Inadmisibilitate actiune in constatarea unui drept, dezmembramant al dreptului de proprietate al statului, lipsa calitate procesuala pasiva
| Comentarii |
|
Judecătoria NOVACI Sentinţă civilă nr. 583/2013 din data de 09.04.2013
Prin acțiunea civilă înregistrată la această instanță la data de 17/01/2013, reclamantul IJJ, a chemat în judecată pe pârâții Primăria orașului N și Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară G, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se constatate că terenul în suprafață de 50,005 mp face parte din domeniul public al statului, să se constate că Statul Român este proprietar, Ministerul Administrației și Internelor prin IJJ are un drept de administrare operativ asupra imobilului respectiv, să fie obligată pârâta Primăria orașului N, județul Gorj să lase în proprietate posesia terenului mai sus menționat, situat în punctul "Vaca"; din Stațiunea R.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că în fapt, prin decizia civilă nr. 196 din 22.05.1975 a Consiliului Popular al Județului G, a primit în administrare o suprafață de teren de 5 ha gol alpin, stână și o adăpătoare în muntele "Vaca"; situată pe drumul național N-S Km 16.
În dovedirea acțiunii reclamantul a depus la dosar în copie decizia nr. 196 a Consiliului Popular al Județului G, adresa nr. 8311/ din 17/01975 a Ministerului de Interne unitatea Militară ….., proces verbal de predare primire nr. 8864 din 14/07/1975, Hotărârea Consiliului Local N nr. 33 din 29/10/199, Monitor Oficial nr. 1020 bis, anexa nr. 1, încheierea nr. 32731/2007 emisă de OCPI G, fișa imobilului cu date tehnice cu întreaga documentație, raport de expertiză tehnică judiciară în dosarul nr. 678/P/2008 și sentința penală nr. 30 din 27/02/2012 pronunțată de Judecătoria N, în dosarul nr. 225/267/2012.
În drept și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 112 C.civ. și Legea 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic.
La data de 04/02/2013 prin serviciul registratură al instanței, pârâtul Oficiul de cadastru și Publicitate imobiliară G a depus la dosar întâmpinare, prin care invocă față de obiectul cererii de chemare în judecată, excepția lipsei calității procesuale pasive, solicitând respingerea cererii ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală activă, iar referitor la cererea de chemare în judecată, așa cum a fost formulată, o apreciază ca fiind inadmisibilă.
La data de 21/02/2013 prin serviciul registratură al instanței, pârâta Primăria orașului N prin Primar, a depus la dosar întâmpinare, prin care solicită respingerea acțiunii ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, ca inadmisibilă, netemeinică și nefondată.
La data de 07.03.2013, reclamantul a depus la dosar o precizare la acțiune arătând că, față de întâmpinarea Primăriei Orașului N, înțelege să se judece cu unitatea administrativ teritorială, în speță Orașul N reprezentat prin primar care are calitate procesuală, arătând de asemenea că prin acțiunea inițială a solicitat introducerea în cauză și a Ministerului Administrației și Internelor, actualmente Ministerul Afacerilor Interne, ca titularul dreptului de administrare.
La data de 01.04.2013, pârâta Primăria Orașului N prin primar a arătat că se opune introducerii în cauză a Orașului N, având în vedere că nu se mai poate dispune lărgirea cadrului procesual.
În ședința publică din 02.04.2013, s-a constatat că, în raport de dispozițiile art. 132 coroborat cu art. 134 C.p.civ., dată fiind opunerea părții adverse față de modificarea cererii inițiale sub aspectul părților chemate în judecată și stadiul procesual în care a fost formulată, aceasta nu mai poate fi primită iar cererea privind introducerea în cauză a Ministerului Administrației și Internelor, în calitate de reclamant, a fost respinsă întrucât această calitate în proces o dobândește doar partea care a învestit instanța cu o cerere introductivă, neputându-i-se substitui manifestarea de voință pe plan procesual de către o altă parte, respectiv prin cererea de chemare în judecată reclamantul să ceară citarea în cauză, în aceeași calitate, a unei alte persoane care nu a promovat acțiunea.
Pe de altă parte, participarea altor persoane la proces, în calitate de părți, în afara cadrului stabilit prin cererea de chemare în judecată, se poate realiza doar într-una din formele prevăzute de codul de procedură civilă la art. 49-66, care nu sunt incidente în cauză.
Astfel, arătarea titularului dreptului, potrivit art. 64 C.p.civ. poate fi realizată doar de către pârât iar dispozițiile Lg. 213/1998 care cuprindea, la art. 12 alin. 4, anumite particularități ale acestei forme de intervenție în cazul litigiilor referitoare la bunuri proprietate publică (nedistingându-se între poziția procesuală a celui căruia i-a fost dat în administrare bunul și care avea obligația de a arăta cine este titularul dreptului de proprietate) au fost abrogate prin Lg. nr. 71/2011, devenind incidente dispozițiile din Codul civil intrat în vigoare, analizate mai jos.
