FONDULUI FUNCIAR.PUNERE ÎN POSESIE. . Jurisprudență Fondul funciar
| Comentarii |
|
Judecătoria BISTRIŢA Sentinţă civilă nr. 21/2013 din data de 23.09.2013
FONDULUI FUNCIAR.PUNERE ÎN POSESIE.
Judecătoria Bistrița - secția civilă, Sentința civilă nr. 21/2013, pronunțată în dosarul nr. 10313/190/2012
Prin cererea înregistrată la această instanță sub numărul de mai sus, petenții G.A.S., P.I. și P.M.A. au solicitat, în contradictoriu cu intimatele C.J.S.D.P.P.T BN și C.L.S.C., să fie obligate acestea să le pune în posesie și să le elibereze titlurile de proprietate pentru suprafețele de teren de 1,15ha vegetație forestieră și 0,80 ha teren agricol, pe vechiul amplasament, pentru care prin Decizia civilă nr. 379/R/2011 din 17.11.2011, definitivă și irevocabilă, pronunțată de Tribunalul Bistrița în dosarul 7042/190/2007 s-a dispus reconstituirea dreptului lor de proprietate; și la plata despăgubirilor cominatorii de 20% din salarul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere de la data depunerii prezentei cereri în judecată și până la data eliberării titlurilor de proprietate - 720 lei x 20%=1441ei/zi daune cominatorii.
În motivare se arată că, prin Decizia civila nr. 379/R/2011 din 17.11.2011, definitivă și irevocabilă, pronunțată de Tribunalul Bistrița în dosarul 7042/190/2007, în calitate de petenți, s-a dispus în favoarea petenților, reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafețelor de 1,15 vegetație forestieră și 0,8ha teren pe vechiul amplasament. Prin încheierea de ședință din data de 27.03.2012 de către Judecătoria Bistrița s-a dispus investirea cu formulă executorie a Deciziei Civile nr. 379/R/2011 din 17.11.2011 pronunțată de Tribunalul Bistrița.
La data de 30.05.2012, petenții au depus la I.P.Bistrița - Năsăud cererea nr. IID/9199/30.05.2012 pentru reconstituirea dreptului de proprietate și eliberarea Titlului de proprietate în favoarea petenților G.A.S., P.I. și P.M.A., așa cum este prevăzut în Decizia civila nr. 379/R/2011 din 17.11.2011, definitivă și irevocabilă pronunțată de Tribunalul Bistrița în dosarul 7042/190/2007, investită cu formulă executorie, prin care li se reconstituie dreptul de proprietate pentru 1,15 ha vegetație forestieră și 0,80ha teren pe vechiul amplasament. La data de 25.06.2012, I.P. le-a adus la cunoștință că, în virtutea prevederilor art. 6, lit. b și art.36 alin. 1 din HG 890/2005, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, care prevăd că "comisiile județene asigura îndrumarea și controlul comisiilor comunale", a dispus C.L.S.C. să pună în executare Decizia civila nr. 379/R/2011 din 17.11.2011, definitivă și irevocabilă pronunțată de Tribunalul Bistrița în dosarul 7042/190/2007, investită cu formulă executorie.
Până la această dată, atât C.J.BN, care are atribuții de îndrumare și control, cât și C.L.S.C., care au, în conformitate cu prevederile Legii 18/1991 și a H.G. 890/2005, obligația legală de punere în posesie și eliberare a Titlului de proprietate pentru suprafețele de teren pentru care s-a dispus prin Decizia civilă nr. 379/R/2011 a Tribunalului Bistrița reconstituirea dreptului de proprietate, nu au întreprins măsuri de întocmire și eliberare a documentelor care ateste dreptul de proprietate al petenților, fapt care le aduce prejudicii întrucât nu pot intra în posesia suprafețelor de teren menționate pentru a folosi în condiții normale exploatația agricolă. Astfel, cele 0,8ha sunt împrejmuite ilegal de către S.C. O.A.C. SRL, suprafața în care sunt amplasate și drumurile de acces în incinta exploatației agricole.
