Începând cu 1 ianuarie 2010, acordarea ajutorului de stat autorizat de Comisia Europeană privind „plăţile Natura 2000”, este condiţionat de emiterea unui act normativ naţional.
Comentarii |
|
Curtea de Apel BRAŞOV Decizie nr. 453/R din data de 15.04.2015
Astfel cum este reglementat de legiuitor, art. 6 din H.G. nr. 861/2009 nu acordă de plano, odată cu primirea deciziei favorabile a Comisiei Europene, măsurile de sprijin.
Fiind ulterioară H.G. nr. 861/2009 și cu forță juridică superioară, O.G. nr. 14/2010 prevede în art. 6 că ajutoarele de stat, printre care și cel privind "plățile Natura 2000"; (art. 4 lit. s pct. 4), și suma alocată fiecăreia dintre aceste forme de ajutor de stat reglementate de Ordonanță, se aprobă anual prin hotărâre a Guvernului care va fi comunicată Comisiei Europene prin Raportul anual, în conformitate cu art. 6 din Regulamentul CE nr. 794/2004.
Aceasta este și rațiunea pentru care, în chiar cuprinsul Deciziei Comisiei Europene prin care nu s-au formulat obiecțiuni la schema de ajutor de stat, s-a stabilit că schema va intra în vigoare după ce va fi aprobată de Comisie și publicată în Monitorul Oficial al României.
Împrejurarea că schema de ajutor sub forma proiectului de hotărâre de Guvern, nu a fost publicată în Monitorul Oficial al României, face ca ajutorul de stat privind plăți Natura 2000 să nu poată fi acordat, nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de lege și de decizia Comisiei Europene.
În acest sens este și jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene care, în cauza C-18/08 Foselev Sud-Quest SARL contra Administration des douanes et droits indirects, verificând dacă Decizia CE 2005/449 al cărei destinatar este Republica Franceză și prin care Comisia a autorizat scutirea de taxa pe osie, impune Republicii Franceze o obligație necondiționată și suficient de clară și de precisă, s-a stabilit că, "în pofida intervenției Comisiei, statele membre dispun de o largă putere de apreciere atât în ceea ce privește decizia de a utiliza această posibilitate, cât și în ceea ce privește cuprinsul măsurii avute în vedere, fără ca, din aprobarea acestei măsuri de către Comisie, să poată decurge vreo obligație de a utiliza respectiva posibilitate";. De asemenea, s-a mai stabilit că decizia adresată Republicii Franceze a intrat în vigoare de la notificarea acesteia către destinatar, în speță Republica Franceză și că un astfel de efect constă în a face posibilă o scutire, încă inexistentă în speță și care necesită un act național pentru punerea sa în aplicare, iar nu a impune o astfel de scutire ( pct. 15 și 19 din decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene menționată). În consecință, Curtea a statuat că decizia dată de Comisia Europeană nu poate fi invocată de un particular în raporturile cu Republica Franceză, destinatară a acestei decizii, în scopul de a beneficia de scutirea autorizată prin decizia menționată începând de la momentul notificării sau al publicării acesteia.
← Art. 21 din Legea nr. 165/2013 interpretare etape,... | Anulare hotărâre AGA. Art. 117, art. 136^1, art. 153^18, 160... → |
---|