Fond funciar. Jurisprudență Fondul funciar
| Comentarii |
|
Tribunalul GORJ Sentinţă civilă nr. 334/2018 din data de 12.03.2018
Cod ECLI ECLI:RO:TBGRJ:2018:051.000334
Cod operator 2442
Dosar nr. .......... Civil - fond funciar
R O M Â N I A
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE nr. 334
Ședința publică din 12 Martie 2018
Completul constituit din:
Președinte ..........
Judecător ..........
Grefier ..........
Pe rol se află pronunțarea asupra dezbaterilor ce au avut loc în ședința publică din 01.03.2018 privind judecarea apelului declarat de apelantul reclamant .......... împotriva sentinței civile nr........... pronunțate de Judecătoria Novaci în dosarul nr..........., în contradictoriu cu intimatele pârâte .........., .........., .........., Comisia locală de fond funciar Alimpești și Comisia județeană de fond funciar Gorj.
Procedura completă.
Desfășurarea dezbaterilor a fost consemnată în încheierea de ședință din 01.03.2018 care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care tribunalul a procedat la soluționarea cauzei.
TRIBUNALUL
Asupra apelului de față.
I. Prin sentința civilă nr........... pronunțată de Judecătoria Novaci în dosarul nr........... a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamantul .......... în contradictoriu cu pârâții .........., .........., .........., Comisia locală de fond funciar Alimpești și Comisia județeană de fond funciar Gorj.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:
Prin acțiunea formulată, reclamantul a solicitat să se constate nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr..........., a procesului-verbal de punere în posesie nr........... și a celorlalte acte funciare emise pârâților persoane fizice, ca și moștenitori ai lui .........., pentru suprafața de teren de 1.600 mp situată în punctul ,,Vatra satului"; din comuna Alimpești, sat Ciupercenii de Olteț, județul Gorj, având vecinii la est - drumul județean 670, la vest - Iazul Meseriilor (sau Iazul "Morilor"), la nord - .......... și la sud - ...........
Nulitatea este sancțiunea care lipsește actul juridic de efectele contrarii normelor juridice edictate pentru încheierea sa valabilă, cu alte cuvinte , nulitatea este sancțiunea ce intervine dacă nu se respectă legea la încheierea actului juridic.
Titlul de proprietate a cărui nulitate absolută se solicită a fost eliberat în baza sentinței civile nr........... pronunțate de Judecătoria Novaci în dosarul nr..........., definitivă și irevocabilă prin decizia nr........... pronunțată de Tribunalul Gorj, sentință în al cărei dispozitiv s-a dispus eliberarea titlului de proprietate cu înscrierea terenurilor așa cum au fost identificate prin raportul de expertiză întocmit de expertul ...........
Sentința civilă nr........... pronunțată de Judecătoria Novaci în dosarul nr........... a făcut obiectul unei cererii de revizuire, cerere respinsă prin sentința civilă nr........... pronunțată de Judecătoria Novaci în dosarul nr. .........., irevocabilă prin decizia nr........... pronunțată de Tribunalul Gorj.
Prin urmare, potrivit adagiului "res judicata pro veritate habetur";, un lucru judecat se consideră adevăr, astfel că nu se mai poate pune în discuție printr-o nouă cerere de fond îndreptățirea unei persoane la un teren pentru care s-a eliberat titlul de proprietate în baza unei sentințe judecătorești.
Reclamantul invocă nereguli cu privire la expertiza întocmită în dosarul civil nr........... de către expertul .........., însă nici acesta și nici celelalte motive, în sensul că terenul nu a făcut obiectul colectivizării și că nu există hotărâre de validare la baza titlului de proprietate nu mai pot face obiectul analizei de către instanță, atâta timp cât titlul de proprietate a fost emis în temeiul unei hotărâri judecătorești, întrucât s-ar aduce atingere autorității de lucru judecat.
II.A. Împotriva sentinței civile nr........... a declarat apel apelantul reclamant .........., solicitând în temeiul art.480 alin.2 teza I si alin.3 teza I din Codul de procedură civilă, anularea sentinței și, rejudecând cauza pe fond, admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată, precum și obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
Apelul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Gorj în data de 21.03.2016.
Apelantul reclamant a susținut că sentința civilă nr........... este netemeinică si nelegală, având in vedere următoarele:
Sentința nr........... pronunțata de Judecătoria Novaci in dosarul nr..........., reținută in motivare de către instanța de fond și în baza căreia s-a eliberat titlul de proprietate a cărui anulare parțiala o solicită nu-i este opozabila, aceasta având valoarea unui fapt juridic, respectiv de prezumție relativă, întrucât acesta sentința nu a fost pronunțată in contradictoriu cu apelantul reclamant.
Statuările respectivei hotărâri au valoare de prezumție legală si se răsfrâng si asupra terților, însă pentru că terțul (in speța ..........) nu a participat la dezbaterea judiciară finalizata prin hotărârea judecătoreasca ce i se opune, are posibilitatea ca in cadrul unui proces ulterior prin administrare de probe, să răstoarne prezumția de lucru judecat reținută de instanța de fond si care față de el are doar valoare relativă.
Potrivit dispozițiilor art.435 alin.2 din Codul de procedură civilă, ,,Hotărârea judecătoreasca este opozabila oricărei terțe persoane atât timp cât acesta din urmă nu face, in condițiile legii, dovada.";, iar aceasta prezumție relativă de lucru judecat este răsturnată, făcând dovada contrară statuărilor din cuprinsul acestei sentințe prin următoarele:
În sentința civila nr........... pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr........... (rămasa definitiva prin decizia nr........... a Curții de apel Craiova si irevocabila prin decizia nr.7254/2009 a I.C.C.J.), ce a avut la baza expertiza efectuată de expertul ..............., cauză în care a fost parte și a putut să-și formuleze apărări, s-a statuat cu putere de lucru judecat următoarele: ,,Cât privește suprafața de 3000 mp suprafață în care este inclusă și suprafața de 1.600 mp in discuție in prezenta cauză, în raportul de expertiza s-a arătat că terenul ocupat in prezent de pârâții persoane fizice nu este cel identificat in actele de proprietate ale reclamantului din anul 1947, așa încât reclamantul .......... nu a făcut dovada preluării imobilului de către stat și nu sunt aplicabile prevederile legii speciale de retrocedare, referindu-se numai la restituirea imobilelor preluate de stat sau de alte persoane juridice în perioada de referință"; - decizia nr. .......... a Curții de Apel Craiova.
Prin urmare, această sentință civilă definitivă și irevocabilă în care atât reclamantul, cât si .......... (autorul pârâților) au fost părți, are caracter absolut de prezumție legala și nu-i poate fi opusă o sentință anterioară care, față de reclamant, are caracterul unei prezumții.
A mai susținut că in dosarul nr..........., in declarația luata pârâtei .......... (una dintre moștenitoarele autorului ..........) aceasta recunoaște că parțial terenul pentru care s-a dispus eliberarea titlului de proprietate in baza sentinței nr........... a Judecătoriei Novaci a făcut obiectul cauzei soluționate prin sentința nr........... a Tribunalului Gorj.
Contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr........... de către notariatul de Stat local Târgu Cărbunești constituie titlul său de proprietate (moștenitor al autorului ..........) asupra suprafeței in litigiu de 1.600 mp, titlu de proprietate care nu a fost anulat de nicio instanță de judecată.
În momentul pronunțării sentinței civile nr..........., in baza căreia s-a eliberat titlul de proprietate nr........... si procesul verbal de punere in posesie nr..........., terenul se afla in proprietatea si posesia reclamantului, fiind dobândit prin cumpărare și în urma unui schimb cu .........., astfel că nu putea face obiectul reconstituirii dreptului de proprietate.
Nefiind parte in cauză, nu a putut formula apărări, iar instanța care a pronunțat hotărârea nu a avut in vedere aceste aspecte.
Abia cu ocazia punerii posesie a autorului .......... prin procesul verbal nr.8./18.11.2009 reclamantul a aflat de existenta sentinței civile nr........... a Judecătoriei Novaci.
A mai arătat că terenul pentru care s-a emis titlul de proprietate atacat se afla în zona necooperativizată, iar numitul .......... nu a făcut niciodată dovada preluării abuzive a acestuia de către stat, iar în promovarea acțiunii ce a fost soluționată prin sentința civilă nr........... a Judecătoriei Novaci, autorul pârâților (..........) a dat dovada de rea-credință, întrucât, deși a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate și pe terenul proprietatea sa, a formulat acțiunea si în contradictoriu cu reclamantul, a promovat acțiunea până sa se soluționeze definitiv si irevocabil cauza ce forma obiectul dosarului nr........... al Tribunalului Gorj - Legea 10/2001, astfel că instanța de judecată nu a avut nici măcar cunoștință de existența acestui dosar
Întrucât nu a fost parte în dosarul nr..........., nu a putut sa-și formuleze apărări și a învederat instanței de judecată că de câte ori autorul paraților s-a judecat și în contradictoriu cu reclamantul pentru terenul ce-l are in proprietate (2020 mp din care 1.600 mp cuprinși în titlul pârâților nr...........) a pierdut, dovadă fiind sentința civilă nr........... a Tribunalului Gorj pronunțată in dosarul nr........... rămasă definitivă prin decizia nr........... - terenul ocupat de către reclamant în vatra satului nu se regăsește în actul de vânzare - cumpărare din anul 1947 al autorului .......... si nu i se cuvin despăgubiri pe Legea 10/2001 și sentința civila nr.750/2008 a Judecătoriei Novaci pronunțată in dosarul nr.2402/267/2006 - Legea 247/2005 - autorului .......... i se respinge plângerea împotriva HCJ nr.4015/2006 de invalidare pentru suprafața de 2,74 ha teren agricol din care face parte și suprafața de 1.600 mp în cauză.
În ceea ce privește administrarea materialului probator, prima instanță nu s-a pronunțat asupra probei cu expertiză tehnică de specialitate și asupra probei cu martori, discutarea acestora fiind prorogata după administrarea celorlalte probe încuviințate.
In ceea ce privește proba cu interogatoriul pârâților moștenitori ai autorului .........., instanța de fond nu a făcut aplicarea dispozițiilor art.358 din Codul de procedură civilă.
S-a mai susținut că sentința instanței de fond este dată cu încălcarea dispozițiilor art.264 și 425 din codul de procedură civilă în sensul că, deși s-a invocat autoritatea de lucru judecat a sentinței civile nr........... pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr..........., prima instanță nu i-a dat eficiență juridică, dar nici nu a înlăturat-o justificat.
Sentința pronunțata nu face referire la întregul materialul probator administrat, neanalizând toate probele administrate si aspectele invocate si dovedite, înlăturând probe fără motivare.
In temeiul dispozițiilor art.470 alin.l lit.d din Codul de procedură civilă, apelantul reclamant a solicitat administrarea următoarelor probe: proba cu înscrisurile administrate la prima instanță, proba cu martori; proba cu expertiza tehnică de specialitate care este utilă soluționării cauzei întrucât există două hotărâri judecătorești contradictorii care se bazează pe două rapoarte de expertiză contradictorii, dintre care unul foarte sumar și lacunar în ceea ce-l privește pe reclamant.
A arătat că expertul Macavei menționează doar atât in cuprinsul raportului sau de expertiza ,,S18 - 0,0376 împrejmuit în curtea lui ..........";, iar în final menționează că suprafețele cumpărate de .......... sunt hașurate cu verde, hașurând cu verde toata suprafața deținuta de reclamant in proprietate, nu doar cei 0.0376 ha, fiindu-i eliberat ulterior titlul de proprietate contestat in baza schiței la raport.
Expertul Căvăloiu menționează în răspunsul la obiectivul nr.1 că terenul în suprafață de 2.020 mppe care se afla amplasata gospodăria lui .......... nu face parte din actul de vânzare - cumpărare din anul 1947 a lui ...........
De asemenea, apelantul a solicitat să se dispună atașarea dosarului nr.2803/2006 al Judecătoriei Novaci prin care s-a admis acțiunea formulata de către .........., s-au anulat titlurile de proprietate atacate și s-a dispus emiterea unor noi titluri de proprietate (titlul atacat nr...........), conform raportului de expertiza întocmit de ...........
La data de 01.06.2016 apelantul reclamant a depus la dosar, în copie, raportul de expertiză tehnică extrajudiciară întocmit de expertul Drăgănescu Cezar, contractul de vânzare cumpărare din 1938, contractul de vânzare cumpărare din 1947, contractul de vânzare cumpărare din 12.03.1969, actul de schimb din 10.05.1969, autorizația nr.708/07.05.1969, adresa nr.3214 din 03.2011, cererea ce a format obiectul dosarului nr..........., sentința civilă nr........... pronunțată în dosarul nr..........., decizia nr........... pronunțată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr.6970/2004, sentința civilă nr.703/08.05.2003 pronunțată de Judecătoria Novaci în dosarul nr.862/2003, Hotărârea nr.3188/28.06.2002 a Comisiei județene Gorj pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, cererea ce a format obiectul dosarului nr..........., raportul de expertiză întocmit în dosarul nr..........., nota de constatare nr.3/1547/04.02.2010, sentința civilă nr.2062/26.11.2007 pronunțată de Judecătoria Novaci în dosarul nr..........., titlul de proprietate nr..........., procesul verbal de punere în posesie nr............