Având în vedere faptul că există o decizie a instanței de judecată, respectiv Decizia civilă nr. 379/R/2011 a Tribunalului Bistrița, investită cu formulă executorie, prin care s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pe suprafețe de teren identificate și măsurate atât de către C.L.S.C., cât și prin expertizele efectuate în cauză, nu mai există niciun impediment și trebuie să se treacă la punerea în posesie și eliberarea Titlului de proprietate, așa cum prevăd: art. 58 din Legea 18/1991, pe baza hotărârii judecătorești definitive, comisia județeană care a emis titlul de proprietate, îl va modifica, îl va înlocui sau îl va desființa »; art. 27 din Legea 18/1991, art. 34 alin. (l) din H.G.890/2005 care prevede « după pronunțarea hotărârii judecătorești, punerea în posesie se va face ținându-se seama de dispozițiile acesteia « .
De la data pronunțării Deciziei civile nr. 379/R/2011 a Tribunalului au trecut 288 zile, aproximativ 8 (opt) luni de zile, iar de la solicitarea adresată Comisiei Județene peste 90 de zile, timp în care se tergiversează eliberarea titlului de proprietate fapte ce îi provoacă daune materiale și morale. În fapt, atât C.J. cât și C.L.S.C. nu au respectat nici prevederile art. 24 alin. l din Legea 554/2004 care prevede " (1) Dacă în urma admiterii acțiunii autoritatea publică este obligată să încheie, să înlocuiască sau să modifice actul administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze anumite operațiuni administrative, executarea hotărârii definitive și irevocabile se face în termenul prevăzut în cuprinsul acesteia, iar în lipsa unui astfel de termen, în cel mult 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii."
Petenții susțin că toate aceste tergiversări urmăresc favorizarea S.C. O.A.C. SRL, căreia i s-a respins dreptul de superficie pentru cele 0.8ha, atât prin Decizia civilă nr. 379/R/2011 a Tribunalului Bistrița, cât și prin Decizia nr. 107/A/2009 a Tribunalului Bistrița-Năsăud și Decizia nr. 683/R/2010 C.A. Cluj. În fond, S.C. O.A.C. SRL este interesată de folosirea acestui de teren, sperând în îndeplinirea termenului general de prescripție de 3 ani de la data pronunțării sentinței. Este de notorietate publică și dovedit cu extrase de C.F. că toate aceste proprietăți revendicate au aparținut bunicului petenților, G.A., care a fost ridicat și împușcat de către organele de securitate la data de 21.07.1950 pe motiv că este chiabur și s-a opus înființării de G.A.C (Gospodărie Agricolă Colectivă).
Ca urmare a dovezilor obținute, prin Decizia 2332/2002 a C.C.C.L.R.A., bunicului petenților i s-a acordat titlul de «luptător în rezistenta anticomunistă», beneficiind de prevederile O.U.G.214/1999 de «restituirea în condițiile legii ... a bunurilor confiscate». Cu toate dovezile de care a dispus (extrase de CF, expertize și adeverințe), după 11 ani de procese au obținut o sentință definitivă și irevocabilă, investită cu formulă executorie, pe care instituțiile abilitate ale statului roman refuza să o pună în executare. Refuzul C.L.S.C. de punere în posesie și a C.J.BN, respectiv de a elibera Titlul de proprietate pentru suprafețele stabilite prin Decizia civilă nr. 379/R/2011 a Tribunalului Bistrița-Năsăud este și o încălcare a prevederilor art. 5, lit. i de punere în posesie și a art. 6, lit. a și h de Control și eliberare a titlului de proprietate prevăzute în din H.G.890, privind atribuțiile comisiilor. Totodată, refuzul acestor autorități de a emite titlul de proprietate și de a-și îndeplini astfel obligația prevăzută de lege este de natură a constitui o ingerință în dreptul de proprietate al petenților, drept consacrat de art. 1 din Protocolul 1 al CEDO potrivit căruia dreptul de proprietate trebuie să se bucure de o reală protecție și să fie garantat.
