Prin cererea înregistrată la această instanţă sub numărul de mai sus, precizată la termenul din 22.06.2012, reclamantul O.T. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta A.C.T.B.S., prin preşedinte B.I., anularea Hotărârii Adunării Generale a acesteia, desfăş
| Comentarii |
|
Judecătoria BISTRIŢA Sentinţă civilă nr. 1041/2012 din data de 23.09.2013
ANULARE HOTĂRÂRE AGA.LIPSA CALITATE PROCESUAL PASIVĂ .
Judecătoria Bistrița - secția civilă, Sentința civilă nr. 1041/2012, pronunțată în dosarul nr. 6476/190/2012
Prin cererea înregistrată la această instanță sub numărul de mai sus, precizată la termenul din 22.06.2012, reclamantul O.T. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta A.C.T.B.S., prin președinte B.I., anularea Hotărârii Adunării Generale a acesteia, desfășurată la data de 24.05.2012, orele 17,00, în localitatea B.S., respectiv pentru ilegalitatea punctului referitor la alegerea Comitetului de conducere al pârâtei.
În motivare se arată că Adunarea Generală și-a început lucrările fără a stabili Comisia de redactare a procesului verbal de ședință.
Referitor la modul de alegere a comitetului de conducere al pârâtei, reclamantul arată că președintele este incompatibil întrucât, conform Statutului, acesta nu trebuie să fie angajat în sistemul administrativ iar numitul B.I. are constituit PFA - CUI 27594304, înregistrat în Registrul Comerțului sub nr. F06/1984/2010.
De asemenea, secretarul a fost ales nelegal deoarece, conform aceluiași Statut, numitul R.V. a depășit nr. maxim admis de 2 mandate.
În Comitet a mai fost ales și numitul C.F., care este incompatibil întrucât este cumnat cu președintele.
În precizarea acțiunii, reclamantul învederează că persoanele alese în cadrul Comitetului menționat nu au îndeplinit procedurile legale în acest sens iar Adunarea Generală nu a fost convocată conform Statutului.
În drept s-au invocat prevederile OG 26/2000.
În probațiune s-au anexat înscrisuri.
Prin scriptul depus la dosarul cauzei la termenul din 27.06.2012, precizat la termenul din 14.08.2012, numiții S.V., N.Ș, B.I., F.N., Ț.IO., T.A., I.I., C.I., M.V., T.V., F.N., B.G., C.D., F.L., M.D., M.O., M.G., M.D., M.I., N.E., S.V., S.L., Ț.R., M.T., M.L., S.M., N.S., B.M., M.I. și O.I. au solicitat instanței să le admită cererea de intervenție în interes propriu și să dispună anularea procesului verbal întocmit în 24.05.2012 și, implicit, numirea președintelui, a secretarului și a tuturor membrilor aleși în Comitetul de conducere, ca fiind nelegal și netemeinic, cu motivarea că intervenienții nu au fost invitați să participe la Adunarea Generală și nu au semnat convocatorul de ședință.
În precizarea cererii, intervenienții arată că membrii aleși ai Comitetului de conducere nu pot avea calitățile desemnate întrucât sunt incompatibili, respectiv B.I. are calitatea de PFA, R.V. este la al treilea mandat, B.G. are calitatea de PFA și C.F. este cumnatul președintelui.
În drept s-au invocat prevederile art. 23 alin. 2 din OG 26/2000.
În probațiune s-au anexat înscrisuri.
Legal citată, pârâta a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului și a intervenienților, precum și excepția prescripției dreptului material la acțiune a cererii de intervenție, solicitând respingerea, pe fondul cauzei, a acțiunii introductive, ca neîntemeiată; cu cheltuieli de judecată.
În motivare se arată că nici reclamantul și nici intervenienții nu sunt membrii Asociației, astfel, conform art. 23 din OG 26/2000, nu au dreptul de a ataca actele pârâtei.
Raportat la cererea de intervenție, aceasta trebuia exercitată în termenul prevăzut de art. 23 alin. 2 din OG 26/2000, respectiv ‚hotărârile adunării generale, contrare legii, actului constitutiv sau dispozițiilor cuprinse în statut, pot fi atacate în justiție de către oricare dintre membrii asociați care nu au luat parte la adunarea generală sau care au votat împotrivă și au cerut să se insereze aceasta în procesul-verbal de ședință, în termen de 15 zile de la data când au luat cunoștință despre hotărâre sau de la data când a avut loc ședința, după caz’. Ori, în speță, acțiunea a fost introdusă cu încălcarea normei citate, fiind prescris dreptul material, în condițiile în care toți intervenienții au fost prezenți la ședința asociației din 24.05.2012 și au luat la cunoștință cele dezbătute și consemnate în procesul - verbal.