B. Prin încheierea din data de 02.06.2016, tribunalul a dispus următoarele:
-a respins cererea apelantului privind atașarea dosarului nr........... al Judecătoriei Novaci;
-a încuviințat proba cu înscrisuri solicitată de către apelantul reclamant;
-a prorogat admisibilitatea probei testimoniale solicitată de către apelant, după admiterea celorlalte probatorii;
-a încuviințat proba cu expertiza tehnică de specialitate și a desemnat pentru efectuarea acesteia pe expertul Militaru Marian;
-a emis adresă către Comisia locală de fond funciar Alimpești pentru a comunica contestația formulată de .......... împotriva HCJ nr.4015/19.05.2006 și dacă împotriva acestei hotărâri s-a formulat plângere, precum și modul de soluționare.
La data de 15.06.2016, Comisia locală de fond funciar Alimpești a depus la dosar adresa nr.2394/15.06.2016 în care a arătat că .......... a formulat contestație împotriva HCJ nr.4015/19.05.2006, contestație soluționată de Judecătoria Novaci prin sentința civilă nr........... pronunțată în dosarul nr............
La data de 16.06.2016 apărătorul intimatei pârâte .......... a depus la dosar certificat eliberat de Judecătoria Novaci în dosarul nr.119/267/2010 și extras de pe portalul aceleiași instanțe cu privire la același dosar.
Prin încheierea de ședință din 16.06.2016, tribunalul a stabilit obiectivele pentru expertiza încuviințată în cauză, și anume:
1.Să se identifice suprafața de 1600 m.p., situată în punctul Valea satului comuna Alimpești, sat Ciupercenii de Olteț, județul Gorj, cu vecini E - drum județean 67 C, V - Iazul Meseriilor, N - .........., S - .......... ;
2.Să se identifice suprafața cuprinsă în titlul de proprietate 1500130/15.3.2010 și procesul verbal nr. .......... și să se arate dacă suprafața identificată la punctul 1 este cuprinsă în aceasta ;
3.Să se stabilească dacă suprafața identificată la punctul 1 face parte din actul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.165/14.3.1969 și din actul de schimb din anul 1969, dacă pe aceasta există construcții, urmând a se preciza, dacă este posibil, vechimea ;
4.Dacă terenul a făcut obiectul dosarului .......... și al contractului de vânzare cumpărare din anii 1947 și 1938 ;
5.Să se stabilească dacă terenul identificat la punctul 4 se află situat la vest sau la est de actualul drum comunal;
6.Dacă terenul în litigiu este același cu terenul identificat prin expertiză în dosarul nr. ..........;
7.Să se identifice terenul solicitat prin cererea nr.993/23.2.2006 și să se stabilească dacă a făcut obiectul contestației soluționată prin HCJ nr.4015/19.5.2006;
8.Să se identifice punctul "Iazul Meseriilor"; și suprafața de 2 ha menționată în actul din 1947 și să se arate modul în care sunt amplasate terenurile în raport de punctul "Iazul meseriilor";;
9.Dacă terenul în litigiu este situat într-o zonă cooperativizată.
La data de 05.10.2016, intimata pârâtă Comisia locală de fond funciar Alimpești a depus la dosar înscrisuri privind plângerea formulată împotriva HCJ nr.4015/19.05.2006 și modul de soluționare al acelei plângeri.
Aceeași intimată a depus la dosar certificatul nr..........., copie BAP din 15.01.1948, sentința pronunțată de Judecătoria Târgu Cărbunești în dosarul nr.3442/1994, adresa nr.1120/23.05.1991, cererea înregistrată sub nr.1615/18.03.1991, cererea formulată de Angelescu Ana și cererile formulate de ...........
C. Prin întâmpinarea depusă la dosar la data de 29.11.2017, după împlinirea termenului prevăzut de art.471 alin.5 din Codul de procedură civilă, intimata pârâtă .......... a invocat excepția puterii de lucru judecat și nu a autorității de lucru judecat, având in vedere sentința civila nr.2062 din 26.11.2007 pronunțată de Judecătoria Novaci în dosarul nr........... și a solicitat respingerea apelului ca nefondat și menținerea ca temeinică si legală a sentinței civile nr........... și obligarea apelantului la plata cheltuielilor de judecată.
A arătat că, deși în cauză nu există identitate de părți, există însă identitate de obiect și cauză, în sensul că apelantul - reclamant a solicitat constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate nr........... emis de Comisia județeană de fond funciar in temeiul sentinței civile nr.2062/26.11.2007 pronunțate de Judecătoria Novaci in dosarul nr........... prin care instanța de judecata a recunoscut, cu putere de adevăr, îndreptățirea intimatei la reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeței de teren situata in tarlaua 11 parcela 82 cu vecinii la nord - .........., la est drum comunal, la sud - moștenitorii lui .......... si Anastasia și la vest - Iazul meseriilor, amplasament contestat de apelantul-reclamant, în cauză este incidentă excepția puterii de lucru judecat și cu privire la amplasamentul terenului, având in vedere că amplasamentul menționat în titlul de proprietate a fost stabilit prin raportul de expertiză anexă la sentința invocată, deci parte componenta a sentinței, astfel cum rezultă din dispozitivul acesteia.
Intimata pârâtă a arătat că, deși nu a depus întâmpinarea în termen, art.208 alin.2 teza a II-a din Codul de procedură civilă permite să fie invocate excepții cu caracter de ordine publica, așa cum este excepția lucrului judecat conform art.431 alin.2 din >Codul de procedură civilă.
În concret, a arătat că, cum obiectul litigiului din prezenta cauză constă în anularea titlului de proprietate cu privire la suprafața de teren de 1.600 mp situată in tarlaua 11 parcela 82, cu vecinătățile la nord - .........., la est - drum comunal, la sud moștenitorii lui .......... si Anastasia și la vest - Iazul meseriilor, teren la care a fost îndreptățită prin sentința civila nr.2062/26.11.2007 pronunțată de Judecătoria Novaci în dosarul nr..........., rezultă, fără putință de tăgada, că exista identitate de obiect și cauză între cele două litigii.
Prin urmare, consideră că, în cazul în care s-ar admite apelul și s-ar modifica sentința instanței de fond în sensul anulării parțiale a titlului de proprietate ce a fost emis in temeiul unei sentințe judecătorești definitive si irevocabile, s-ar ajunge nu numai în situația unor sentințe potrivnice ce nu pot fi aplicate, fiind incident cazul de revizuire prevăzut de art.509 alin.1 pct.8 din Codul de procedură civilă, dar s-ar tinde la înfrângerea efectelor unei alte hotărâri ce a stabilit cu putere de adevăr îndreptățirea intimaților pârâți la reconstituirea suprafeței de 1.600 mp pe amplasamentul menționat in titlul contestat.
A susținut că hotărârea irevocabilă anterioară a fost pronunțata cu privire la aceleași părți și a tranșat problema juridică pe cale incidentală, fără ca aceasta să se reflecte in dispozitiv astfel încât mijlocul procedural adecvat pentru solicitarea unei soluții identice este invocarea de către partea interesata a excepției puterii de lucru judecat.
A arătat că CEDO a stabilit că instanțele sunt obligate să țină cont de constatările de fapt din procedurile judiciare anterioare, repunerea in discuție a situației soluționate definitiv si irevocabil prin alte hotărâri constituind o încălcare a art.6.1 din Convenție.