În drept s-au invocat prevederile Legii 18/1991, art. 5, 6, 34 al(l) și urm. din H.G.890/2005 și art. 24 și urm. din Legea 554/2004.
În probațiune s-au anexat înscrisuri (f. 6-13).
Deși au fost legal citați, intimații nu au formulat întâmpinare.
Prin precizările depuse la dosarul cauzei la termenul din 13.11.2012, petenții au solicitat împrocesuarea în calitate de intimați a numiților P.BN, în calitate de președinte al C.J.BN, și P.C.S.C., în calitate de președinte al C.L.S.D.P.P.T.S.C., solicitând instanței să dispună judecarea cauzei cu celeritate și punerea în executare a Deciziei civile nr. 379/R/2011, pronunțată de Tribunalul Bistrița-Năsăud în dosarul nr. 7042/190/2007, investită cu formulă executorie prin Încheierea de ședință din data de 27.03.2012, menționând că își mențin pretențiile privind daunele cominatorii.
În motivare se arată că cele două comisii au fost părți în acest proces și în consecință au luat act de Decizia nr. 379/R/2011/17.11.2011 a Tribunalului Bistrița-Năsăud precum și dovezile depuse la dosar. De la data pronunțării Deciziei civile nr. 379/R72011 din l7.11.2011, definitivă și irevocabilă, pronunțată de Tribunalul Bistrița-Năsăud în dosarul 7042/190/2007 au trecut aproape un an de zile și nici până în prezent atât P.BN în calitate de președinte al C.J., cât și P.C.S.C., în calitate de președinte al C.L., nu au întreprins măsurile prevăzute de legile și normele de aplicare a legilor fondului funciar pentru a li se elibera Titlul de proprietate, așa cum a decis instanța de judecată.
Astfel că nu și-au dus la îndeplinire obligațiile prevăzute legile fondului funciar, care sunt "a) Comisia Județeană, în virtutea prevederilor art. 6, lit. b și art. 36 alin. 1 din HG 890/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, care prevăd că "Comisiile județene asigura îndrumarea și controlul comisiilor comunale; b) art. 58 din Legea 18/1991 «pe baza hotărârii judecătorești definitive, comisia județeană care a emis titlul de proprietate, îl va modifica, îl va înlocui sau îl va desființa";. Obligațiile Comisiei locale sunt "a) Art. 27 din Legea 18/1991, art. 34 alin (l) din H.G.890/2005 care prevede «după pronunțarea hotărârii judecătorești, punerea în posesie se va face ținându-se seama de dispozițiile acesteia";.
În calitate de autorități publice nu au respectat Decizia civilă nr. 379/R/2011 din 17.11.2011, definitivă și irevocabilă, pronunțată de Tribunalul Bistrița-Năsăud în dosarul 7042/190/2007 și nici prevederile art. 24, alin. l din Legea 554/2004 care prevede " (1) Dacă în urma admiterii acțiunii autoritatea publică este obligată să încheie, să înlocuiască sau să modifice actul administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze anumite operațiuni administrative, executarea hotărârii definitive și irevocabile se face în termenul prevăzut în cuprinsul acesteia, iar în lipsa unui astfel de termen, în cel mult 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii.
În concluzie, petenții consideră că este inadmisibilă situația ca instituțiile publice ale statului Roman să nu ducă la îndeplinire/respecte o decizie definitivă și irevocabilă a Tribunalului Bistrița-Năsăud timp de aproape un an de zile, în condițiile în care au fost părți în proces și aveau obligația s-o facă, atât ca părți în proces cât și obligați de legile fondului funciar și a Legii 554/2004.
În probațiune s-au anexat înscrisuri.
