Încălcarea principiilor oralităţii şi contradictorialităţii prin soluţionarea fondului cauzei în condiţiile în care instanţa acordase părţilor cuvântul doar pentru a formula probatorii, atrage nulitatea sentinţei în temeiul art. 297 V.C.proc.civ.
Comentarii |
|
Tribunalul GALAŢI Decizie nr. 274 din data de 23.10.2013
Prin sentința civilă nr. xxx/19.06.2013, Judecătoria Liești a admis excepția netimbrării cererii de chemare în judecată și a anulat acțiunea civilă formulată de reclamanta SC VC SRL în contradictoriu cu pârâții DI și IV, ca netimbrată. A admis cererea reconvențională formulată de pârâtul DI și a obligat reclamanta la plata sumei de 13391 lei, cu titlu de arendă către pârâtul reclamant reconvențional DI. A respins cererea reconvențională formulată de pârâtul IV cu privire la plata beneficiului nerealizat și la eliberarea terenului înstrăinat și a obligat reclamanta să elibereze terenul agricol în suprafață de 38,26 ha. A obligat pe reclamanta la plata cheltuielilor de judecată efectuate de către pârâți.
Pentru a se pronunța astfel a reținut că între reclamantă și pârâtul DI a existat un contract de arendă. Termenul de arendare a fost contestat în instanță, litigiul fiind soluționat prin anularea în parte a contractului de arendă încheiat de părți la data de 23.08.2010, în sensul restrângerii perioadei de arendare de la 10 ani, la 1 an. Reclamanta a fost ținută de obligația de plată a arendei. Dovada plății arendei revenea acesteia. Întrucât reclamanta nu a făcut dovada acestei plăți, instanța a considerat pretenția pârâtului DI ca întemeiată, motiv pentru care a obligat-o la plata sumei de 13.391 de lei.
Conform contractului de vânzare-cumpărare, autentificat sub nr. xxx/31.08.2011, cumpărătorul intră de fapt și de drept în stăpânirea suprafețelor de teren. În baza contractului de arendare, la sfârșitul perioadei de arendare, reclamanta SC VC SRL, avea obligația de a preda terenul pârâților.
Potrivit depoziției martorului propus de pârâți, abia în primăvara anului următor încheierii contractului de vânzare-cumpărare s-a prezentat la Primărie în vederea delimitării terenului agricol, iar contractul de arendă a fost încheiat la data de 15 mai 2012. În consecință, instanța a apreciat că este nereal contractul încheiat între proprietar și arendaș. Lucrările agricole se efectuează încă din toamnă, iar stabilirea unui preț al arendei de circa patru ori mai mare, 1200 de lei, decât cel practicat pe piață este neserios.
Pe de altă parte, potrivit art. 3 alin. 3 din contractul de arendare, arendașul recunoaște că a primit suprafața de teren de 38,26 ha, astfel că obligația de a preda terenul către arendaș a fost îndeplinită. Ca urmare, a respins cererea reconvențională formulată de pârâtul IV cu privire la plata beneficiului nerealizat ca efect al folosinței terenului de către reclamantă.
Cu privire la cererea de eliberare a terenului în litigiu de către reclamanta SC VC SRL, instanța a constatat că reclamanta nu mai are temei pentru a pretinde să rămână în posesia terenului agricol. Ca urmare, a admis în parte cererea reconvențională.
Împotriva sentinței civile nr. xxx/19.06.2013 pronunțată de Judecătoria Liești au declarat apel reclamanta SC VC SRL și pârâții DI și IV.
Prin motivele de apel reclamanta a reiterat susținerile de la fond cu privire la nulitatea contractului de vânzare-cumpărare încheiat între pârâți, cu privire la terenul în suprafață de 37,87 ha, pe motiv că prin acest act de dispoziție părțile i-au încălcat dreptul de preemțiune.
Prin motivele de apel, în esență, pârâții au susținut că sentința este nulă, fiind dată cu încălcarea principiului contradictorialității, al dreptului la apărare și a principiului oralității.