In cauza de față se repune în discuție îndreptățirea intimatei-pârâte la reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeței de teren de 1.600 mp pe amplasamentul stabilit prin sentința civilă anterioară nr.2062/26.11.2007, definitivă și irevocabilă și. prin modificarea titlului de proprietate, se tinde la restabilirea unui adevăr statornicit printr-o altă sentință judecătoreasca definitiva si irevocabila, ajungându-se la situația in care se va da naștere unei sentințe contradictorii și, implicit, unui caz de revizuire.
In ceea ce privește fondul cauzei, criticile aduse sentinței de fond prin promovarea apelului si raportându-se la materialul probator administrat în cauză, arară că își însușește soluția instanței de fond în totalitatea sa,. respectiv atât dispozitivul, cât și considerentele.
Sancțiunea ce se cere a fi constatată cu privire la titlul de proprietate contestat este nulitatea absolută care, ca sancțiune de drept civil, lipsește actul juridic de efectele contrare normelor juridice ce au fost edictate pentru încheierea sa valabila, or, în cazul de față, titlul de proprietate a fost emis în temeiul unei hotărâri judecătorești, situație care înlătură posibilitatea incidenței nulității absolute, iar argumentele invocate in cererea de chemare în judecată nu se regăsesc printre cazurile prevăzute de art.III din Legea nr.169/1997, astfel cum aceasta fost modificată.
Prin cererea de chemare în judecată s-a invocat ca temei de drept art.III pct.1 lit. A, însă în cazul de față reconstituirea dreptului de proprietate s-a făcut in temeiul unei hotărâri judecătorești prin care s-a stabilit cu putere de adevăr îndreptățirea intimaților pârâți la reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeței de teren de 1.600 mp pe amplasamentul menționat in titlul de proprietate, același amplasament reținut de către sentința judecătoreasca ce a stabilit îndreptățirea.
Prin urmare, nu se mai poate stabili că reconstituirea s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor Legii nr.18/1991 și nu este incident cazul de nulitate absolută invocat și nici un alt caz de nulitate prevăzut de art. III din Legea nr.169/1997.
Prin hotărârea în temeiul căruia a fost emis titlul de proprietate s-au stabilit două lucruri esențiale:" îndreptățirea la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 1600 mp și amplasamentul acestei suprafețe de teren, întrucât raportul de expertiză este anexă la hotărâre si parte integranta din aceasta.
Cu privire la situația sesizată de către apelantul - reclamant, se putea cel mult pune in discuție de către acesta o eventuala nulitate relativa parțiala de titlului de proprietate cu privire la amplasamentul suprafeței de 1.600 mp, în condițiile in care punerea în posesie sau amplasamentul acestei suprafețe ce este menționat în titlul de proprietate nu ar fi cel stabilit prin hotărârea judecătoreasca în temeiul căreia a fost emis titlul de proprietate, însă, comparând amplasamentul acestei suprafețe de teren din titlul de proprietate cu amplasamentul aceleiași suprafețe de teren din raportul de expertiză anexă la sentința în temeiul căreia s-a emis titlul, se poate constata ca amplasamentul este același și, prin urmare, nu există nici cauza de nulitate relativa a titlului de proprietate.
D. Raportul de expertiză a fost depus la dosar la data de 08.12.2016.
La data de 26.01.2017, intimata pârâtă .......... a depus la dosar procesul verbal din 13.04.1951 și filă de registru agricol pentru ...........
La data de 26.01.2017 apelantul reclamant a depus la dosar concluzii scrise, la data de 09.02.2017 intimata pârâtă .......... a depus la dosar obiecțiuni la raportul de expertiză, iar la data de 20.03.2017 expertul a depus la dosar răspunsul la obiecțiuni.
La data de 23.03.2017 reclamantul a depus la dosar adeverința nr.1175/17.03.2017. și noi concluzii scrise, iar prin încheierea din data de 30.03.2017 tribunalul a repus cauza pe rol în vederea completării probatoriului.
În ședința publică din data de 20.04.2017 a fost luată o precizare apelantului reclamant, iar acesta a mai depus la dosar adeverința nr.1623/12.04.2017, declarația dată de numitul Manea Dumitru într-un dosar de urmărire penală, schiță parcelară și schițe ale terenului în litigiu.
Prin încheierea din data de 20.04.2017 s-a dispus completarea raportului de expertiză întocmit în cauză.
La data de 04.05.2017 intimata pârâtă .......... a depus la dosar BAP din 15.01.1948 pentru .........., procesul verbal din 13.04.1951, copie după rolul agricol al lui ..........,
La data de 18.07.2017, Arhivele Naționale - Serviciul județean Gorj a comunicat tribunalului copii după rolurile agricole ale lui ..............., .........., .......... și ...........
În ședința publică din 14.09.2017 a fost administrată proba cu interogatoriul intimatelor pârâte .......... și .........., iar intimatele au depus adresa din 16.01.2017 emisă de Arhivele Naționale - Serviciul județean Gorj, adresă în care se arată că înscrisul ,,referat în legătură cu terenurile cedate de locuitorul Ion Comănescu"; nu poate fi eliberat deoarece prezintă marcajul ,,Strict secret";.
La data de 15.11.2017 a fost depusă la dosar completarea la raportul de expertiză solicitată de tribunal, iar la data de 08.02.2018 a fost depus nu nou răspuns la obiecțiunile formulate de părți.
La data de 23.02.2017 membrii completului de judecată au cercetat înscrisul indicat ca fiind referatul în legătură cu terenurile cedate de locuitorul Ion Comănescu aflat în fondul ,,Primăria comunei Sârbești"; dosarul din anul 1957.
IV. Tribunalul, analizând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
A. Obiectul cererii de chemare în judecată este reprezentat de constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate nr..........., a procesului-verbal de punere în posesie nr........... și a celorlalte acte funciare emise pârâților persoane fizice, ca și moștenitori ai lui .........., pentru suprafața de teren de 1.600 mp situată în punctul ,,Vatra satului"; din comuna Alimpești, sat Ciupercenii de Olteț, județul Gorj, având vecinii la est - drumul județean 670, la vest - Iazul Meseriilor (sau Iazul "Morilor"), la nord - .......... și la sud - .........., iar temeiul de drept invocat de reclamant este reprezentat de art. III pct.1 li.a și următoarele din Legea nr.169/1997, art.430-432 și 451 - 456 din Codul de procedură civilă.
Titlul de proprietate nr........... a fost eliberat în favoarea pârâților .........., .......... și .......... ca moștenitori ai defunctului .........., pentru suprafața totală de 3,49 ha, din care 1.600 mp situați în Tarlaua 11, parcela 82, având ca vecinătăți la nord .........., la est - drum comunal, la sud - moștenitorii lui .......... și Comănescu Anastașia și la vest - Iazul meseriilor.