Prin scriptul depus la dosarul cauzei la termenul din 08.01.2013, intimatul P.C.S.C. a arătat că, în urma deplasării C.L. la fața locului pentru identificarea suprafeței de 0,80 ha teren de care se face referire în sentința civilă, s-a constatat că există construcții, respectiv 3 grajduri pentru animale, siloz de suprafață, alimentare cu apă - rezervor de 50 mc, platformă pentru moară, drumuri și alte platforme.
În probațiune s-au anexat înscrisuri.
Prin concluziile scrise depuse la dosarul cauzei la termenul din 08.01.2013, petenții au solicitat admiterea acțiunii lor, astfel cum a fost ea formulată și precizată, reiterând motivele de fapt și de drept prezentate în cauză.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma probelor administrate și a temeiurilor juridice aplicabile, instanța reține următoarele :
Prin Decizia civilă nr. 379/R/17.11.2011 pronunțată de Tribunalul Bistrița-Năsăud în dos. nr. 7.042/190/2007 s-a hotărât în mod irevocabil reconstituirea dreptului de proprietate al petenților asupra 1,15 ha. teren cu vegetație forestieră și 0,80 ha. teren arabil pe vechiul amplasament. C.L.S.C. se apără invocând faptul că împotriva Hotărârii C.J.BN nr. 23/30.10.2012 prin care se stabilea procedura administrativă de punere în aplicare a deciziei civile menționate s-a formulat plângere, context în care nu poate pune încă în aplicare hotărârea comisiei județene.
Instanța apreciază că hotărârea judecătorească ce a reconstituit dreptul de proprietate al petenților incumbă prin ea însăși obligația comisiilor ce au competențe în materie de fond funciar de a proceda la punerea în posesie și eliberarea titlului de proprietate pentru petenți, potrivit atribuțiilor legale ce le revin. Prin urmare, faptul că a fost adoptat un act administrativ de către C.J. prin care să se indice modalitatea de punere în aplicare a obligației de punere în posesie și eliberare a titlului pentru petenți în considerarea deciziei Tribunalului Bistrița-Năsăud, act administrativ ce a fost atacat cu plângere, nu este de natură a suspenda îndeplinirea obligațiilor legale ce revin subiectelor de drept ce au atribuții legale în materie de fond funciar.
Astfel, potrivit art. 5 lit. i) din H.G. nr. 890/2005, comisiile locale au atribuția de a pune în posesie, prin delimitare în teren, persoanele îndreptățite să primească terenul, completează fișele de punere în posesie a acestora, după validarea de către comisia județeană a propunerilor făcute, și le înmânează titlurile de proprietate, potrivit competențelor ce le revin, iar potrivit art. 6 lit. f) din actul normativ menționat anterior, comisia județeană emite titlurile de proprietate. Cum în speță, petenții sunt în mod evident persoane îndreptățite a primi terenurile pentru care a fost reconstituit dreptul lor de proprietate, cererea lor va fi admisă în contradictoriu cu C.L.S.C. și C.J. BN, în limita atribuțiilor legale ale acestor din urmă subiecte de drept.
Sub aspectul daunelor cominatorii, instanța reține incidența în speță a art. 64 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, potrivit căruia în cazul în care comisia locală refuză înmânarea titlului de proprietate emis de comisia județeană sau punerea efectivă în posesie, persoana nemulțumită poate face plângere la instanța în a cărei rază teritorială este situat terenul, iar dacă instanța admite plângerea, primarul va fi obligat să execute de îndată înmânarea titlului de proprietate sau, după caz, punerea efectivă în posesie, sub sancțiunea condamnării la daune cominatorii pentru fiecare zi de întârziere, anume stabilite de instanță.
