Sentinţă susceptibilă de atacare numai cu recurs. Soluţionarea căii de atac ca apel, în complet de doi judecători. Casare cu trimitere în vederea judecării căii de atac a recursului în complet legal de trei judecători
| Comentarii |
|
Curtea de Apel Cluj, Secţia I-a civilă, decizia nr. 4717/R din 16 noiembrie 2012
Prin sentinţa civilă nr. 2076/31.03.2009, pronunţată de Judecătoria Baia Mare, s-a admis acţiunea civilă formulată de reclamanţii B.M.L. şi S.I., în contradictoriu cu pârâţii S.S.M., S.L., precum şi cererea reconvenţională formulată de pârâta S.S. şi în consecinţă:
S-a dispus sistarea stării de indiviziune dintre reclamanţi şi pârâţi cu privire la apartamentul situat în Baia Mare, b-dul B., înscris în CF nr. 7068 Baia Mare, apartament în valoare de 37.000 euro sau echivalentul în lei la data pronunţării în sumă de 155.400 lei, precum şi cu privire la terenurile în suprafaţă de 521 mp, teren intravilan, înscris în CF nr. 201 Buşag, nr. topo 91/2/2 în valoare de 4200 euro şi de la locurile numite Toag 1 în valoare de 1490 euro şi Toag 2 în suprafaţă de 1244 mp (extravilan) în valoare de 2970 euro, conform cotelor de proprietate şi de moştenire ce le revin părţilor, după cum urmează:
a) pentru apartamentul în valoare de 37000 euro sau 155.400 lei cotele sunt de 4/8
parte pentru reclamanta B.M.L. - cotă de bun comun
- 1/8 parte pentru reclamantul S.I.
- 1/8 parte pentru pârâta S.S.M. în calitate de soţie supravieţuitoare
- 1/8 parte pentru pârâtul S.L.
- 1/8 parte pentru pârâta M.S.
b) pentru terenul intravilan în valoare de 4200 euro sau lei cotele sunt de câte H
pentru fiecare pârât şi de H pentru reclamantul S.I.;
c) pentru terenurile în extravilan în valoare de 1490 euro şi 2970 euro, cotele sunt la
fel de câte H pentru fiecare pârât şi de H pentru reclamantul S.I.
- a fost atribuit apartamentul în indiviziune şi terenurile din extravilan pârâţilor, iar terenul din intravilanul localităţii Buşag pârâtului S.I., urmând ca pentru egalizarea loturilor pârâţii să achite sulta corespunzătoare celor doi reclamanţi, după cum urmează:
- pârâţii au achitat reclamantei B.M.L. contravaloarea a 4/8 parte din apartament -
18.500 euro sau echivalentul în lei în sumă de 77.700 lei (contravaloarea euro la
cursul de 4,2 lei avut în vedere la data pronunţării);
- reclamanta B.M.L. va achita pârâtei S.S. suma de 5.481 lei - echivalentul dreptului de creanţă;
- pârâţii vor achita reclamantului S.I. suma de 3445 euro sau contravaloarea în lei de
14.469 lei, aferent cotei sale de 1/8, acesta primind şi terenul intravilan.
Pârâtul S.L. a primit terenul TOAG 1, iar pârâta M.S. a primit terenul TOAG 2.
S-a dispus întabularea apartamentului mai sus amintit în CF în favoarea pârâţilor, iar terenul intravilan în favoarea reclamantului S.I. în CF 201 Buşag, nr. topo 91/2/2.
A fost obligat fiecare pârât în parte la plata a câte 264 lei contravaloare expertiză şi câte 10 lei taxă de timbru aferentă cotei lor, restul cheltuielilor de judecată fiind compensate.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut în considerentele sentinţei următoarele:
„Întrucât până la finalul dezbaterilor părţile au convenit asupra modului de partajare şi de atribuire a bunurilor din litigiu, apreciem că atât acţiunea formulată cât şi cererea reconvenţională formulată de pârâţi ca fiind întemeiate şi fondate, reţinându-se faptul că valorile imobiliare sunt cele arătate în raportul de expertiză.
Astfel, reclamanta B.M. urmează să primească de la pârâţi în solidar suma de
18.500 euro sau echivalentul în lei 77.700 lei.
Reclamantul S.I. va primi terenul intravilan şi suma de 3445 euro de la pârâţi în solidar, sau echivalentul în lei, urmând ca reclamanta B. să achite pârâtei S.S. suma de 5481 lei - dreptul de creanţă.
