliberat de Comisia Judeţeană Bistriţa-Năsăud în favoarea defunctei G.N. şi modificarea titlului de proprietate nr. 68729/2002 emis pe numele aceleiaşi defuncte şi a pârâtei P.M. cu privire la reconstituirea suprafeţelor de teren din intravilanul localităţii Mărişelu, în sensul reducerii lor de la 3.303 mp. la 2.777 mp. şi a schimbării denumirii următoarelor parcele din tarlaua 84/3: parcela 10/2 s-a modificat în parcela II/3 cu suprafaţa de 1411 mp în loc de 1937 mp. cu vecinii iniţiali stabiliţi, iar parcela 10/3 a devenit parcela II/4 cu aceeaşi suprafaţă de 525 mp. şi cu aceiaşi vecini, parcela II/I cu suprafaţa de 184 mp. şi II/2 cu suprafaţa de 657 mp., rămânând nemodificate.
S-au respins capetele de cerere din acţiunea principală privind constatarea nulităţii absolute a titlului de proprietate nr.68047/1998 emis pe numele pârâţilor şi modificarea titlului de proprietate nr.68729/2002, în sensul înscrierii şi a
reclamantelor alături de pârâtă şi defunctă ca beneficiare a reconstituirii dreptului de proprietate după defunctul G.I..
Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa a reţinut că excepţia lipsei de calitate procesuală activă a reclamanţilor invocaţi de pârâţi este neîntemeiată, întrucât reclamantele fiind moştenitoare ale defunctului G.I. au interes legitim în promovarea acţiunii, calitatea procesuală activă fiind motivată pe dispoziţii constituţionale.
S-a reţinut, în privinţa titlului de proprietate nr. 68047/98 că nu este lovit de nulitate întrucât pârâţilor P.M. şi P.S., titulari ai titlului le sunt aplicabile dispoziţiile art. 23 alin. l din Legea nr. 18/1991, pârâta Pali făcând dovada calităţii de membră cooperatoare din anul 1960.
In susţinerea soluţiei cu privire la această cerere instanţa a mai invocat şi doctrina juridică potrivit căreia textul art. 23 alin. l din Legea nr. 18/1991, recunoaşte „de iure" dreptul de proprietate asupra terenului aferent construcţiilor ce-i aparţin foştilor membri C.A.P.
In privinţa anulării titlului de proprietate nr.68069/1998 s-a reţinut admisibilitatea cererii pe baza dispoziţiilor art. 13 din Legea nr. 18/1991 şi H.G. nr.1172/2001, potrivit cărora, în favoarea moştenitorilor se eliberează un singur titlu de proprietate, în speţă eliberându-se doar pe numele unui singur moştenitor, respectiv G.N..
Cu referire la cererea de modificare a titlului de proprietate nr. 68729/2002, instanţa şi-a motivat hotărârea de respingere pe împrejurarea că, potrivit procedurii legii fondului funciar, pentru stabilirea dreptului de proprietate prin reconstituire este necesară formularea unei cereri de persoane îndreptăţite sau de moştenitorii acesteia în comun cu semnarea ei de către fiecare, în speţă reclamantele neformulând o asemenea cerere, aşa cum de altfel acestea recunosc.
Instanţa a înlăturat ca nefiind relevantă existenţa certificatului de moştenitor nr. 240/83 în care sunt cuprinse casa de locuit din Mărişelu şi terenul aferent de 250 mp. întrucât reclamantelor li se aplică procedura specială prevăzută de Legea nr. 18/1991 şi nu cea de drept comun.
Instanţa a apreciat ca justificate cererile părţilor de a se reduce suprafaţa din intravilan din titlul de proprietate nr. 68729/2002 de la 3303 la 2777, aceasta faţă de faptul că sin schiţele aferente parcelei 11 rezultă această suprafaţă.
Prin decizia civilă nr. 158/10.10.2005 pronunţată în dosar M.2207/C/2005 al Tribunalului Bistriţa-Năsăud, s-a admis apelul declarat de reclamantele S.G.D. şi T.A. împotriva sentinţei civile nr. 884/24.03.2005, pronunţată de Judecătoria Bistriţa, a fost desfiinţată sentinţa şi s-a trimis cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
Instanţa de apel a reţinut că prin acţiunea introductivă, reclamantele au solicitat modificarea titlului de proprietate nr.68729/2002, în sensul majorării suprafeţei din intravilan cu 1719 mp, astfel ca suprafaţa totală din acest titlu să fie de 4496 mp.