Observând actele și lucrările dosarului în raport de cele două excepții invocate de pârâți, asupra cărora instanța a rămas în pronunțare, cu prioritate, potrivit art. 137 alin. 1 C.p.civ. și ținând seama de caracterul și efectele pe care acestea le produc în cadrul procesului, se constată următoarele:
Prin acțiunea formulată, reclamantul IJJ a chemat în judecată pe pârâții Primăria orașului N și Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară G, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se constatate că terenul în suprafață de 50,005 mp face parte din domeniul public al statului, să se constate că Statul Român este proprietar, Ministerul Administrației și Internelor prin IJJ Gorj are un drept de administrare operativ asupra imobilului respectiv, să fie obligată pârâta Primăria orașului N să lase în proprietate posesia terenului mai sus menționat, situat în punctul "Vaca"; din Stațiunea R.
În drept, în raport de primele două capete de cerere, instanța reține că, potrivit art. 111 C.p.civ., partea care are interes poate să facă cerere pentru constatarea existenței sau neexistenței unui drept. Cererea nu poate fi primită dacă partea poate cere realizarea dreptului.
Potrivit celor reglementate de acest text de lege, pentru exercitarea acțiunii în constatare, este necesar a fi îndeplinite cumulativ următoarele condiții: partea să nu poată cere realizarea dreptului, să fie justificat un interes și prin acțiune să nu se urmărească constatarea existenței sau inexistenței unei stări de fapt.
Conținutul art.111 C.proc.civ. determină principiul subsidiarității acțiunii în constatare, în raport cu acțiunea în realizare, cu toate consecințele ce decurg din regimul juridic distinct al celor două acțiuni.
În speță, chiar dacă reclamantul poate justifica un interes, prin prisma faptului că ar avea un drept asupra terenului, dezmembrământ al dreptului de proprietate ce ar aparține Statului Român, acesta are la îndemână acțiunea în realizare pentru apărarea dreptului de administrare invocat, asemănătoare acțiunii în revendicare, deci o acțiune reală, în cadrul căreia se poate verifica caracterul inalienabil, imprescriptibil și insesizabil al bunurilor în litigiu precum și existența în patrimoniul reclamantului a dreptului său de administrare, dobândit printr-un act administrativ de constituire sau de transfer.
Astfel, potrivit dispozițiilor din Codul civil (art. 866-870), aplicabile potrivit art. 6 alin. 6 C.civ., drepturile reale corespunzătoare proprietății publice sunt dreptul de administrare, dreptul de concesiune și dreptul de folosință cu titlu gratuit.
Dreptul de administrare se constituie prin hotărâre a Guvernului, a consiliului județean sau, după caz, a consiliului local.
Apărarea în justiție a dreptului de administrare revine titularului dreptului, dispozițiile art. 696 alin. (1) aplicându-se în mod corespunzător, în sensul că acțiunea poate fi intentată împotriva oricărei persoane care împiedică exercitarea dreptului, chiar și a proprietarului terenului, dreptul la acțiune fiind imprescriptibil.
În consecință, în raport de caracterul subsidiar al acțiunii în constatare față de acțiunea în realizare, prima apare ca fiind inadmisibilă, excepția invocată de cele două pârâte urmând a fi admisă.
În ceea ce privește calitatea procesuală pasivă, instanța va admite și excepțiile invocate de cei doi pârâți, Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară și Primăria Orașului N, raportat la cel de-al treilea capăt de cerere, privind obligarea la a lăsa în proprietate posesia terenului în litigiu, ținând seama de faptul că poate fi subiect pasiv în raportul juridic dedus judecății cel față de care se poate realiza interesul reclamantului.
Astfel, pe de o parte se reține că pârâtul OCPI G nu are calitate procesuală pasivă, neexercitând o posesie nelegitimă și neinvocând un drept propriu asupra terenului în litigiu, atribuțiile acestuia exercitându-se în baza și în limitele Lg. nr. 7/1996 și a regulamentelor aprobate potrivit art. 5 din aceasta.
Pe de altă parte, pârâta Primăria Orașului N reprezintă, potrivit art. 77 din Lg. nr. 215/2001 structură funcțională cu activitate permanentă, constituită din primarul, viceprimarul, secretarul unității administrativ-teritoriale și aparatul de specialitate al primarului, fără personalitate juridică.
Sub același aspect, art. 21 din lege arată că unitățile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu. Acestea sunt subiecte juridice de drept fiscal, titulare ale codului de înregistrare fiscală și ale conturilor deschise la unitățile teritoriale de trezorerie, precum și la unitățile bancare. Unitățile administrativ-teritoriale sunt titulare ale drepturilor și obligațiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparțin domeniului public și privat în care acestea sunt parte, precum și din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condițiile legii.
Se deduce astfel că Primăria nu are personalitate juridică pentru a avea calitate de parte în judecată, așa cum prevăd dispozițiile art. 41 alin. 1 C.p.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția inadmisibilității acțiunii.
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților OCPI G și Primăria orașului N.
Respinge acțiunea formulată de reclamantul IJJ cu sediul în ….., în contradictoriu cu pârâții Primăria orașului N cu sediul în …. și Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară G cu sediul în …...
Cu recurs, în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 09 Aprilie 2013.
Președinte,
Grefier,
| ← Daune-interese, chemare in garantie, lipsa calitate procesuala... | DISTRUGERE. Jurisprudență Distrugere → |
|---|