Pentru terenul cu suprafața de 1600 mp a fost încheiat procesul verbal de punere în posesie nr..........., însă, în fapt, acest teren este cuprins în îngrădirea care delimitează gospodăria apelantului reclamant ...........
Acest teren a fost identificat prin expertiza tehnică judiciară în specialitatea topografie - anexa nr.1 (în forma inițială) ca fiind delimitat de punctele 1-2-5-6 și având vecini la nord Cioclov V. Casian, la est - drum județean, la sud - teren deținut de .......... și la vest - Iazul meseriilor.
Tribunalul reține că vecinătatea din partea de est a terenului cu suprafața de 1600 mp este prezentată ca fiind un drum (comunal sau județean), însă acest fapt nu prezintă importanță pentru soluționarea cauzei.
Poziționarea terenului cu suprafața de 1600 mp cuprins în titlul de proprietate nr........... a fost menținută și în completările ulterioare ale expertizei întocmite de expertul desemnat în cauză.
B. Potrivit art. III din Legea nr.169/1997 în forma în vigoare la data emiterii titlului de proprietate a cărui nulitate parțială se solicită, ,, (1) Sunt lovite de nulitate absolută, potrivit dispozițiilor legislației civile, aplicabile la data încheierii actului juridic, următoarele acte emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare și ale prezentei legi:
a) actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor care nu erau îndreptățite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri, cum sunt:
(i) actele de reconstituire în favoarea unor persoane care nu au avut niciodată teren în proprietate predat la cooperativa agricolă de producție sau la stat sau care nu au moștenit asemenea terenuri;
(ii) actele de reconstituire și constituire în favoarea altor persoane asupra vechilor amplasamente ale foștilor proprietari, solicitate de către aceștia, în termen legal, libere la data solicitării, în baza Legii nr. 18/1991 pentru terenurile intravilane, a Legii nr. 1/2000 și a prezentei legi, precum și actele de constituire pe terenuri scoase din domeniul public în acest scop;
(iii) actele de reconstituire și constituire a dreptului de proprietate în favoarea altor persoane asupra terenurilor proprietarilor care nu au fost înscriși în cooperativa agricolă de producție, nu au predat terenurile statului sau acestea nu au fost preluate de stat prin acte translative de proprietate;
(iv) actele de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate emise după eliberarea titlului de proprietate fostului proprietar pe vechiul amplasament, transcris în registrele de transcripțiuni și inscripțiuni sau, după caz, intabulat în cartea funciară, precum și actele de înstrăinare efectuate în baza lor;
(v) actele de reconstituire și constituire a dreptului de proprietate în măsura în care au depășit limitele de suprafață stabilite de art. 24 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991;
(vi) actele de reconstituire a dreptului de proprietate asupra unor terenuri forestiere pentru persoanele care nu au deținut anterior în proprietate astfel de terenuri.
b) actele de constituire a dreptului de proprietate pe terenurile agricole aflate în domeniul public sau privat al statului, ori în domeniul public al comunelor, orașelor sau municipiilor;
c) actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate în intravilanul localităților, pe terenurile revendicate de foștii proprietari, cu excepția celor atribuite conform art. 23 din lege;
d) actele de constituire a dreptului de proprietate pe terenurile agricole constituite ca izlaz comunal;
e) actele de constituire a dreptului de proprietate, în condițiile art. 20, în localitățile în care s-a aplicat cota de reducere prevăzută de lege;
f) actele de constituire a dreptului de proprietate, în condițiile art. 20 și în cazul în care în localitatea respectivă nu s-a constituit dreptul de proprietate persoanelor îndreptățite de lege;
g) transferurile de terenuri dintr-o localitate în alta, efectuate cu încălcarea condițiilor prevăzute de lege, în scopul ilicit de a spori prin aceasta valoarea terenului primit ca urmare a transferului;
h) actele de vânzare-cumpărare privind construcțiile afectate unei utilizări sociale sau culturale - case de locuit, creșe, grădinițe, cantine, cămine culturale, sedii și altele asemenea - ce au aparținut cooperativelor agricole de producție, cu încălcarea dispozițiilor imperative prevăzute la ultimul alineat al art. 28 din lege.
(11) Actele administrative prin care au fost trecute în domeniul public sau privat al statului sau al localităților terenuri pentru care s-au depus cereri de reconstituire a dreptului de proprietate privată își suspendă efectele cu privire la aceste terenuri până la soluționarea cererii de către comisia de fond funciar, cu excepția terenurilor intrate deja în circuitul civil. După validarea cererii de reconstituire, terenul trece în rezerva comisiei de fond funciar în vederea punerii în posesie.
(2) Nulitatea poate fi invocată de primar, prefect, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților și de alte persoane care justifică un interes legitim, iar soluționarea cererilor este de competența instanțelor judecătorești de drept comun.";
Conform alin.2 al articolului citat, nulitatea poate fi invocată de o persoană care justifică un interes legitim, existența unui interes legitim fiind, deci, prima condiție ce trebuie îndeplinită de reclamant atât pentru admisibilitatea, cât și pentru admiterea cererii de constatate a nulității titlului de proprietate.
În acest sens, tribunalul arată că, de principiu, existența interesului reprezintă o condiție pentru exercitarea oricărei acțiuni civile, aceasta din planul dreptului procesual.
În cazul concret al art. III din Legea nr.169/1997, alin.2 condiționează și calitatea procesuală activă de existența unui interes legitim, iar lipsa calității procesuale active reprezintă o excepție de fond, și nu de procedură.
Așadar, în litigii cum este cel de față, analiza interesului este determinantă pentru soluționarea cauzei, acest interes fiind strâns legat de temeinicia cererii.
Interesul este legitim atunci când nu contravine legii sau bunelor moravuri și, de asemenea, trebuie să fie în legătură cu pretenția formulată, deci, cu dreptul subiectiv civil afirmat ori cu situația juridică legală pentru a cărei realizare calea judecății este obligatorie.
În cauza de față, tribunalul reține că interesul apelantului reclamant este unul legitim, deoarece acesta invocă un drept de proprietate asupra terenului cu suprafața de 1600 mp cuprins în titlul de proprietate a cărei nulitate absolută parțială o solicită.
Este evident că dreptul de proprietate este un drept garantat și protejat de Constituția României, legislația civilă și tratatele internaționale la care România este parte, astfel încât interesul apelantului reclamant este unul care nu contravine legii.
C. Dat fiind că reclamantul a indicat generic ca temei de drept dispozițiile art. III alin.1 lit.a din Legea nr.169/1997, tribunalul reține că acest text de lege prezintă o enumerare care este exemplificativă (și nu exhaustivă) a situațiilor pentru care actele de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate în favoarea persoanelor care nu erau îndreptățite, potrivit legii, la astfel de constituiri sau reconstituiri.
Reclamantul a susținut că reconstituirea dreptului de proprietate al moștenitorilor defunctului .......... pentru suprafața de 1600 mp s-a făcut cu încălcarea dreptului său de proprietate.