Deşi instanţa a reţinut că reclamantele au formulat o astfel de cerere, în considerentele sentinţei aceasta nu a fost analizată, iar în dispozitivul sentinţei instanţa nu s-a pronunţat asupra acestei cereri, această omisiune reprezentând o necercetare a fondului cererii, motiv pentru care în baza art.297 alin.1 Cod proc.civ., sentinţa a fost desfiinţată, cauza fiind trimisă spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
Prin decizia M.416/R/16.02.2006 a Curţii de Apel Cluj, a fost admis recursul pârâţilor P.M. şi P.S., împotriva deciziei civile nr. 158/10.10.2005 a Tribunalului
Bistriţa-Năsăud, care a fost casată şi s-a trimis cauza spre rejudecare Tribunalului Bistriţa-Năsăud.
Pentru a pronunţa această decizie, instanţa de recurs a reţinut că instanţa de apel nu a intrat în cercetarea fondului, cât timp prima instanţă s-a pronunţat asupra tuturor capetelor de cerere, atât din acţiunea introductivă cât şi din acţiunea reconvenţională, iar prin motivele de apel au fost aduse critici hotărârii.
S-a mai reţinut de instanţa de recurs că reclamantele nu au solicitat ca suprafaţa de 2777 mp. să se adauge la suprafaţa de 1759 mp. şi amândouă să fie înscrise în titlul de proprietate nr. 68729/2002.
Urmare a rejudecării, tribunalul, prin decizia civilă nr. 92 din 10.10.2006, pronunţată de Tribunalul Bistriţa-Năsăud a admis în parte apelul declarat de reclamanţii S.G.D. şi T.A., împotriva sentinţei civile nr. 884/2005 a Judecătoriei Bistriţa, pe care a schimbat-o în sensul că :
S-a constatat nulitatea absolută a titlului de proprietate nr. 68047/98 emis pe numele pârâţilor P.S. şi P.M. ;
S-a modificat titlul de proprietate nr.68729/2002 în sensul modificării suprafeţei prin includerea şi a parcelelor din titlul de proprietate nr. 68047/98 şi a punerii de acord a numărului parcelelor din titlu nr. 68729 cu cele din schiţa de cadastru a comunei Mărişelu;
S-a înlăturat dispoziţia privind modificarea titlului de proprietate sub aspectul schimbării amplasamentelor;
Au fost menţinute dispoziţiile din hotărârea atacată privitoare la anularea titlului de proprietate nr. 68069/98 eliberat de Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor în favoarea defunctei G.N. şi cea privitoare la modificarea Titlului de proprietate nr.68729/2002 în sensul respingerii înscrierii în titlul reclamantelor.
S-a admis, în parte, cererea de cheltuieli de judecată a apelantelor şi în consecinţă au fost obligate intimatele să plătească suma de 150 RON cu acest titlu.
Pentru a pronunţa această decizie, tribunalul a reţinut următoarele:
În ce priveşte critica nelegalităţii emiterii titlului de proprietate nr. 68047/98, emis pe numele intimatelor, tribunalul a găsit-o întemeiată.
Prima instanţă a apreciat că pârâta P.M. a făcut dovada calităţii sale de membră cooperatoare sau, chiar în lipsa unei atare dovezi, pârâtei le erau aplicabile disp.art.32 alin.4 coroborate cu alin. l din acelaşi articol de Legeanr.18/1991, modificată, fiindu-le recunoscut de iure dreptul de proprietate asupra terenului aferent casei de locuit.
S-a reţinut că din actele dosarului, dovada certă a calităţii de membru CAP a numitei P.M. nu se poate reţine, întrucât la data formulării cererii de intrare în CAP a defunctului ei tată G.I., care potrivit cererii şi-a înscris toată familia, pârâta P.M. avea doar 14 ani, astfel că dobândirea calităţii de membru CAP nu poate fi susţinută potrivit Statutului CAP.
Este neconvingătoare prestaţia de către P.M. a unor activităţi în cadrul CAP Mărişelu pentru reţinerea calităţii de membru cooperator, faţă de caracterul lor izolat, în anul 1963 cât era minoră şi 1988 şi 1989 când îşi încetase activitatea în sectorul de stat.
Aşadar, disp.art.23, alin.l din Legea nr. 18/1991 nu sunt aplicabile.