Totodată acelaşi reclamant S.I. primeşte terenul în intravilan, pârâtul S.L. -terenul Toag 1 şi pârâta M.S. - terenul Toag 2”.
Prin încheierea Camerei de Consiliu din 02.06.2009, pronunţată de Judecătoria Baia Mare, s-a respins cererea de îndreptare a erorii materiale formulate de pârâta S.M.S.. ^
împotriva sentinţei civile şi a încheierii din camera de consiliu din 02 iunie 2009 au declarat apel S.S.M., S.L. şi M.S., solicitând, în principal, admiterea apelului, desfiinţarea dispoziţiilor sentinţei civile şi trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanţe, iar în subsidiar schimbarea în parte a dispoziţiilor sentinţei în sensul admiterii cererii - reconvenţionale şi, pe cale de consecinţă, constatarea dreptului de creanţă a reclamantei reconvenţional asupra apartamentului, reprezentând ^ parte din ratele plătite de reclamanta reconvenţional în perioada 26.05.1977 - noiembrie 1991 la nivelul sumei de 16.895 lei reactualizată, reprezentând echivalentul a 14 % din valoarea de circulaţie a apartamentului precum şi a îmbunătăţirilor la apartament. La sistarea stării de indiviziune în lotul reclamantului să-i fie atribuite toate terenurile.
În motivarea apelului se arată că prima instanţă a soluţionat procesul fără a intra în cercetarea fondului. A omis să se pronunţe asupra petitului din cererea -reconvenţională privind constatarea dreptului de creanţă având ca obiect contravaloarea lucrărilor de îmbunătăţiri executate la apartamentul situat în Baia Mare, B-dul B..
În probaţiune, s-a solicitat efectuarea unei expertize în specialitatea evaluări proprietăţi imobiliare pentru a se stabili preţul actual de circulaţie al imobilului, s-a depus sentinţa civilă nr. 8974/03. 11.2009 a Judecătoriei Baia Mare.
Tribunalul Maramureş, prin decizia civilă nr. 221/A/26.09.2012, a admis apelul declarat de pârâţii S.S.M., S.L. şi M.S., împotriva sentinţei civile nr. 2076/31.03.2009 a Judecătoriei Baia Mare, precum şi a încheierii Camerei de Consiliu din 02.06.2009 a Judecătoriei Baia Mare, care au fost schimbate în parte, astfel:
- au fost obligaţi pârâţii S.S.M., S.L. şi M.S. să plătească reclamantei B.M.L., contravaloarea a ^ parte din apartamentul în valoare de 31.364 Euro, respectiv suma de 15.682 euro sau echivalentul în lei la data executării sentinţei, în termen de 6 luni de la rămânerea irevocabilă a hotărârii.
- au fost obligaţi pârâţii să-i plătească reclamantului S.I. suma de 1885,5 euro sau echivalentul în lei la data executării, cu titlu de sultă, în termen de 6 luni de la rămânerea irevocabilă a hotărârii.
Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei.
Au fost obligaţi pârâţii să achite câte 200 lei fiecare reprezentând contravaloarea expertizei neachitate în contul expertei B.Z..
Fără cheltuieli de judecată.
Motivând decizia pronunţată, Tribunalul a reţinut în considerentele acesteia, următoarele:
„Prin sentinţa civilă nr. 645 din 31 ianuarie 2006 pronunţată de Judecătoria Baia Mare s-a constatat, în mod irevocabil, că masa succesorală rămasă de pe urma defunctului S.I. senior, decedat la data de 21 iulie 2004 se compune din:
- cota de ^ parte din apartamentul situat în Baia Mare, B-dul Bucureşti, nr. 19/28 înscris în CF 7068 Baia Mare nr. topo 2718/21, 2718/23 şi 2720/13;
- suprafaţa de 521 mp teren intravilan înscris în CF 201 Buşag nr. topo 91/2/2;
- suprafaţa de 1244 mp teren agricol extravilan situat în satul Buşag la locul numit „Toag I2 şi „Toag II”.
S-a constatat că au calitate de moştenitori legali S.S.M. în calitate de soţie supravieţuitoare cu o cotă de H parte S.I., S.L. şi M.S. în cote egale de H fiecare în calitate de fii.