În primul rând, tribunalul reține ca fiind întemeiat motivul de apel constând în aceea că sentința nr........... pronunțata de Judecătoria Novaci in dosarul nr........... nu poate fi invocată împotriva apelantului reclamant prin prisma puterii lucrului judecat.
Astfel, dosarul nr........... a avut ca părți pe moștenitorii lui .........., moștenitorii lui .......... și .......... și moștenitorii lui .......... în contradictoriu cu Comisia locală Alimpești și Comisia județeană Gorj de aplicare a legilor fondului funciar, iar reclamantul nu a fost parte în acel dosar.
Potrivit art.434 Forța probantă din Codul de procedură civilă, ,, Hotărârea judecătorească are forța probantă a unui înscris autentic.";, iar potrivit art.435 Obligativitatea și opozabilitatea hotărârii, ,, (1) Hotărârea judecătorească este obligatorie și produce efecte numai între părți și succesorii acestora. (2) Hotărârea este opozabilă oricărei terțe persoane atât timp cât aceasta din urmă nu face, în condițiile legii, dovada contrară.";
Chiar dacă sentința nr........... a fost pronunțată înainte de intrarea în vigoare a noului Cod de procedură, efectele acesteia sunt aceleași în ceea ce privește forța sa probantă, obligativitatea și opozabilitatea, doctrina și jurisprudența fiind unanime în acest sens în lipsa unor dispoziții exprese în acest sens în vechiul cod de procedură civilă.
Pe cale de consecință, este vădit neîntemeiată motivarea primei instanțe privind incidența puterii de lucru judecat și existența autorității de lucru judecat prin aceea că titlul de proprietate a cărei nulitate absolută parțială se solicită a fost eliberat în baza unei hotărâri judecătorești.
Autoritatea de lucru judecat presupune existența triplei identități de părți, obiect și cauză (art.1201 din Codul civil de la 1684 și art.430 din noul Cod de procedură civilă și este evident că dosarul nr........... și dosarul nr........... nu au aceleași părți, dat fiind că reclamantul .......... nu a fost parte în dosarul nr..........., chiar dacă moștenitorii lui .......... și Comisia locală Alimpești și Comisia județeană Gorj de aplicare a legilor fondului funciar au fost părți și în acel dosar.
Cum reclamantul .......... nu a fost parte în dosarul nr..........., acestuia nu-i poate fi opus lucrul judecat în acel litigiu.
Efectele lucrului judecat operează, deci, doar inter partes, și nu erga omnes.
Astfel, prezumția legală de lucru judecat reglementată de art.431 alin.2 din Codul de procedură civilă poate fi invocată de oricare dintre părțile în litigiu, în sensul că fiecare dintre acestea poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu între aceleași părți.
În concluzie, tribunalul arată că sentința nr........... prezintă în cauza de față doar forța probantă a unui înscris autentic.
În al doilea rând, tribunalul reține că nici motivul de apel constând în invocarea puterii de lucru judecat a sentinței civile nr........... pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr........... (rămasa definitiva prin decizia nr........... a Curții de apel Craiova si irevocabila prin decizia nr.7254/2009 a I.C.C.J.) nu este întemeiat.
Chiar dacă în dosarul nr.467/2004 au fost părți (alături de alții) reclamantul din prezentul dosar și autorul pârâților din prezentul dosar, obiectele și cauzele celor două dosare sunt diferite.
Aspectul pozitiv al lucrului judecat privește partea care a câștigat procesul și se referă la faptul că aceasta se poate prevala de dreptul recunoscut prin hotărârea care se bucură de autoritate de lucru judecat într-o nouă judecată, fără ca partea adversă sau instanța să mai poată lua în discuție existența dreptului.
În considerentele deciziei nr........... a Curții de apel Craiova s-a reținut că, ,,Cât privește suprafața de 3.000 mp, în raportul de expertiză s-a arătat că terenul ocupat în prezent de pârâții persoane fizice nu este cel identificat în actele de proprietate ale reclamantului din anul 1947, așa încât reclamantul nu a făcut dovada preluării imobilului de către stat și nu sunt aplicabile prevederile legii speciale de retrocedare, acestea referindu-se numai la restituirea imobilelor preluate de stat sau de alte persoane juridice în perioada de referință.";
Aceste considerente expun starea de fapt de la momentul efectuării expertizei în acea cauză, iar tribunalul reține că apelantul reclamant deținea terenul pe care îl are împrejmuit și în prezent și în care se regăsește și suprafața de 1600 mp cuprinsă în titlul de proprietate nr............
Sentința civilă nr........... pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr........... (rămasa definitiva prin decizia nr........... a Curții de apel Craiova si irevocabila prin decizia nr.7254/2009 a I.C.C.J.) nu reprezintă, deci, un titlu de proprietate pentru apelantul reclamant din prezenta cauză.
D. Revenind la cerința interesului legitim prevăzută de art. III alin.2 din Legea nr.169/1997, tribunalul arată că prezintă un astfel de interes persoanele care au fost prejudiciate prin actele de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate.
Reclamantul își justifică dreptul la acțiune în prezenta cauză prin invocarea unui drept de proprietate asupra terenului cu suprafața de 1600 mp cuprins în titlul de proprietate nr............
Tribunalul reține că anterior părțile nu s-au judecat pe calea acțiunii în revendicare, ocazie cu care să se fi realizat o comparație a titlurilor, astfel încât acțiunea apelantului reclamant care invocă propriul drept de proprietate pentru constatarea nulității absolute parțiale este admisibilă.
Desigur că acțiunea întemeiată pe art. III din Legea nr.169/1997 nu este o acțiune în revendicare, deși afectele admiterii unei astfel de acțiuni sunt asemănătoare cu ele ale admiterii unei acțiuni în revendicare.
Tribunalul arată, deci, că doar invocarea unui drept de proprietate (drept real) justifică dreptul la acțiune al reclamantului, o astfel de justificare neputând să fie dată de invocarea doar a posesiei.
În consecință, având în vedere că apelantul reclamant a invocat dreptul său de proprietate asupra terenului cu suprafața de 1600 mp cuprins în titlul de proprietate nr............, tribunalul va soluționa cererea prin raportare la dispozițiile art. III alin.1 lit.a pct.(i) și (iii) din Legea nr.169/1997 în forma în vigoare la data emiterii titlului de proprietate a cărui nulitate parțială se solicită, ,, (1) Sunt lovite de nulitate absolută, potrivit dispozițiilor legislației civile, aplicabile la data încheierii actului juridic, următoarele acte emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare și ale prezentei legi: a) actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor care nu erau îndreptățite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri, cum sunt: (i) actele de reconstituire în favoarea unor persoane care nu au avut niciodată teren în proprietate predat la cooperativa agricolă de producție sau la stat sau care nu au moștenit asemenea terenuri; … (iii) actele de reconstituire și constituire a dreptului de proprietate în favoarea altor persoane asupra terenurilor proprietarilor care nu au fost înscriși în cooperativa agricolă de producție, nu au predat terenurile statului sau acestea nu au fost preluate de stat prin acte translative de proprietate;.";
E. Motivele prezentate de reclamant constau atât în faptul că autorul pârâților nu a avut în proprietate terenul cu suprafața de 1600 mp, nu i-a fost preluat de cooperativa agricolă de producție sau de stat și nici nu a moștenit un astfel de teren, cât și în invocarea propriului său drept de proprietate.