Sunt neaplicabile şi disp.al.4 ale art.23 din Legea nr. 18/1991, modificată şi completată, întrucât din coroborarea dispoziţiilor mai sus citate cu disp.art.8 al.2 şi 23 al. l din aceeaşi lege rezultă că pârâta P.M. putea beneficia de reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeţei aferentă construcţiei doar în calitate de
moştenitoare după defunctul G.I., cum de altfel a şi formulat cererea de reconstituire a dreptului de proprietate.
Că terenul în discuţie face parte din moştenirea defunctului G.I. rezultă, fără îndoială din Certificatul de moştenitor nr. 240/1983, pârâta fiind acceptantă.
Dacă intenţia legiuitorului prin disp.art.23 din Legea nr. 18/1991, modificată şi completată a fost de a crea un statut juridic unic sub aspectul proprietăţii atât asupra construcţiei şi terenului aferent, cel puţin în aceeaşi măsură nu a fost în intenţia sa de a crea inegalităţi între moştenitori cu privire la bunurile moştenirii. Aceasta rezultă, de altfel, din dispoziţiile art. 13 al.3 din Legea nr. 18/1991.
Aşadar, pentru P.M. nefiind persoană îndreptăţită şi cu atât mai puţin P.S., în temeiul disp.art.23 din Legea nr. 18/1991, în baza art.3 al. l lit.a din Legea nr. 169/1997, modificată şi completată, titlul de proprietate nr. 68047/1998 emis pe numele acestor pârâţi este lovit de nulitate absolută, instanţa urmând a proceda în consecinţă.
Este de reţinut că atât Comisia Locală Mărişelu cât şi Comisia Judeţeană au solicitat prin întâmpinare anularea titlului de proprietate nr. 68047/98, fiind emis pentru persoane neîndreptăţite.
În ce priveşte anularea titlului de proprietate nr. 68069/98 este de reţinut că prin hotărârea atacată s-a dispus această anulare pentru motivul corect reţinut că titlul trebuia emis pe numele ambelor moştenitoare care au formulat cerere de reconstituire adică atât pe numele defunctei G.N. cât şi cel al pârâtei P.M. şi nu numai pe numele defunctei G.N.;
În ce priveşte criticile aduse hotărârii privind titlul de proprietate nr. 68729/2002 sunt doar în parte întemeiate.
Astfel, critica potrivit căreia în titlu trebuiau cuprinse şi reclamantele S.G.D. şi T.A. fiind considerate acceptante de drept -art. 13 al. l din Legea nr. 18/91 de moştenitorii defunctului G.I., iar prin interpretarea acestei dispoziţii legale s-ar ajunge la concluzia că în situaţia existenţei certificatului de moştenitor nu mai este necesară formularea cererii de reconstituire, este neîntemeiată.
Din disp.art.8 al.3 din Legea nr.18/1991 rezultă în mod cert că una din condiţiile pentru declanşarea procedurii de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor vizate de acest act normativ este formularea cererii, nefiind admis stabilirea calităţii de persoană îndreptăţită şi recunoaşterea dreptului în lipsa acestuia.
Este însă justificată cererea de modificare a titlului de proprietate nr. 68729/2002 în sensul includerii şi a suprafeţei din titlu nr. 68047/1998.
Aceasta întrucât, anulându-se titlul de proprietate nr. 68047/1998 pe motivul arătat, suprafaţa de teren fiind parte a moştenirii după defunctul G.I. este firesc să fie cuprinsă în titlul de proprietate nr. 68069/1998 şi care este emis pe moştenitoarele ce au formulat cerere de reconstituire.
În acest fel, toate terenurile rămase în moştenirea defunctului G.I. se regăsesc într-un singur titlu valabil, atât sub aspectul persoanei îndreptăţite, cât şi asupra suprafeţei solicitată a fi reconstituită.
În cadrul modificării solicitate, instanţa cu ocazia modificării titlului a dispus să se pună de acord numărul parcelelor din titlu cu cel din schiţa de cadastru, aceasta întrucât există neconcordante între datele din aceste acte, care nu au fost înlăturate nici prin dispoziţiile hotărârii atacate. Această punere de acord nu a fost posibilă nici prin prezenta hotărâre, datele din schiţa de cadastru fiind incomplete şi cu paralelisme între ele ( ex.: parcela cu nr. top. 10/1 apare de două ori)
În raport de cele arătate în baza dispoziţiilor art. 296 Cod procedură civilă tribunalul a admis apelul în parte, a constatat nulitatea absolută a titlului de proprietate nr.68074/1998, a modificat titlul de proprietate nr. 68729/2002 în sensul celor arătate şi a menţinut dispoziţiile hotărârii privitoare la anularea titlului de proprietate nr. 68069/1998 şi cea privitoare la respectarea înscrierii în titlu 68729/2002 a reclamanţilor.