Defunctul S.I. a fost de două ori căsătorit, B.M. a fost prima soţie împreună cu care a achiziţionat apartamentul în litigiu astfel că partea acesteia este de ^ parte. Pârâtul
5.1. jr. este fiul reclamantului din prima căsătorie. Pârâta S.S.M. este a doua soţie a defunctului, iar pârâţii S.L. şi M.S. sunt copii rezultaţi din a doua căsătorie.
Sub durata căsătoriei pârâta S.S. a achitat împreună cu defunctul ratele la apartament. Procentual suma achitată de această pârâtă a fost stabilită de experta B.Z. la 14 %, respectiv echivalentul a 5106 euro din valoarea totală a apartamentului de 37.000 euro, preţ de circulaţie pe care l-a stabilit în raportul de expertiză (filele 46 - 47 dosarul de fond). De asemenea, pârâta S.S. a mai efectuat lucrări de îmbunătăţire la apartament, lucrări ce au fost evaluate de expert la nivelul sumei de 530 euro. Scăzându-se din valoarea totală a apartamentului, investiţiile şi contravaloarea îmbunătăţirilor reiese suma de 31.364 euro, valoare ce se va avea în vedere la partaj (37.000 euro - 530 euro - 5106 euro = 31.364 Euro). Din această sumă jumătate reprezintă 15.682 euro, sultă la care vor fi obligaţi pârâţii să plătească reclamantei B.M.. Cota de H parte ce revine reclamantului
5.1. reprezintă suma de 3920, 5 euro, sumă pe care ar trebui să o plătească pârâţii, în urma atribuirii apartamentului acestora în indiviziune.
În ceea ce priveşte terenurile, experta B.Z. a evaluat terenul intravilan la valoarea de 4200 euro, terenul extravilan „Toag I” la 1490 euro şi terenul extravilan „Toag II” la 2970 euro, deci în total valoarea terenurilor este de 8660 euro.
Atribuindu-se reclamantului S.I. terenul intravilan în valoare de 4.200 euro raportat la partea valorică cât i-ar reveni acestuia din toate terenurile de 2165 euro ar urma ca acesta să fie obligat la 2035 euro. Prin compensare cu suma ce ar trebui să o primească din apartament în final rezultă suma de 1885,5 euro, sumă pe care reclamantul
5.1. trebuie să o primească de la pârâţii cărora le-au fost atribuite în indiviziune terenurile extratabulare.
Deşi în apel s-a solicitat şi s-a încuviinţat efectuarea unui nou raport de expertiză, lucrare în care experta a stabilit valori mai mici pentru toate imobilele din litigiu, aceste noi valori nu vor fi luate în considerare pentru următoarele considerente:
După pronunţarea sentinţei apelate s-a solicitat şi s-a admis completarea dispozitivului sentinţei civile nr. 2076 din 31.03.2009 prin sentinţa civilă nr. 8974 din 3 noiembrie 2009 şi unde s-a constatat un drept de creanţă, având ca obiect contravaloarea lucrărilor de îmbunătăţiri executate la apartamentul în litigiu efectuate de pârâta S.S., în valoare de 530 euro. Această hotărâre prin care s-a dispus completarea dispozitivului sentinţei civile nr. 2076 din 31.03.2009 nu a fost atacată, devenind astfel irevocabilă.
Pe cale de consecinţă stabilindu-se în mod irevocabil un drept de creanţă al pârâtei în valoare de 530 euro, valoare ce a fost stabilită printr-un raport de expertiză şi unde această valoare a fost raportată la valoarea imobilului reţinut în acel raport, nu se poate a se reţine alte valori cu privire la apartament sau terenuri stabilite printr-un alt raport de expertiză, ceea ce ar duce la calcularea şi a unor sulte inexacte.
Faţă de cele de mai - sus, în temeiul dispoziţiilor art. 296 Cod procedură civilă, se va admite apelul se va schimba în parte sentinţa judecătoriei doar în ceea ce priveşte sultele la care vor fi obligaţi pârâţii, sulte care au fost greşit calculate raportat şi la împrejurarea că din valoarea totală a apartamentului s-a omis a se scădea şi dreptul de creanţă de 530 euro. Astfel, pârâţii vor fi obligaţi la 15.682 euro sultă faţă de reclamanta B.M., iar faţă de reclamantul S.I. la 1885,5 euro.
Deoarece pârâţii nu au achitat în totalitate contravaloarea lucrării de expertiză, rămânând o diferenţă de 600 lei, vor fi obligaţi la câte 200 lei fiecare”.