Față de prevederile legale menționate instanța va obliga pe intimatul P.C.S.C. la plata de daune cominatorii dacă în termen de 30 de zile de la rămânerea irevocabilă a prezentei hotărâri nu se realizează punerea în posesie și înmânarea titlurilor de proprietate petenților pentru suprafețele de teren de 1,15 ha. și respectiv, 0,80 ha. Solicitarea petenților de stabilire a daunelor cominatorii calculat prin raportare la salariul minim brut pe economie nu are niciun temei legal, iar suma de 144 lei / zi este considerată ca fiind excesivă, astfel că instanța va stabili cuantumul daunelor cominatorii la suma de 50 lei pentru fiecare zi de întârziere.
Instanța va respinge celelalte cereri de obligare a celorlalte subiecte de drept la plata de daune cominatorii, întrucât legea fondului funciar stabilește în mod expres că daunele cominatorii sunt stabilite în sarcina primarului, neexistând temei legal pentru obligarea celorlalte subiecte de drept la plata de daune cominatorii.
Referitor la plata cheltuielilor de judecată, deși intimatele C.L.S.C. și C.J. BN, precum și intimatul P.C.S.C, au căzut în pretenții, instanța va respinge cererea petenților în acest sens, întrucât nu s-a făcut dovada plății vreunei sume cu astfel de destinație. Astfel, cererea a fost scutită de taxa de timbru și nici nu au avut angajat apărător. Susținerile petenților în sensul că au fost efectuate cheltuieli cu transportul sau cazarea nu sunt dovedite în niciun fel, astfel că nu se poate admite cererea petenților formulată în acest sens.
Împotriva acestei hotărâri au formulat recurs petenții G.A.S., P.I. și P.M.A., care au solicitat casarea în parte a sentinței atacată în sensul admiterii daunelor cominatorii și a cheltuielilor de judecată așa cum au fost solicitate de către Judecătoria Bistrița, în acest dosar, atât în sarcina P.BN în calitate de președinte al C.J.BN cât și în sarcina primarului comunei S.C. în calitate de președinte al C.L.S.C..
În motivare s-a arătat că în fapt, prin Decizia nr. 379/R/17.11.2011 a Tribunalului Bistrița-Năsăud, definitivă și irevocabilă, C.J.BN și C.L.S.C. au fost obligate în calitate de pârâți în dosarul nr. 7042/190/2007, să le reconstituie dreptul de proprietate pentru 0,8 ha teren agricol pe vechile amplasamente și 1,15 ha vegetație forestieră.
Recurenții au solicitat să se constate faptul că, deși de la data rămânerii definitive și irevocabile a Deciziei nr. 379/R/17.11.2011 a Tribunalului Bistrița-Năsăud în dosarul nr. 7042/190/2007 a trecut mai mult de l an de zile ( 434 de zile până la data 08.01.2013, data pronunțării Sentinței nr. 21/2013 atacate prin prezentul recurs), atât C.L.S.C. cât și C.J.BN care au fost părți în acest dosar au refuzat să pună în aplicare această decizie definitivă și irevocabilă.
S-a arătat că, aceeași instanța a Judecătoriei Bistrița (același președinte și același complet) care a pronunțat sentința nr. 4756/2010 din dosarul nr. 7042/190/2007 și care a fost anulată în totalitate prin Decizia nr. 379/17.11.2011 a Tribunalului Bistrița-Năsăud, definitivă și irevocabilă, dispune prin Sentința civilă nr. 21/2013 din 08.01.2013, în prezentul dosar, să nu se acorde daune cominatorii, în condițiile în care a acordat termene însumate de peste 120 de zile intimaților, fără ca înăuntrul acestor termene intimații să procedeze așa cum prevede Decizia nr. 379/17.11.2011 la punerea în posesie și eliberarea Titlului de proprietate. Instanța de judecată a acordat termene care însumate înseamnă peste 120 de zile de la data depunerii cererii de chemare în judecată, timp suficient pentru emiterea Titlului de proprietate de către Comisiile de fond funciar implicate. Cu toate că dispozițiile Deciziei civile nr. 379/R/2011 din 17.11.2011, sunt executorii, iar judecarea cauzelor de fond funciar se face cu celeritate așa cum prevede art. 2, alin. l TITLUL XIII, accelerarea judecăților în materia restituirii proprietăților funciare din Legea nr. 247/2005.