În baza disp.art.274 Cod procedură civilă, a admis în parte cererea de cheltuieli de judecată a apelanţilor şi a obligat intimaţii să le plătească suma de 150 RON cu acest titlu, reprezentând parte din onorariul de avocat.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs atât reclamantele S.G.D. şi T.A., cât şi pârâţii P.S. şi P.M.
Prin recursul declarat de reclamante, s-a solicitat casarea deciziei şi trimiterea spre rejudecare a cauzei, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea recursului, reclamantele au invocat următoarele:
Întrucât prin cererea adresată Primăriei comunei Mărişelu, înregistrată sub nr.56/12.09.2005, reclamantele au formulat cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate în conformitate cu prev.art.33 din Legea nr. 1/2000, modificată şi completată prin Legea nr. 247/2005, se impunea suspendarea judecării cauzei până la soluţionarea acestei cereri. Instanţa nu a dat curs acestei solicitări, procedând la judecare.
Un alt motiv de recurs vizează dezacordul reclamantelor privind includerea suprafeţei de 1719 mp din titlul de proprietate nr.68047/1998, în titlul de proprietate nr.68069/1998, apreciind că prin anularea titlului de proprietate nr.68047/1998 emis pe numele pârâţilor s-a anulat şi reconstituirea dreptului de proprietate, terenul rămânând la dispoziţia Comisiei Locale pentru aplicarea Legii nr.18/1991 în vederea soluţionării cererii formulate de reclamante în baza Legii nr. 247/2005.
Reţinerea lipsei calităţii procesuale active a reclamantelor în promovarea unei acţiuni având ca obiect anularea titlului de proprietate nr.68047/1998 eliberat pârâţilor, pe motiv că acestea nu au formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenului înscris în titlu, este greşită, întrucât terenul înscris în acest titlu a constituit proprietatea numitului G.S., bunicul reclamantelor, astfel încât acestea justifică un interes legitim, ocrotit de lege, pentru atacarea titlului.
La data depunerii cererii de reconstituire a dreptului de proprietate de către intimaţii P.M. şi P.S. şi reclamantele au depus cerere la Primăria Mărişelu, însă s-a refuzat înregistrarea, pe motiv că este suficientă cererea formulată în acest sens de antecesoarea G.N..
Deşi au solicitat instanţei să pună în vedere pârâţilor P. să depună autorizaţia de construcţie şi celelalte acte privind edificarea casei de locuit, această cerere în probaţiune a fost omisă, deşi actele erau pertinente în judecarea litigiului, toate fiind emise pe numele antecesoarei reclamantelor, defuncta G.N..
Pârâtele au criticat şi schimbarea amplasamentului, care nu respectă schiţa cu viza OCAOTA depusă la dosar.
Recursul declarat de pârâţi vizează modificarea deciziei apelate, în sensul respingerii apelului declarat împotriva sentinţei civile nr. 884/24.03.2005, a Judecătoriei Bistriţa.
În motivarea recursului, pârâţii au arătat că instanţa de apel nu era investită să verifice modificarea titlului de proprietate nr.68729/2002, cu privire la suprafaţa reconstituită şi denumirea parcelelor, apelantele necontestând aceste aspecte.
Pronunţându-se asupra acestor aspecte, cu încălcarea disp.art.295 Cod proc.civ., instanţa nu a precizat care din cele trei titluri de proprietate urmează a fi
modificate sub aspectul schimbării amplasamentelor, lăsând nesoluţionată cererea reconvenţională.
Pe fondul cauzei, pârâţii au arătat următoarele:
Recurentele nu au formulat nici o cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, astfel de cereri fiind formulate numai de antecesoarea lor, defuncta G.N. şi de pârâta P.M..
În baza acestor cereri s-au eliberat următoarele titluri de proprietate :
Titlul de proprietate nr.68047/1998 eliberat pârâţilor pentru suprafaţa de 1719 mp teren aferent casei de locuit, curte şi grădină.
Titlul de proprietate nr.68729/2002 eliberat pe numele antecesoarei pârâtei şi a pârâtei, pentru suprafaţa de 4 ha, 7932 mp, aparţinând antecesorului G.I..
Titlul de proprietate nr.68069/1998 eliberat pe numele defunctei G.N., pentru suprafaţa de 2777 mp teren.
