Inadmisibilitatea contestării recunoaşterii copilului făcută de tată în cadrul acţiunii în stabilirea paternităţii. înlăturarea recunoaşterii de paternitate prin exercitarea căilor de atac
| Comentarii |
|
Paternitatea stabilită pe cale judecătorească nu poate fi contestată conform art. 58 alin. (1) C. fam., întrucât hotărârea judecătorească se bucură de autoritate de lucru judecat şi nu poate fi reformată decât în căile de atac
C.A. Ploieşti, Secţia civilă, decizia nr. 3657 din 4 noiembrie 2000, în C.P.J.C.C.A. 2000, p. 136
Curtea de apel a menţinut hotărârile pronunţate în fond şi în apel, prin care s-a respins acţiunea în contestarea paternităţii copilului minor, paternitate stabilită prin hotărâre judecătorească.
Intr-adevăr, reclamantul a sesizat instanţa cu o acţiune în contestarea recunoaşterii paternităţii minorei, născută la 2 mai 1985, întemeiată pe dispoziţiunile art. 58 alin. (1) C. fam. şi pe prevederile art. 10 din Decretul nr. 278/1960.
Potrivit art. 58 C. fam., invocat de reclamantul-recurent, recunoaşterea ce nu corespunde adevărului poate fi contestată de orice persoană interesată. Textul îşi găseşte aplicare numai în cazul în care paternitatea copilului din afara căsătoriei a fost stabilită conform art. 57 C. fam. pe baza recunoaşterii făcute prin declaraţia la oficiul de stare civilă, prin înscris autentic sau prin testament. Aceste prevederi legale nu-şi pot găsi aplicarea atunci când paternitatea a fost stabilită pe cale judecătorească, o atare hotărâre putând fi reformată numai în condiţiile prevăzute de lege. Intrând în puterea lucrului judecat, hotărârea nu poate fi declarată ineficientă prin contestarea recunoaşterii.
In speţă, astfel cum se evidenţiază din probe, prin sentinţa civilă pronunţată în 1985, rămasă irevocabilă, s-a admis acţiunea pârâtei din prezenta cauză şi s-a constatat că pârâtul din acel proces este tatăl minorei, încuviinţându-se ca accasta să poarte numele de familie al pârâtului. Existând deci o hotărâre judccătorcască de stabilire a paternităţii, intrată în puterea lucrului judecat, nu pot fi incidcntc dispoziţiile art. 58 C. fam., invocatc de reclamantul-recurent.
Este de reţinut că însăşi recunoaşterea copilului făcută de tată în cadrul acţiunii în stabilirea paternităţii, admisă prin hotărâre judecătorească intrată în puterea lucrului judecat, nu poate fi contestată conform art. 58 C. fam., dcoarecc textul se referă la recunoaşterea extrajudiciară, ca act unilateral autonom.
Prezumţia de adevăr a hotărârii judecătoreşti carc consfinţeşte recunoaşterea pârâtului nu poate fi înlăturată decât prin exercitarea căilor de atac, după care recunoaşterea nu mai poate fi revocată nici direct şi nici indirect, pe calea contestării paternităţii prevăzute de art. 58 C. fam.
| ← Copil născut în timpul căsătoriei. Acţiune în stabilirea... | Acţiune în contestarea recunoaşterii paternităţii pornită... → |
|---|