împotriva acestei decizii au declarat recurs, în termen legal, pârâţii S.S.M., S.L. şi M.S., solicitând admiterea recursului, casarea deciziei şi trimiterea cauzei spre rejudecare, în temeiul art. 312 alin. 3 şi 5 C.pr.civ., susţinând în motivarea recursului faptul că instanţa de apel a soluţionat procesul fără a intra în cercetarea fondului cauzei.
Astfel, instanţa de apel a omis să se pronunţe asupra petitului principal din motivul de apel, prin care s-a solicitat desfiinţarea sentinţei civile şi trimiterea cauzei spre rejudecare la Judecătoria Baia Mare, precum şi asupra petitului subsidiar, având ca obiect modificarea modalităţii de sistare a stării de indiviziune.
Decizia instanţei de apel nu este motivată, în cauză fiind astfel incidente prevederile art. 261 pct. 5 C.pr.civ.
În ceea ce priveşte sistarea stării de indiviziune, în mod eronat, instanţa de a apel a apreciat că nu se poate avea în vedere valoarea imobilelor supuse partajului, potrivit valorii actuale de circulaţie, stabilite în raportul de expertiză întocmit în instanţa de apel, pe considerentul că s-a admis cererea de completare a dispozitivului sentinţei civile şi s-a constatat astfel dreptul de creanţă a lui S.S. cu privire la contravaloarea lucrărilor de îmbunătăţiri executate de aceasta la apartamentul în litigiu, în valoare de 530 Euro, şi că
S.S. nu a atacat această sentinţă, câtă vreme, prin hotărârea de completare a dispozitivului au fost avute în vedere doar lucrările de îmbunătăţiri efectuate la imobilul litigios.
Instanţa de apel, în realitate, a admis apelul numai împotriva încheierii CC din
02.06.2009, nu şi împotriva sentinţei nr. 2076/31.03.2009 a Judecătoriei Baia Mare, întrucât a recalculat sultele în funcţie de raportul de expertiză întocmit în faţa Judecătoriei Baia Mare.
Sentinţa primei instanţe nu a fost motivată, şi deşi prin motivul principal de apel s-a invocat acest aspect, instanţa de apel a omis să analizeze acest motiv de apel.
În subsidiar, recurenţii au solicitat admiterea recursului, modificarea deciziei, admiterea apelului şi schimbarea în parte a sentinţei primei instanţe, în sensul admiterii cererii reconvenţionale astfel cum a fost formulată, precum şi sistarea stării de indiviziune prin includerea în lotul recurenţilor a apartamentului litigios, iar în lotul reclamantului S.I. cele trei parcele de teren.
În susţinerea motivului subsidiar de recurs au fost invocate prevederile art. 304 pct. 9 C.pr.civ., art. 741 C.civ., şi art. 6735 pct. 2 C.pr.civ.
S-a mai arătat de către recurenţi că soluţia instanţei de apel este nelegală şi sub aspectul petitului privind cheltuielilor de judecată, întrucât, deşi s-a admis apelul, şi deşi apelanţii au solicitat obligarea intimaţilor la cheltuieli de judecată, care se ridică la suma de 1519 lei, din care 19 lei taxa judiciară de timbru, 500 lei onorariu expert şi 1000 lei onorariu avocat, totuşi instanţa de apel a dispus „fără cheltuieli de judecată”.
Prin întâmpinarea formulată în cauză, reclamanţii intimaţi B.M.L. şi S.I., au solicitat respingerea recursului ca nefondat, cu motivarea că instanţa de apel a făcut o apreciere corectă a probelor administrate, a aplicat legea aşa cum a considerat de cuviinţă şi a cercetat fondul cauzei, hotărârea instanţei de apel fiind temeinică şi legală.
Decizia instanţei a fost clar motivată, pronunţându-se atât asupra petitului principal, cât şi asupra celui subsidiar, iar la calcularea sultei nu se pot lua în considerare, în mod discreţionar, valori din expertize diferite.
S-a mai invocat prin întâmpinare prescripţia dreptului la acţiunea pârâtei S.S.M., având ca obiect valorificarea dreptului de creanţă, pe motiv că în masa succesorală ar intra doar / din apartament, astfel încât, restul cotei de / nu face parte din masa succesorală.
Recursul este fondat în parte.