Pe fondul cauzei, pârâta apreciază că Adunarea Generală a fost convocată în mod legal iar organele de conducere au fost alese statutar, neexistând niciun fel de interdicție legală sau convențională, contrar susținerilor oponenților.
În probațiune s-au anexat înscrisuri.
Prin răspunsul la întâmpinare, reclamantul și intervenienții au arătat că, referitor la excepția lipsei calității procesuale active, ea este nefondată întrucât reclamantul a fost solicitat de către intervenienți să formuleze acțiunea în numele lor, fratele acestuia fiind membru al Asociației, iar reclamantul, din neștiință, a trecut numele său ca și titular al acțiunii introductive. Oricum, acesta susține că intenționează să se înscrie în Asociație.
Referitor la prescripția dreptului material la acțiune, părțile arată că au formulat cererea de intervenție în interes propriu în termen legal, așa cum rezultă din datele de pe ștampila Judecătoriei Bistrița, fiind depusă la 30.05.2012. De altfel, conform art. 50 alin. 2 Cod procedură civilă, cererea de intervenție se poate face în fața primei instanțe și înainte de închiderea dezbaterilor.
Referitor la fondul cauzei, părțile susțin că Adunarea Generală nu poate proba legala ei convocare, impunându-se prezentarea în original a convocatorului, conform art. 15 alin. 1, 2, 3 din Statut. Mai mult, acesta nu există.
Incompatibilitățile invocate nu au fost combătute în niciun fel de către pârâtă, cu atât mai mult cu cât Statutul Asociației le indică în mod expres. Declarațiile acesteia nu au relevanță pentru dosar fiind scrise ca urmare a presiunilor exercitate personal de președintele Asociației asupra intervenienților, Ț.I., S.L., M.D., S.S. și T.A. precizând că au fost obligați să semneze scriptele depuse în probațiune.
În probațiune s-au anexat înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma excepțiilor formulate, instanța reține următoarele :
Potrivit art. 137 alin. 1 Cod de procedură civilă instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului O.T. și a intervenienților Ț.V., M.D., N.E., S.M., N.S. și M.V., instanța reține:
Calitatea procesuală, reprezintă justificarea dreptului sau a obligației unei persoane de a participa, ca parte, în procesul civil și este una dintre condițiile care trebuie îndeplinite pentru exercitarea acțiunii civile. Calitatea procesuale presupune de regulă existența unei identități între persoana reclamantului și persona care este titular al dreptului în raportul juridic dedus judecății. Însă uneori legiuitorul, din diferite rațiuni a recunoscut legitimare procesuală activă anumitor persoane expres prevăzute de lege.
Potrivit art. 23 alin. 2 din OG nr. 26/2000, hotărârile adunării generale, contrare legii, actului constitutiv sau dispozițiilor cuprinse în statut, pot fi atacate în justiție de către oricare dintre membrii asociați care nu au luat parte la adunarea generală sau care au votat împotrivă și au cerut să se insereze aceasta în procesul-verbal de ședință.
Din această dispoziție legală rezultă cu claritate că hotărârile adunării generale contrare legii sau statutului pot fi atacate numai de membrii respectivei asociații. Din înscrisurile existente la dosar rezultă că reclamantul O.T. și intervenienții Ț.V., M.D., N.E., S.M., N.S. și M.V., nu sunt membrii ai asociației pârâte. Faptul că reclamantul intenționează pe viitor să intre în această asociație, nu poate să aibă incidență în cauză, această situație fiind una viitoare și eventuală, nesigură ca realizare; ori calitatea procesuală trebuie analizată în raport de momentul formulării acțiunii.
Pentru aceste motive instanța va admite excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului O.T. și a intervenienților Ț.V., M.D., N.E., S.M., N.S. și M.V. și va respinge acțiunea acestora ca fiind introdusă de persoane fără calitate procesuală activă.
În ceea ce privește excepția tardivității formulării acțiunii pe calea cererii de intervenție, de către intervenienții F.L., S.V., N.S., F.N., I.I., F.N., B.G., C.D., M.D., M.O., M.G., M.I., S.V., S.L., Ț.R., M.T., B.M., M.I., O.I., B.I., Ț.I., T.A., C.I., instanța reține:
Potrivit art. 23 alin. 2 din OG nr. 26/2000, hotărârile adunării generale, contrare legii, actului constitutiv sau dispozițiilor cuprinse în statut, pot fi atacate în justiție de către oricare dintre membrii asociați care nu au luat parte la adunarea generală sau care au votat împotrivă și au cerut să se insereze aceasta în procesul-verbal de ședință, în termen de 15 zile de la data când au luat cunoștință despre hotărâre sau de la data când a avut loc ședința, după caz.