De menţionat că suprafaţa din acest ultim titlu de proprietate a fost inclusă şi în titlul de proprietate nr.68729/2002, motiv pentru care pârâţii au formulat cerere reconvenţională, solicitând anularea titlului de proprietate nr.68069/1998 în baza art.III lit. a din Legea nr. 169/1997, nefiind posibilă reconstituirea dreptului de proprietate asupra unuia şi acelaşi teren prin două titluri diferite.
Anularea titlului de proprietate nr.68047/1998 este nelegală, întrucât pe de o parte, probatoriul administrat dovedeşte calitatea recurentei P.M. de membră cooperatoare, iar pe de altă parte, s-a făcut dovada că pârâţii sunt proprietarii construcţiilor casă de locuit şi anexe gospodăreşti.
Prin întâmpinările formulate, reclamantele au solicitat respingerea recursului declarat de pârâţi, pârâţii, respingerea recursului declarat de reclamante, iar pârâta Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Bistriţa Năsăud a solicitat admiterea în parte a recursului declarat de reclamante.
Analizând recursurile declarate prin prisma motivelor invocate, curtea constată că cel declarat de pârâţi este fondat, urmând a fi admis, iar cel declarat de reclamante este nefondat, urmând a fi respins pentru următoarele considerente:
Recursul declarat de reclamante este nefondat, criticile formulate urmând a fi înlăturate după cum urmează:
Suspendarea judecării cauzei ca urmare a formulării unei cereri de reconstituire a dreptului de proprietate de către reclamante în baza Legii nr. 1/2000 şi Legii nr. 247/2005, nu se impunea, raportat la disp.art.33 alin.1 din Legea nr. 1/2000, astfel cum a fost modificată, şi la data înregistrării cererii - 12.09.2005.
Prin prisma dispoziţiilor art.33 alin.1 din Legea nr. 1/2000 se recunoaşte dreptul persoanelor îndreptăţite de a solicita reconstituirea dreptului de
proprietate în condiţiile expres enumerate de această dispoziţie legală, or,
reclamantele nu se încadrează în aceste ipoteze, cererea înregistrată sub nr.56/12.09.2005 fiind prima cerere de reconstituire, după cum recunosc chiar în cuprinsul recursului.
Cel de-al doilea motiv de recurs este nefondat, tot pe acelaşi considerent, al nedepunerii de către reclamante în termen legal a unei cereri de reconstituire a dreptului de proprietate. Reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului în suprafaţă de 1719 mp a fost solicitată de pârâta P.M., eliberându-se în baza acestei cereri titlul de proprietate nr.68047/1998 (modificat în apel).
Tot nefondată este şi critica vizând greşita reţinere a lipsei calităţii procesuale active a reclamantelor în formularea cererii de anulare a titlului de proprietate nr.68047/1998, din acelaşi considerent anterior expus.
În condiţiile în care reclamantele nu au formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate asupra acestei suprafeţe, deşi susţin că acest teren a constituit proprietatea bunicului G.S., fiind înscris în CF 49 Cucutenii de Şieu, nu justifică nici interes şi nici calitate procesuală în formularea unei cereri de anulare a acestui titlu, în lipsa unei cereri de reconstituire a dreptului de proprietate formulată în termen legal, neputând obţine reconstituirea pe cale judecătorească a acestui drept.
Motivul vizând refuzul primirii cererii reclamantelor de reconstituire a dreptului de proprietate la Primăria Mărişelu este total nefondat, reclamantele nefăcând nici o dovadă că au intenţionat să înregistreze o atare cerere şi au contestat refuzul primirii ei.
Motivul vizând omisiunea instanţei de a da curs cererii reclamantelor în sensul obligării pârâţilor să depună la dosar autorizaţia de construire a casei, nu este fondat şi pertinent, raportat la obiectul litigiului - anularea şi modificarea celor trei titluri de proprietate.
Critica vizând schimbarea amplasamentelor este de asemenea nefondată, întrucât prin decizia recurată a fost înlăturată această dispoziţie statuată prin hotărârea primei instanţe.
În ce priveşte apelul reclamanţilor, acesta este fondat, urmând a fi admis, cu consecinţa modificării deciziei pronunţate în apel, şi menţinerii ca legală şi temeinică a hotărârii primei instanţe.