De asemenea, s-a arătat că instanța de judecată acordă daune cominatorii după 30 de zile de la rămânerea definitivă și irevocabilă a sentinței nr. 21/2013, în valoare de 50 lei/zi în sarcina P.C.S.C., adică încă 45 zile, care însumate înseamnă 165 de zile, adică peste 5 luni pentru executarea Deciziei civile nr.379/R/2011 din 17.11.2011, de la data introducerii cererii de chemare în judecată, considerând că acest fapt constituie o sfidare a drepturilor acestora materiale și morale și dispozițiilor executorii a ale acestei decizii.
Recurenții au menționat că, nici până în prezent atât P.BN în calitate de președinte al C.J., cât și P.C.S.C., în calitate de președinte al C.L., nu au întreprins măsurile prevăzute de legile și normele de aplicare a legilor fondului funciar care impun ca în aceste cazuri să se dispună punerea în posesie și eliberarea Titlului de proprietate, așa cum a decis instanța de judecată, astfel că, nu și-au dus la îndeplinire obligațiile prevăzute de legile fondului funciar. S-a considerat sub acest aspect că daunele cominatorii trebuiesc stabilite atât în sarcina P.BN în calitate de președinte al C.J., cât și în sarcina P.C.S.C. în calitate de președinte al comisiei locale, ambele comisii având atribuții în eliberarea titlului de proprietate așa cum s-a arătat mai sus. În calitate de autorități publice nu au respectat Decizia civilă nr. 379/R/2011 și nici prevederile art. 24, alin. l din Legea nr. 554/2004.
S-a menționat că, la data de 30.05.2012 recurenții au depus la I.P.BN cererea nr. IID/9199/30.05.2012 pentru eliberarea Titlului de proprietate în favoarea petenților: G.A.S., P.I. și P.M.A., așa cum este prevăzut în Decizia civilă nr. 379/R/2011, cerere care a fost transmisă de către prefectura Bistrița în data de 25.06.2012, C.L.S.C., iar de la data depunerii cererii au trecut mai mult de 7 luni de zile, concluzionându-se că daunele cominatorii sunt justificate în acest caz deoarece ele sunt în fapt un mijloc de constrângere a debitorilor obligației de a executa dispozițiile executorii stabilite, în condițiile în care de la data rămânerii definitive și irevocabile a Deciziei nr. 379/R/2011/17.11.2011 a trecut mai mult de 1an de zile, iar de la data depunerii cererii în judecată și până la data pronunțării Sentinței nr. 21/08.01.2013 a Judecătoriei Bistrița, sunt 115 zile (16.09.2012-08.01.2013).
Totodată, s-a precizat că debitorii care au fost părți în dosarul civil nr. 7042/190/2007, au încălcat cu rea-credință prevederile legale ale legilor fondului funciar și ale Legii nr. 554/2004 și au refuzat să pună în aplicare dispozițiile obligatorii ale Deciziei definitive și irevocabile a Tribunalului Bistrița-Năsăud. Nici până în prezent nu au dispus măsurile prevăzute de lege pentru punere în posesie și eliberarea Titlului de proprietate.
În consecință, recurenții au arătat că își mențin pretențiile privind daunele cominatorii atât în sarcina P. BN, cât și în sarcina P.C.S.C. în calitate de președinți ai Comisiilor de Fond Funciar, în cuantum de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere de la data depunerii cererii în judecată și până la data eliberării titlurilor de proprietate, care însumează 115 zile de la data de 16.09.2012-08.01.2013, astfel 720 lei x 20% =1441ei/zi daune cominatorii x 115zile = 16.330 1ei în sarcina fiecăruia dintre cei doi președinți de Comisii de fond funciar implicați în eliberarea Titlului de proprietate.
