Imposibilitatea rectificării unui contract de vânzare în sensul schimbării titularului dreptului de proprietate care a dobândit un anumit imobil

în speţă, Consiliul Concurenţei a cumpărat un imobil, iar ulterior Ministerul Finanţelor solicită efectuarea unei precizări în cuprinsul contractului referitoare la faptul că Statul român este titular al dreptului de proprietate publică.

în conformitate cu art. 87 din Legea nr. 36/1995, republicată, actele notariale care prezintă erori materiale sau omisiuni vădite pot fi îndreptate sau completate prin încheiere de către notarul public, la cerere sau din oficiu, cu acordul părţilor, dacă lucrările cuprind date care fac posibilă îndreptarea greşelilor sau completarea omisiunilor. De asemenea, potrivit art. 218 alin. (2) din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 36/1995, republicată, aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 2.333/C/2013, erorile materiale sau omisiunile vădite pot privi numele şi calitatea părţilor, erori de calcul, precum şi orice alte asemenea erori materiale cuprinse în actele notariale, care nu privesc aspecte ce pot afecta natura, obiectul actului sau conţinutul raporturilor juridice dintre părţi. Nu se pot îndrepta prin această procedură (....) erori sau omisiuni care nu pot fi calificate drept omisiuni sau erori materiale, acestea putând fi remediate doar cu acordul părţilor şi doar prin întocmirea unui alt înscris. Astfel, după cum se observă din textul citat nu se poate îndeplini procedura notarială de rectificare a contractului de vânzare, având în vedere că, în speţă, rectificarea ar avea ca obiect aspecte ce privesc conţinutul raporturilor juridice dintre părţi. Prin urmare, este imposibil de îndeplinit rectificarea erorii materiale pentru că nu sunt îndeplinite cerinţele legale specifice acestei proceduri.

Pe de altă parte, potrivit dispoziţiilor art. 3 alin. (1) şi ale art. 16 alin. (1) din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (aşa cum aceasta era în vigoare la data de 06.07.2007, data autentificării contractului de vânzare în cauză) Consiliul Concurenţei este definită ca o autoritate administrativă autonomă, cu personalitate juridică, obiectul de activitate al acestuia vizând domeniul concurenţei.

Din analiza prevederilor art. 32 alin. (1) şi alin. (3) din legea mai sus-menţionată, reiese că sumele reprezentând tarife, taxe şi amenzi sau alte sancţiuni aplicate de Consiliul Concurenţei se fac venit la bugetul de stat, iar activitatea acestei instituţii se finanţează dintr-un buget propriu, care se prevede distinct în bugetul de stat. Astfel, în condiţiile în care nu realizează venituri extrabugetare, Consiliul Concurenţei nu poate dobândi, prin cumpărare, dreptul de proprietate asupra unui imobil, achiziţionarea acestuia putându-se face, cel mai probabil, din fonduri alocate de la bugetul de stat. Deşi Consiliul Concurenţei beneficiază de un patrimoniu, dispoziţiile art. 25 alin. (2) din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, dispune că imobilele necesare pentru funcţionarea acestei instituţii şi a aparatului său teritorial pot fi atribuite în administrare de către Guvern şi, după caz, de organele administraţiei publice locale.

Ca urmare, având în vedere faptul că, probabil, Consiliul Concurenţei nu putea să dobândească imobilul în cauză, sunt posibile două soluţii de rezolvare a situaţiei:

1. Potrivit art. 34 din Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice si persoanele juridice (în vigoare la data autentificării actului) persoana juridică nu poate avea decât acele drepturi care corespund scopului ei, stabilit prin lege, actul de înfiinţare sau statut, iar orice act juridic care nu este făcut în vederea realizării acestui scop este nul; astfel, este posibil să se constate că actul prin care Consiliul Concurenţei a dobândit imobilul în condiţiile susmenţionate încalcă principiul specialităţii capacităţii de folosinţă, sancţiunea fiind nulitatea actului. în această situaţie, art. 1246 alin. (1) din Codul civil prevede că orice contract încheiat cu încălcarea condiţiilor cerute de lege pentru încheierea sa valabilă este supus nulităţii, aceasta putând fi constatată sau declarată prin acordul părţilor, potrivit dispoziţiilor art. 1246 alin. (3) din Codul civil. Dacă se procedează în acest mod, se poate încheia un înscris autentic prin care să se constate desfiinţarea convenţională a actului nul; concomitent se poate reface actul nul, indicându-se, în acest act, Statul român ca dobânditor al imobilului.

2. Având în vedere dispoziţiile mai sus citate din Legea concurenţei şi luând în considerare menţiunile existente în împuternicirea dată de Consiliul Concurenţei referitoare la "corectarea erorii materiale în sensul menţionării Statului român în calitate de cumpărător, în loc de Consiliul Concurenţei", s-ar putea aprecia că intenţia părţilor la momentul încheierii contractului de vânzare în cauză a fost aceea ca imobilul să fie dobândit de Consiliul Concurenţei, în numele Statului român. Prin urmare, ar putea fi incidente, în această situaţie, dispoziţiile art. 2039 alin. (1) din Codul civil referitoare la mandatul fără reprezentare, potrivit cărora o parte, numită mandatar, încheie acte juridice în nume propriu, dar pe seama celeilalte părţi, numită mandant, şi îşi asumă faţă de terţi obligaţiile care rezultă din aceste acte, chiar dacă terţii aveau cunoştinţă despre mandat. Dovada existenţei acestui raport juridic se va face printr-un înscris, în care se va consemna voinţa reală a părţilor, respectiv a Statului pe seama căruia s-a dobândit imobilul, pe de o parte, şi a Consiliului Concurenţei (în calitate de mandatar fără reprezentare) care nu a intenţionat să dobândească pe seama sa, ci pe seama Statului, pe de altă parte. Totodată, dacă se acceptă această soluţie, vor fi incidente şi dispoziţiile art. 2041 alin. (2) din Codul civil (privitoare la mandatul fără reprezentare) care arată că dacă bunurile dobândite de mandatar sunt imobile, mandatarul este obligat să le transmită mandantului (n.n. Statului).

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Imposibilitatea rectificării unui contract de vânzare în sensul schimbării titularului dreptului de proprietate care a dobândit un anumit imobil