Prin această hotărâre, în mod corect s-a dispus anularea titlului de proprietate nr.68069/1998 eliberat în favoarea defunctei G.N., întrucât aşa cum a reieşit din probatoriul administrat încă din faţa primei instanţe, în mod nelegal acest titlu a fost emis doar pe numele defunctei G.N., deşi reconstituirea dreptului a fost solicitată atât de defunctă, în calitate de soţie supravieţuitoare a defunctului proprietar G.I., cât şi de fiica Gal Maria.
Prin urmare, titlul trebuia emis cu respectarea disp.art.13 din Legea nr. 18/1991 şi ale art.12 din Regulamentul aprobat prin HG 1172/2001 (aplicabil conform principiului tempus regit actum), respectiv pe numele tuturor persoanelor îndreptăţite (moştenitori) care au formulat cerere de reconstituire în termenul legal.
Pe de altă parte, un alt motiv întemeiat ce a stat la baza anulării acestui titlu îl constituie faptul că suprafaţa cu privire la care s-a reconstituit dreptul de proprietate în baza sa, se regăseşte de asemenea şi în titlul de proprietate nr.68729/2002, în mod corect emis pe numele ambelor moştenitoare solicitante.
În ce priveşte terenul intravilan ce a făcut obiectul reconstituirii dreptului de proprietate prin titlul de proprietate nr.68729/2002 - 3303 mp - corect a reţinut prima instanţă în baza hărţii cadastrale a loc. Mărişelu că atât din punct de vedere al suprafeţei terenului aferent casei de locuit a defuncţilor G.I. şi N., care în realitate este de 2777 mp şi nu 3303 mp, cât şi din punctul de vedere al amplasamentului, respectiv numărul parcelelor cadastrale, la eliberarea acestui titlu de proprietate sau comis erori în ce priveşte suprafaţa reală şi amplasamentele, astfel încât în mod corect prima instanţă a procedat la modificarea acestui titlu, punând în acord, suprafaţa şi amplasamentul cu harta cadastrală a localităţii.
Corectă este şi reţinerea de către prima instanţă a faptului că reclamantele, deşi moştenitoare ale defuncţilor G.I. şi N., nu sunt îndreptăţite să fie trecute ca titulare în titlul de proprietate nr.68729/2002, întrucât nu au formulat cerere în termenele legale stabilite de Legea nr. 18/1991 şi Legea nr. 169/1997.
Cât priveşte legalitatea titlului de proprietate nr.68047/1998 eliberat pe numele pârâţilor, corect a statuat prima instanţă asupra acestui aspect. Terenul în
suprafaţă de 1719 mp reconstituit prin acest titlu constituie terenul aferent casei de locuit situată administrativ în sat. Măgurele, comuna Mărişelu, proprietatea pârâţilor.
Pârâţii au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra acestei suprafeţe, încă în anul 1991, astfel încât sunt îndreptăţiţi la reconstituirea dreptului de proprietate, în timp ce reclamantele, în lipsa unei cereri în sensul reconstituirii dreptului de proprietate formulată în termen legal, nu sunt îndreptăţite la reconstituire.
Instanţa de apel a reţinut că probele administrate nu sunt convingătoare sub aspectul calităţii de membru cooperator a pârâtei P.M., astfel încât disp.art.23 alin.1 şi 4 din Legea nr. 18/1991 nu sunt aplicabile, pârâta putând beneficia de reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului aferent casei doar în calitate de moştenitoare după defunctul G.I., însă în această calitate, în baza disp.art.13 alin.3 din Legea nr. 18/1991, în egală măsură sunt îndreptăţite la reconstituire şi reclamantele.
Această invocare a disp.art.13 alin.3 din Legea nr. 18/1991 în susţinerea egalităţii de tratament a tuturor moştenitorilor persoanelor care au deţinut teren înscris în C.A.P. nu este însă aplicabilă în speţă, întrucât aşa cum în repetate rânduri se arată în cuprinsul prezentei decizii, reclamantele nu au formulat în termen legal cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate.
Singura persoană care a făcut astfel de demersuri pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului aferent casei este pârâta P.M., astfel încât doar calitatea de moştenitoare a reclamantelor după defuncţii G. nu este suficientă pentru a beneficia de măsura reconstituirii dreptului de proprietate.
Pentru considerentele arătate, în baza art.312 alin.1 raportat la art.304 pct.9 Cod proc.civ., curtea va admite recursul pârâţilor, iar în baza art.312 alin.1 Cod proc.civ., va respinge recursul reclamanţilor.
| ← Cerere de înscriere a unui drept real în cartea funciară.... | Legea nr. 10/2001. Imobil ce face obiectul Legii nr. 18/1991,... → |
|---|