Referitor la cheltuielile de judecată s-a apreciat că ele sunt corecte, chiar dacă instanța de judecată a refuzat acordarea acestora pe motiv că " nu au fost depuse dovezi", arătându-se că în fapt P (parte în proces), care are domiciliul în București, a fost prezent/s-a deplasat la toate 3 termene de judecată, așa cum a menționat de fiecare dată Judecătoria Bistrița, ceea ce în opinia recurenților înseamnă dovada suficientă a efectuării unor cheltuieli de deplasare. Aceste cheltuieli privind deplasarea la Judecătoria Bistrița și redactarea documentelor pentru instanță nu se făceau dacă nu erau nevoiți să ceară prin instanța de judecata obligarea pârâților la punerea în executare a Deciziei nr. 379/R/2011/17.11.2011, motiv pentru care au arătat că își mențin pretențiile privind cheltuielile de deplasare astfel 3 deplasări București-Bistrița la termenele de judecată și reprezentare astfel: 900 km (București-Bistrița, dus-întors) x 7% 1itru de motorină x 5,51 lei/l x 3 deplasări = 1038 lei, 150 1ei (cazare+diurnă)/zi/deplasare x 3deplasari = 450 lei, 400 lei redactare acte, documente pentru reprezentare la instanță =400 lei. Total cheltuieli de judecată =1038 lei + 450 lei + 400 lei=1888 lei, din care 944 lei în sarcina P. BN, în calitate de pârât.
Recurenții au mai arătat că, textul art. 274 din Codul de procedură civilă, instituie prezumția de culpă procesuală a celui ce cade în pretenții, pentru că dacă debitorul din raportul juridic ce face obiectul judecății și-ar fi respectat obligația, creditorul obligației nu ar fi trebuit să suporte sarcinile pecuniare ale unui proces. Ca atare, în cazul în care cererea de chemare în judecată este admisă, iar pârâtul nu recunoaște până la prima zi de înfățișare pretențiile reclamantului, înseamnă că operează prezumția culpei procesuale și în acest caz cheltuielile procesuale trebuie suportate de către debitori, fără ca aceasta să constituie o îmbogățire fără just temei.
În drept s-au invocat dispozițiile Legilor fondului funciar, art. 58 din Legea nr. 18/1991, art. 5, art. 6, art. 34 alin. l și urm. din H.G. nr. 890/2005, art. 24 și urm. din Legea nr. 554/2004, Legea contenciosului administrativ, Codul de procedură civilă, art. 304 alin. 8, 9 și art. 304 alin. l.
Împotriva sentinței civile nr. 21/2013 pronunțată de Judecătoria Bistrița a formulat recurs și intimatul P.C.S.C., care a solicitat prelungirea termenului de punere în posesie și înmânarea titlurilor de la 30 de zile stabilite în sentință la cel puțin 60 de zile, deoarece procedurile premergătoare titlurilor de proprietate depășesc termenul de 30 de zile.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 299 și art. 316 Codul civil.
C.J.S.D.P.P.T, reprezentată legal prin președinte-prefect a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului promovat de petenții G.A.S., P.I. și P.M.A. și menținerea ca temeinică și legală a sentinței civile nr.21/2013 pronunțată de Judecătoria Bistrița în Dosarul Civil nr.10313/190/2012.
În motivare se arată că atât C.J.BN, cât și C.L.S.C. au început demersurile în vederea punerii în executare a Deciziei civile nr. 379/R/2011, respectiv C.J. a adoptat Hotărârea nr. 23/2012 prin care a fost aprobată înscrierea în Anexa nr.6 S.C., poziția 2, a suprafeței de 0.80 ha curți-construcții precum și a suprafeței de 1,15 ha teren cu vegetație forestieră în favoarea numiților G.A.S., P.I. și P.M.A.. Totodată în conformitate cu art.5, lit.d și lit.h din Hotărârea Guvernului României nr.890/2005, anexele sunt completate și înaintate de comisiile locale.