La termenul de judecată din data de 16.11.2012 Curtea, din oficiu, în temeiul art. 306 alin. 2 C.pr.civ., coroborat cu art. 304 pct. 1 C.pr.civ., a invocat un motiv de recurs de ordine publică, şi anume, greşita alcătuire a instanţei de apel cu ocazia judecării căii de atac promovate de pârâţi împotriva hotărârii primei instanţe.
Examinând cu prioritate acest motiv de recurs de ordine publică, Curtea constată că acesta este fondat, pentru considerentele ce urmează a fi expuse:
Obiectul cererii introductive de instanţă l-a constituit sistarea stării de indiviziune asupra imobilelor care au intrat în masa succesorală după defunctul S.I. sen., decedat la 21.07.2004, în timp ce obiectul cererii reconvenţionale l-a constituit constatarea dreptului de creanţă al pârâtei S.S.M., cu privire la / din contravaloarea ratelor achitate pentru apartamentul în litigiu, de către pârâtă, în perioada cuprinsă între 26.05.1977 -noiembrie 1991; constatarea dreptului de creanţă al aceleiaşi pârâte cu privire la cota de / din contravaloarea investiţiilor aduse respectivului apartament.
În raport de obiectul celor două cereri deduse judecăţii, se impunea a se stabili, pe de o parte, care este valoarea masei de împărţit, iar pe de altă parte, care este valoarea investiţiilor, respectiv, a ratelor pretins efectuate şi achitate de către pârâta S.S.M., în timpul căsătoriei sale cu defunctul S.I. sen.
Prin sentinţa civilă nr. 645/31.01.2006, pronunţată de Judecătoria Baia Mare în dosar nr. 6327/2005, rămasă definitivă şi irevocabilă, s-a statuat cu putere de lucru judecat, că în masa succesorală după defunctul S.I. sen., decedat la data de 21.07.2004, se compune din : cota de / - a parte din apartamentul situat în Baia Mare, B-dul B., judeţul Maramureş, înscris în CF nr. 7068 Baia Mare, nr. top 2718/21, 2718/23 şi 2720/13;
terenul în suprafaţă de 521 mp intravilan, înscris în CF nr. 201 Buşag, nr. top 91/2/2; suprafaţa de 1244 mp teren agricol extratabular, situat în extravilanul satului Buşag, la locurile denumite „Toag I” şi „Toag II”, teren identificat în cuprinsul sentinţei nr. 3020/26.05.2003 a Judecătoriei Baia Mare, pronunţată în dosar nr. 1363/2003.
Prin aceeaşi hotărâre judecătorească irevocabilă s-a statuat în sensul că restul cotei de ^ din apartament constituie bunul lui B.M., prima soţia a defunctului S.I. sen., Judecătoria Baia Mare prezumând că defunctul şi fosta sa soţie au contribuit în egală măsură la dobândirea apartamentului, având fiecare o cotă de ^ - a parte (pag. 4 alin. 4 din sentinţa nr. 645/31.01.2006 a Judecătoriei Baia Mare).
Prin aceeaşi sentinţă s-a stabilit că moştenitorii defunctului S.I. sen. sunt pârâţii din prezenta cauză, S.S.M., în calitate de soţie supravieţuitoare, cu o cotă de H din masa succesorală, S.L. şi M.S., în calitate de descendenţi, în cotă de câte H parte fiecare, şi reclamantul din prezenta cauză, S.I. jr., în calitate de descendent din prima căsătorie a defunctului, în cotă de H parte.
Drept urmare, există o hotărâre judecătorească irevocabilă, care se impune cu autoritate de lucru judecat, prin care s-a stabilit care este componenţa masei succesorale, respectiv, cotele ce revin moştenitorilor, astfel încât, în masa bunurilor de împărţit cu privire la care se solicită, în cauza pendinte, sistarea stării de indiviziune, intră bunurile cu privire la care s-a statuat deja că fac parte din masa succesorală, şi, totodată, s-a stabilit că a doua soţie (soţie supravieţuitoare a defunctului S.I. sen.), şi cei trei descendenţi ai acestuia - unul, S.I. jr., rezultat din prima căsătorie a defunctului cu numita B.M.L., iar ceilalţi doi, S.L. şi M.S., rezultaţi din a doua căsătorie a defunctului cu
S.S.M. -, sunt moştenitorii defunctului, fiecăruia dintre aceştia revenindu-i câte o cotă de H - a parte din masa bunurilor de împărţit.