Reclamantul a prezentat ca titlu de proprietate contractul de vânzare - cumpărare încheiat în formă autentică în data de 12.03.1969, contract prin care .......... (autorul său) a dobândit de la vânzătorul .......... terenul cu suprafața de 800 mp situat în comuna Alimpești, sat Ciupercenii de Olteț, județul Gorj, având ca vecini la nord - proprietatea .........., la est - șoseaua județeană Baia de Fier - Logrești, la sud - Bătătura Joagărului și la vest - Iazul meseriilor.
Pentru diferența de 800 mp (1600 mp - 800mp), reclamantul a invocat existența unui contract de schimb încheiat cu .........., contract de schimb cu privire la care a arătat că este în imposibilitate de a-l proba.
Cu privire la schimbul de terenuri încheiat cu .........., tribunalul reține că s-a invocat că acesta ar fi avut ca obiect un teren mai mare decât diferența de 800 mp pentru care nu există titlu, fapt ce ar justifica stăpânirea de către reclamant a unei suprafețe mai mari decât cei 1600 mp cuprinși în titlul de proprietate nr............
În ceea ce privește poziționarea terenului de 800 mp, reclamantul a susținut că acest teren se află în partea de sud a întregului teren aflat între .......... la nord și .......... la sud.
În acest sens, reclamantul a invocat un contract de schimb încheiat între trei coschimbași printr-un înscris sub semnătură privată în data de 10.05.1969, act juridic prin care numita .......... a dobândit suprafața de 1250 mp teren arabil în satul Ciupercenii de Olteț, punctul ,,Vatra Joagărului";, având ca vecini la nord - .........., la est - șoseaua județeană Sârbești - Alimpești, la apus - Iazul meseriilor și la sud. - ...........
Anterior încheierii actului de schimb prin înscris sub semnătură privată, Consiliul popular al comunei Alimpești a eliberat o autorizație de înstrăinare a respectivului teren, iar în această autorizație este menționat ca vecin în partea de nord ,,moștenitorii ..........";.
Reclamantul a susținut că acest teren cu suprafața de 1250 mp reprezintă terenul pe care se află gospodăria vecinului său de la sud, ...........
Conform adresei nr.3214/03.2011, terenul cu suprafața de 3000 mp menționat în decizia nr........... a Curții de apel Craiova, teren care se suprapune cu gospodăriile lui .......... și .........., este amplasat în zona necooperativizată.
Tribunalul reține că, prin procesul verbal încheiat în data de 13.04.1951, Sfatul popular al comunei Sîrbești a predat unei unități de stat ,,joagărul fostă proprietate a lui .........., precum și suprafața de teren cu clădiri și utilajul necesar de muncă";, ceea ce înseamnă că, anterior acelui moment, respectivul imobil fusese preluat de la ...........
Tribunalul observă că cei 1250 mp menționați în actul de schimb din 10.05.1969 se găsesc în ,,vatra joagărului";, teren ce a fost în proprietatea lui .......... și despre care reclamantul a afirmat că în prezent se află în proprietatea lui ...........
Ținând seama de faptul că, potrivit expertizei topografice efectuate în cauză terenul denumit ,,vatra joagărului"; sau ,,Bătătura Joagărului"; nu poate fi identificat în baza planului parcelar nici ca suprafață, nici cu privire la vecinătăți, tribunalul nu poate reține că terenul astfel indicat ar fi doar cel cu suprafața de 1250 mp menționat în actul de schimb din 10.05.1969 și, drept urmare, nici că terenul cu suprafața de 800 mp menționat în contractul de vânzare cumpărare din 12.03.1969 are ca vecin în partea de sud exact terenul cu suprafața de 1250 mp.
Expertiza efectuată în cauză a stabilit că terenul cu suprafața de 800 mp menționat în contractul de vânzare cumpărare din 12.03.1969 se află situat în Tarlaua 11 parcela 82, iar terenul cu suprafața de 1250 mp se află în Tarlaua 11 parcela 85, între cele două parcela 83.
Mențiunile din Cadastrul funciar - registrul parcelelor, conform cărora terenul cu suprafața de 0.533 tufăriș - mărăciniș aflat în parcela 84 și terenul arabil cu suprafața de 0,879 mp aflat în parcela 83 se află înscrise la .......... nu fac dovada dreptului de proprietate al acestuia (și nici al reclamantului, ca moștenitor), ci reprezintă doar un element privind exercitarea de către aceștia a posesiei.
În concluzie, tribunalul reține identificarea terenului cu suprafața de 800 mp menționat în contractul de vânzare cumpărare din 12.03.1969 ca fiind cea stabilită de expertul topograf, în Anexa 1 a suplimentului la raportul de expertiză prin punctele 1-9-10-6 și având vecinătățile: la nord - .........., la est - DJ, la vest - Iazul meseriilor și la sud - rest teren cuprins în titlul de proprietate.
Pentru a reține astfel, tribunalul a avut în vedere că terenul a fost cumpărat ca loc de casă și că autorul reclamantului a obținut autorizația de construire nr.11/21.08.1976 pentru extinderea unei construcții deja existente, ceea ce conduce la prezumția că în intervalul 1969 - 1976 autorul reclamantului edificase deja locuința.
Susținerea reclamantului în sensul că autorul său a edificat casa de locuit pe terenul ce ar fi fost dobândit prin schimbul efectuat cu .......... nu a fost dovedită prin nicio probă administrată în cauză, iar existența acelui contract de schimb nu poate fi dovedită prin impunerea către expertul topograf a susținerii reclamantului, cu alte cuvinte, nu se poate constitui o probă în cursul soluționării cauzei.
F. Tribunalul reține că apelantul reclamant a făcut dovada dreptului de proprietate asupra terenului cu suprafața de 800 mp identificat în Anexa 1 a suplimentului la raportul de expertiză prin punctele 1-9-10-6 și având vecinătățile: la nord - .........., la est - DJ, la vest - Iazul meseriilor și la sud - rest teren cuprins în titlul de proprietate.
În acest sens, tribunalul a avut în vedere titlul prezentat de apelantul (contractul de vânzare cumpărare încheiat în formă autentică la data de 12.03.1969) coroborat cu mențiunile din registrul agricol al vânzătorului ...........