Acest termen prevăzut de lege este un termen de decădere ce impune îndeplinirea actului de procedură (atacarea hotărârii) într-un anumit termen, expres prevăzut de lege, având menirea de a stimula activitatea părților și asigurarea disciplinei procesuale.
În cauză, din tabelul nominal depus la dosar, rezultă că intervenienții au participat efectiv la adunarea generală din data de 24 mai 2012, astfel încât termenul în care aceștia puteau ataca hotărârile luate, curge de la data când a avut loc ședința adunării generale.
Apărările intervenienților cum că au formulat cererea în termenul prevăzut de art. 50 alin. 2 Cod procedură civilă, nu pot fi reținute de instanță, acest articol făcând referire la termenul în care poate fi formulată cererea de intervenție, ori în discuție nu este tardivitatea formulării cererii de intervenție ci tardivitatea atacării hotărârii adunării generale (în termenul prevăzut de art. 23 alin. 2 din OG 26/2000). Faptul că intervenienții au criticat această hotărâre prin intermediul unei cereri de intervenție iar nu pe calea acțiunii principale, nu îi îndreptățește pe aceștia să nu respecte termenul imperativ prevăzut de lege pentru atacarea hotărârii. Astfel, indiferent care ar fi calea procesuală aleasă de membrii asociației de a ataca o hotărâre, termenul în care pot să formuleze această pretenție este unic (15 zile de la data când au luat cunoștință despre hotărâre sau de la data când a avut loc ședința). În cauză cererea de intervenție a fost formulată la data de 27 iunie 2012, la mai bine de o lună de la data la care a avut loc ședința adunării generale, fiind astfel depășit termenul prevăzut de lege pentru formularea cererii. Raționamentul de care s-au folosit intervenienții, cum că momentul la care au formulat pretenția ar fi cel la care s-a depus cererea principală, nu poate fi îmbrățișat de instanță, această pretenție fiind formulată doar în moment când s-a depus cererea de intervenție (la data de 27 iunie 2012). Pentru aceste motive, instanța va admite excepția tardivității formulării acțiunii pe calea cererii de intervenție de către intervenienți și va respinge în consecință cererea.
Cheltuieli de judecată nu s-au solicitat de către pârâtă.
Împotriva acestei hotărâri au formulat recurs reclamantul O.T. si intervenienții N.Ș., S.V., C.D., F.L. și M.L.A. (trecut eronat în hotărârea atacată ca M.V.), solicitând admiterea recursului, desființarea hotărârii atacate și pe cale de consecință să se constate că cererea de intervenție a fost formulată în termen legal și să se admită acțiunea în sensul de a se desființa Hotărârea ACT Budacu de Sus din data de 24.05.2012.
În motivare s-a arătat că intervenienții, jigniți și nemulțumiți de încălcarea gravă a legii prin neconvocarea și desfășurarea ședinței SCT B.S. în conformitate cu legea, au hotărât cu toții să atace în instanță hotărârea de ședință din 24.05.2012. Inițial O.T. și intervenienții membrii ACT: S.V., N.S., B.I., F. N., Ț.I., T.A., I.I., C.I., M.V., Ț.V. au convenit ca domnul O.V. să formuleze pentru ei și în numele lor acțiunea în anulare. În aceste condiții O.T., după ce a solicitat consultanță juridică unui avocat, a formulat fără asistență de specialitate, respectiv fără avocat, o acțiune olografă, prin care a solicitat pentru ei toți și în numele tuturor, cele convenite.
Ulterior, după ce și alți membrii ACT au auzit de acțiunea lor, au înțeles să facă și ei cerere de intervenție în numele lor, după care au angajat avocat, care a formulat în dosar o precizare a acțiunii lor.
Față de aceste aspecte recurenții apreciază că soluția instanței de fond este nelegală și netemeinică, întrucât acțiunea a fost formulată în termen legal, așa cum rezultă din datele de pe ștampila Judecătoriei Bistrița, depunând-o în data de 30.05.2012, adică la 6 zile după adunarea generală a ACT. De altfel, cererea de intervenție se poate face în fața primei instanțe și înainte de închiderea dezbaterilor, cererea lor fiind formulată în termen.
Intimata A.C.T.B.S., reprezentat prin avocat, a solicitat respingerea recursului, ca neîntemeiat și menținerea sentinței civile atacate.
Tribunalul, examinând în baza prev. art. 304 și 3041 Cod procedură civilă hotărârea atacată atât prin prisma motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu, constată că aceasta este temeinică și legală, nefiind dat nici un motiv de casare sau modificare a hotărârii.
| ← Teza susţinută de reclamantă referitoare la existenţa unei... | Potrivit art. 7 alin 1 din Decretul nr. 167/1958 prescripţia... → |
|---|