Recurenții susțin că punerea în posesie se face în baza Deciziei civile nr.379/R/2011, că nu ar mai fi cazul să se supună validării în comisie o decizie a instanței definitivă și irevocabilă, precum și că în loc să se dispună punerea în posesie și eliberarea titlului de proprietate se întocmesc procese verbale și se emite Hotărârea C.J.BN nr.23/30.10.2012. La cele susținute de recurenți, se învederează instanței că procedura reconstituirii dreptului de proprietate este o procedură specială fiind reglementată de Legea nr. 18/1991, Legea nr. 1/2000, Legea nr.247/2005 precum și de Hotărârea Guvernului României nr.890/2005. Este adevărat că prin Decizia civilă nr.379/R/2011 pârâtele C.L.S.C. și C.J.BN au fost obligate să procedeze la reconstituirea dreptului de proprietate pentru cele două suprafețe de teren dând naștere la "obligația de a face", dar întrucât Legea nr. 18/1991 a fondului funciar este o lege specială, reconstituirea dreptului de proprietate se realizează în conformitate cu prevederile acestei legi. În consecință C.J.BN nu poate proceda la emiterea titlului de proprietate dacă nu au fost înaintate documentele reglementate de art.36, alin.l din Hotărârea Guvernului României nr.890/2005. Titlul de proprietate este actul final în procesul de reconstituire a dreptului de proprietate, act care are la bază documentele reglementate de art.36. Se subliniază totodată că atribuțiile C.J., sunt în mod limitativ reglementate de art.6 din Hotărârea Guvernului României nr.890/2005, iar ce a depins de aceste atribuții, comisia județeană și-a îndeplinit. Astfel până la această dată a fost adoptată Hotărârea nr.23/2012, demers obligatoriu în procesul de reconstituire a dreptului de proprietate.
Se susține că, deși prin recursul promovat a fost chemat în judecată și P.BN, acesta nu a avut calitate de parte în Dosarul civil nr.10313/190/2012 judecat la instanța de fond, deci calea de atac este formulată împotriva unei persoane care nu are calitate procesuală. Se subliniază totodată că nu există identitate între P.BN și C.J.BN. Astfel activitatea prefectului este reglementată de Legea nr.340/2004 privind prefectul și instituția prefectului, iar activitatea C.J.BN este guvernată de Legea nr.18/1991, Legea nr.1/2000, Legea nr.247/2005 precum și de Hotărârea Guvernului României nr.890/2005. Singurele excepții în care, prefectul are calitate de parte în materie de fond funciar este cea reglementate de art.III, alin.2 din Legea nr.18/1991, care cuprinde cazurile de nulitate absolută ale actelor emise cu încălcarea prevederilor legilor fondului funciar, adică nulitatea acestor acte poate fi invocată de primar, prefect, A.N.R.P și de alte persoane care justifică un interes legitim, iar soluționarea cererilor este de competența instanțelor judecătorești de drept comun, precum și dacă care acțiunea este îndreptată împotriva unui ordin emis de prefect, situație reglementată art.54 din Legea nr.18/1991, respectiv:" Dispozițiile art. 53 alin. (1) se aplică și în cazul în care plângerea este îndreptată împotriva ordinului prefectului sau oricărui act administrativ al unui organ administrativ care a refuzat atribuirea terenului sau propunerile de atribuire a terenului, în condițiile prevăzute în cap. III".
În drept: art.308 din Codul de procedură civilă, art.6 din H.G.R nr.890/2005, art.52 din Legea nr.18/1991.
Tribunalul, examinând în baza prev. art. 304 și 3041 Cod procedură civilă hotărârea atacată atât prin prisma motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu, constată că aceasta este temeinică și legală, nefiind dat nici un motiv de casare sau modificare a hotărârii.
| ← Potrivit art. 7 alin 1 din Decretul nr. 167/1958 prescripţia... | Prin cererea înregistrată la această instanţă sub numărul... → |
|---|