Astfel, la fond s-a procedat la soluționarea cauzei, fără a da cuvântul părților cu privire la cererea reconvențională. Astfel, la termenul din data de 12.06.2013 s-a pus în discuție doar cererea de probatorii formulată de reclamanta SC VC SRL și deși nu s-a dat cuvântul și pe cererea reconvențională, instanța a soluționat cauza în fond.
Pe fond, au solicitat să se constate că motivarea respingerii cererii reconvenționale este confuză și contradictorie, deoarece deși se reține întemeiată cererea de eliberare teren, reținând că reclamanta are o posesie nelegitimă, instanța respinge cererea de obligare a reclamantei la plata beneficului nerealizat.
Au solicitat admiterea apelului, anularea sentinței apelate și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceiași instanță. În subsidiar, au solicitat admiterea apelului, anularea sentinței apelate și în rejudecare admiterea cererii formulată de pârâtul DI și obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată, respectiv admiterea în totalitate a cererii reconvenționale formulată de pârâtul IV.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța de apel a constatat următoarele :
I. Deși citată cu mențiunea să achite taxa judiciară de timbru, apelanta SC VC SRL, nu a dat curs acestei obligații.
Potrivit art. 20 alin.1-3 din Legea 146/1997, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, iar neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii.
Cum apelanta-reclamantă nu a satisfăcut obligația de plată a taxei judiciare de timbru până la data de 24.09.2013, potrivit art.20 alin.1 și 3 din Legea nr. 146/1997, a admis excepția de netimbrare și a anulat apelul declarat de reclamanta SC VC SRL Galați, ca netimbrat.
II. La fond, instanța a fost învestită și cu o cerere reconvențională formulată de pârâții DI și IV, prin care pârâtul DI a solicitat contravaloarea arendei pe un an de zile, în sumă de 13.391 de lei, iar pârâtul IV, a solicitat suma de 25.519 de lei, beneficiu nerealizat ca urmare a imposibilității de a valorifica contractul de arendă. Totodată a solicitat obligarea reclamantei la plata acestei sume, în continuare, până la eliberarea terenului, precum și eliberarea terenului în litigiu.
Din încheierea de dezbateri din data de 12.06.2013, rezultă că discuțiile s-au limitat numai la posibilitatea de a se renunța la judecată în referire la cererea principală.
Deși nu s-a acordat cuvântul pe fond cu privire la cererea principală și la cererea reconvențională, instanța s-a pronunțat prin sentința apelată și pe fondul cererii reconvenționale.
Prin modul în care a procedat a încălcat principiile esențiale ale procesului civil, care se referă la oralitate și contradictorialitate, aspect care din punct de vedere procedural atrage nulitatea sentinței ce face obiectul prezentei căi de atac, în baza art. 297 V.C.proc.civ.
Art. 297 V.C.proc.civ. prevede că instanța va putea dispune trimiterea cauzei spre rejudecare numai dacă părțile au solicitat în mod expres luarea acestei măsuri prin cererea de apel ori prin întâmpinare.
Cum apelanții-pârâți au solicitat trimiterea cauzei spre rejudecare, având în vedere importanța principiilor oralității și contradictorialității, precum și semnificația juridică a dezbaterilor, s-a constatat că în cauză sunt îndeplinite condițiile trimiterii spre rejudecare, prev. de art. 297 V.C.proc.civ.
Pentru motivele mai sus expuse, a fost admisă excepția netimbrării apelului declarat de reclamanta SC VC SRL Galați și a fost anulat ca netimbrat apelul declarat de aceasta.
A fost admis apelul declarat de pârâții-reclamanți, anulată sentința apelată și trimisă cauza spre rejudecare la aceeași instanță, urmând ca instanța de fond să se pronunțe pe fond, numai în raport de cererea reconvențională,având în vedere că dispoziția privind anularea ca netimbrată a cererii principale a fost confirmată prin decizia pronunțată în apel.
← Pentru a exista autoritate de lucru judecat nu este necesar ca... | Insolvenţă: Clauza penală din cuprinsul contractelor nu... → |
---|