În același sens, tribunalul a avut în vedere faptul că autorul pârâților a formulat cereri de reconstituire în nume propriu și ca moștenitor al lui .......... (nu și al lui ..........), iar mențiunea din registrul agricol privind terenurile deținute de .......... în punctul ,,Cureaua joagărului"; (denumire evident diferită față de ,,vatra joagărului"; sau ,,bătătura joagărului";) nu reprezintă o dovadă a faptului că pârâții sau autorul lor ar fi avut în proprietate și li s-ar fi preluat de către stat (sub orice formă), terenul cu suprafața de 800 mp menționat anterior.
De asemenea, tribunalul arată că înscrisul cu mențiunea ,,Strict secret"; aflat în fondul ,,Primăria comunei Sârbești"; dosarul din anul 1957, înscris cercetat de membrii completului de judecată la data de 23.02.2017 nu este un referat în legătură cu terenurile cedate de locuitorul Ion Comănescu care să fie util soluționării cauzei sub aspectul identificării terenurilor care fac obiectul prezentului dosar.
În consecință, tribunalul constată incidența dispozițiilor art. III alin.1 lit.a pct. (iii) din Legea nr.169/1997 în ceea ce privește titlul de proprietate nr. .......... și procesul verbal de punere în posesie nr........... cu privire la terenul situat în comuna Alimpești sat Ciupercenii de Olteț, județul Gorj, T 11, P 82, identificat în Anexa 1 a suplimentului la raportul de expertiză prin punctele 1-9-10-6 și având vecinătățile: la nord - .........., la est- DJ, la vest- Iazul meseriilor și la sud-rest teren cuprins în titlul de proprietate.
G. Situația nu este identică pentru ceilalți 800 mp cuprinși în titlul de proprietate nr........... și identificați de expertul topograf ca aflându-se parțial în parcelele 82, 83 și 84.
Revenind din nou la cerința interesului legitim prevăzută de art. III alin.2 din Legea nr.169/1997, tribunalul arată că apelantul reclamant, deși a invocat dreptul său de proprietate și cu privire la această diferență de 800 mp (ca făcând parte din terenul dobândit prin schimb de la ..........), nu a prezentat un titlu pentru această diferență de 800 mp.
Ca urmare, nefăcând dovada unui interes legitim (deoarece stăpânirea în fapt nu este egală cu existența unui drept de proprietate), tribunalul reține că este de prisos să analizeze dacă autorul pârâților era îndreptățit la reconstituirea dreptului de proprietate pentru această diferență de 800 mp prin prisma dispozițiilor art.III alin.1 lit.a pct.(i) sau pct. (iii) din Legea nr.169/1997
Tribunalul observă că apelantul reclamant a invocat posesia autorului său și a sa asupra întregului teren pe care se află gospodăria sa (teren cuprinzând cei 800 mp dobândiți prin 12.03.1969, 800 mp pentru care nu a prezentat un titlu și diferența aflată între acești 1600 mp și gospodăria lui ..........), iar posesia este conformă dreptului doar pentru suprafața de 800 mp identificată în Anexa 1 a suplimentului la raportul de expertiză prin punctele 1-9-10-6 și având vecinătățile: la nord - .........., la est- DJ, la vest- Iazul meseriilor și la sud-rest teren cuprins în titlul de proprietate.
Tribunalul a reținut anterior că întregul teren în discuție se află într-o zonă necooperativizată, terenurile din zonă aflându-se, deci, în circuitul civil, fapt ce rezultă și din încheierea actelor translative de proprietate reprezentate de contractul de vânzare cumpărare încheiat în formă autentică la data de 12.03.1969 și de contractul de schimb încheiat între trei coschimbași printr-un înscris sub semnătură privată în data de 10.05.1969, act juridic precedat de o autorizație de înstrăinare a respectivului teren eliberată de Consiliul popular al comunei Alimpești.
Tribunalul nu a fost învestit cu o cerere care să aibă ca obiect constatarea efectelor posesiei exercitate de reclamant și de autorul său, după cum nu poate aprecia nici dacă această posesie a fost de bună sau rea credință.
În orice caz, prin invocarea de către reclamant doar a posesiei (și nu și a efectelor acesteia), acesta nu justifică un interes legitim pentru constatarea nulității absolute parțiale și cu privire la suprafața de 800 mp pentru care el nu a prezentat un titlu de proprietate deoarece, chiar dacă acțiunea ar fi fost admisă în totalitate și ar fi fost constatată nulitatea absolută a titlului de proprietate și pentru această diferență de 800 mp, această suprafață nu ar fi intrat în proprietatea reclamantului..
Pentru considerentele arătate tribunalul apreciază ca fiind întemeiate apelul declarat în cauză și, în temeiul art.480 alin.2, va schimbă sentința în sensul că va admite în parte cererea de chemare în judecată și va constata nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr........... și a procesului verbal de punere în posesie nr........... pentru terenul situat în comuna Alimpești sat Ciupercenii de Olteț, județul Gorj, T 11, P 82, identificat în Anexa 1 a suplimentului la raportul de expertiză prin punctele 1-9-10-6 și având vecinătățile: la nord - .........., la est - DJ, la vest - Iazul meseriilor și la sud-rest teren cuprins în titlul de proprietate.
Cu privire la cheltuielile de judecată:
Potrivit art.453 Acordarea cheltuielilor de judecată din Codul de procedură civilă, ,,(1) Partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată.";.
În consecință, instanța va obliga intimatele pârâte să plătească apelantului reclamant suma de 2.000 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariile pentru avocat și expert.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de apelantul reclamant .........., domiciliat în comuna Alimpești, sat Ciupercenii de Olteț, județul Gorj , împotriva sentinței civile nr. .......... pronunțată de Judecătoria Novaci în dosarul nr..........., în contradictoriu cu intimatele pârâte .......... , domiciliată în mun. Tg. Jiu , str. .............., județul Gorj, .........., domiciliată în comuna Alimpești, sat Ciupercenii de Olteț, județul Gorj, .........., domiciliată în comuna Alimpești, sat Ciupercenii de Olteț, județul Gorj, Comisia Locală de Fond Funciar Alimpești , cu sediul în comuna Alimpești, județul Gorj și Comisia Județeană de Fond Funciar Gorj, cu sediul în mun. Tg. Jiu, județul Gorj.
Schimbă sentința în sensul că admite în parte cererea de chemare în judecată și constată nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr. .......... și a procesului verbal de punere în posesie nr........... pentru terenul situat în comuna Alimpești sat Ciupercenii de Olteț, județul Gorj, T 11, P 82, identificat în Anexa 1 a suplimentului la raportul de expertiză prin punctele 1-9-10-6 și având vecinătățile: la nord-.........., la est- DJ, la vest- Iazul meseriilor și la sud-rest teren cuprins în titlul de proprietate.
Obligă intimatele să plătească apelantului suma de 2.000 lei cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 12 martie 2018.
Președinte,
.......... Judecător,
..........
Grefier,
..........
Red. LM
j.f. D I.
ex. 9
SL 23 Martie 2018
| ← Contestaţie la executare. Jurisprudență Contestaţie la executare | Pretenții. Jurisprudență Chemare în judecată (acţiuni,... → |
|---|