Prin urmare, la stabilirea valorii masei de împărţit trebuie luată în considerare, pe de o parte, valoarea cotei de ^ - a parte din apartament, întrucât doar aceasta face parte din masa succesorală şi, implicit, din masa bunurilor de împărţit, precum şi valoarea terenurilor care fac parte din masa succesorală.
Unul din principiile fundamentale care guvernează un partaj este acela potrivit căruia împărţeala trebuie să se facă la valoarea bunurilor din momentul facerii partajului.
Din această perspectivă, Curtea constată că este eronat raţionamentul instanţei de apel, conform căruia, nu putea fi luată în considerare valoarea de circulaţie a imobilelor supuse partajului, astfel cum această valoare a fost stabilită prin expertiza efectuată în faţa instanţei de apel, şi, totodată, este nefondată susţinerea reclamanţilor intimaţi, făcută prin întâmpinarea depusă la prezentul recurs, în sensul că o astfel de valoare nu ar putea fi luată în considerare.
În faţa instanţei de apel, s-a făcut un supliment la expertiza de evaluare întocmită de expert inginer B.Z., la data de 20.03.2010, potrivit căruia, valoarea apartamentului litigios ar fi în sumă de 29.470 Euro; valoarea investiţiilor făcute de pârâtă la acest apartament se ridică la suma de 500 Euro; valoarea terenului de 521 mp din CF nr. 7068, ar fi de 3.650 Euro; valoarea terenului de 287 mp, din „Tog I”, ar fi de 1.290 Euro, iar valoarea terenului de 967 mp, din „Tog II”, ar fi de 1.940 Euro.
Prin urmare, valoarea totală a terenurilor ce fac parte din masa de împărţit este de 6880 Euro, iar valoarea cotei de ^ - a parte din apartament este în sumă de 14.735 Euro.
Rezultă, aşadar, că valoarea totală a masei bunurilor de împărţit este în sumă de 21.615 Euro, în echivalent în lei reprezentând suma de 97.267,5 RON, la un curs de schimb valutar de 4,5 lei/1 Euro.
Astfel, valoarea masei bunurilor de împărţit se situează sub plafonul de 100.000 RON prevăzut de art. 2821 alin. 1 C.pr.civ.
Potrivit art. 2821 alin. 1 C.pr.civ., astfel cum a fost modificat prin art. 219 din Legea nr. 71/2011, nu sunt supuse apelului hotărârile judecătoreşti date în primă instanţă în litigiile al căror obiect are o valoare de până la 100.000 lei, inclusiv.
Aşa fiind, hotărârea primei instanţe era susceptibilă de a fi atacată doar cu recurs, care trebuia judecat de Tribunalul Maramureş în complet de trei judecători, aşa cum prevede dispoziţia cuprinsă în art. 54 alin. 2 din Legea nr. 304/2004, republicată.
Judecând calea de atac promovată de pârâţi ca apel, în complet de doi judecători, Tribunalul Maramureş a pronunţat o soluţie nelegală, cu încălcarea dispoziţiilor art. 2821 alin. 1 C.pr.civ., şi art. 54 alin. 2 din Legea nr. 304/2004, republicată - potrivit căruia apelurile se judecă în complet format din doi judecători, iar recursurile în complet format din trei judecători -, soluţia Tribunalului Maramureş intrând astfel sub incidenţa art. 304 pct. 1 C.pr.civ.
Aşa fiind, Curtea constată că recursul pârâţilor este fondat în parte, în limita motivului de recurs de ordine publică, astfel încât, în temeiul art. 306 alin. 2 C.pr.civ., coroborat cu art. 312 alin. 3 teza a II-a şi teza finală C.pr.civ., se va admite în parte recursul pârâţilor, se va casa decizia recurată şi se va trimite cauza pentru rejudecare ca recurs, la Tribunalul Maramureş.
Cu ocazia rejudecării, ca recurs, Tribunalul Maramureş va avea în vedere şi motivele de recurs invocate de pârâţii recurenţi prin prezentul memoriu de recurs, precum şi apărările invocate de reclamanţii intimaţi prin întâmpinarea depusă la recurs..
Cheltuielile de judecată ocazionate părţilor vor fi avute în vedere de instanţa de rejudecare. (Judecător Carmen-Maria Conţ)
| ← Îndreptare erori materiale în sensul scrierii corecte a... | Poprire. Validare fără somaţie. Cuprindere în suma din... → |
|---|
