încheierea prin care s-a admis cererea de sesizare a î.c.c.j. şi prin care s-a admis cererea de sesizare a curţii constituţionale, nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs
| Comentarii |
|
Curtea de Apel CRAIOVA-Sectia contencios administrativ Decizie nr. 818 din data de 05.03.2018
Prin încheierea din data de 11.01.2018 pronunțată de Tribunalul Dolj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal, în dosarul nr. 32287/215/2016, s-a dispus sesizarea Curții Constituționale a României cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 raportat la art. 1 lit. b din Legea nr. 12/1990. S-a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile privind interpretarea dispozițiilor art. 3, raportat la art. 1 lit. b din Legea nr. 12/1990. S-a dispus suspendarea judecării cauzei.
Împotriva încheierii din data de 11.01.2018 pronunțată de Tribunalul Dolj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal, în dosarul nr. 32287/215/2016, a formulat recurs pârâta X.
În motivare, recurenta pârâtă a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii și repunerea pe rol a cauzei în vederea judecării apelurilor declarate împotriva sentinței civile nr. 5712/02.05.2017 pronunțată de Judecătoria Craiova.
A apreciat că, prin încheierea pronunțată în ședința publică de la data de 11.01.2018, instanța de fond a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage nulitatea hotărârii (art. 488 alin. 1 pct. 5 Cod de Procedură Civilă), motiv pentru care a invocat nulitatea încheierii pronunțată în ședința publică de la 11.01.2018 de către Tribunalul Dolj, din perspectiva necomunicării cererii apelantei petente, prin care se invocă excepția de neconstituționalitate și a cererii de sesizare a ÎCCJ, pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.
De asemenea, recurenta pârâtă a apreciat că încheierea pronunțată în ședința publică de la 11.01.2018 a fost dată cu aplicarea greșită a normelor de drept material (art. 488 alin. 1 pct. 8 Cod de Procedură Civilă).
In drept, recursul a fost întemeiat pe dispozițiile art. 483 și următoarele Cod de Procedură Civilă; OUG nr. 28/1999, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
În temeiul art. 223 alin. 3 Cod de Procedură Civilă a solicitat instanței judecarea cauzei în lipsă.
La data de 22.02.2018 intimatul reclamant a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului declarat, într-o primă teză, ca inadmisibil, iar într-o teză subsidiară, ca neîntemeiat.
În ședința publică din data de 05.03.2018 instanța, din oficiu, a invocat inadmisibilitatea declarării recursului, având în vedere dispozițiile art. 520 alin. 1 Noul Cod de Procedură Civilă, precum și dispozițiile art. 29 din Legea nr. 47/1992, și a reținut recursul spre soluționare, cu luarea în considerare a inadmisibilității recursului invocată de instanță din oficiu.
În raport de dispozițiile prevăzute de art. 499 teza a II-a noul Cod procedură civilă, evocarea și analizarea motivelor de casare nu se impune.
Analizând cu prioritate, în temeiul art. 248 N.C.proc.civ., aplicabil în recurs potrivit art. 494 N.C.proc.civ., excepția inadmisibilității recursului declarat, Curtea constată că excepția invocată este întemeiată pentru următoarele considerente:
Prin încheierea de la 11 ianuarie 2018 pronunțată de Tribunalul Dolj, Secția Contencios Administrativ și Fiscal în dosarul nr. 32287/215/2016, având ca obiect apelul declarat împotriva sentinței nr. 5712/02.05.2017 pronunțată de Judecătoria Craiova, s-a dispus sesizarea Curții Constituționale a României cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 raportat la art. 1 lit. b din Legea nr. 12/1990. S-a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile privind interpretarea dispozițiilor art. 3 raportat la art. 1 lit. b din Legea nr. 12/1990. S-a dispus suspendarea judecării cauzei.
Împotriva acestei încheieri, apelanta a declarat prezentul recurs, invocând motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. 1 pct. 5 și 8 N.C.proc.civ..
Căile de atac reprezintă mijloace sau remedii juridice procesuale prin intermediul cărora se poate solicita verificarea legalității și temeiniciei hotărârilor judecătorești și, în final, remedierea erorilor săvârșite, constituind astfel pentru părți o garanție a respectării drepturilor lor fundamentale.
Împotriva hotărârii judecătorești se pot exercita căile de atac prevăzute de lege prin dispoziții imperative, de la care nu se poate deroga, deoarece se întemeiază pe interesul general de a înlătura orice cauze care ar putea ține în loc, în mod nedefinit, judecata unui proces.
O hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac a hotărârilor judecătorești nu pot exista în afara legii.
Regula are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție prevăzând că împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate pot exercita căile de atac, în condițiile legii.
Potrivit art. 520 alin. 1 și 2 N.C.proc.civ. "(1) Sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție se face de către completul de judecată după dezbateri contradictorii, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 519, prin încheiere care nu este supusă niciunei căi de atac. Dacă prin încheiere se dispune sesizarea, aceasta va cuprinde motivele care susțin admisibilitatea sesizării potrivit dispozițiilor art. 519, punctul de vedere al completului de judecată și al părților. (2) Prin încheierea prevăzută la alin. (1), cauza va fi suspendată până la pronunțarea hotărârii prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept.";
Așa cum rezultă din dispozițiile legale arătate, încheierea prin care a fost sesizată Î.C.C.J. pentru dezlegarea chestiunii de drept nu este supusă niciunei căi de atac, iar prin încheiere cauza va fi suspendată până la pronunțarea hotărârii prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept.
De asemenea, potrivit art. 29 alin. 4 și 5 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, "(4) Sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției, și va fi însoțită de dovezile depuse de părți. Dacă excepția a fost ridicată din oficiu, încheierea trebuie motivată, cuprinzând și susținerile părților, precum și dovezile necesare. Odată cu încheierea de sesizare, instanța de judecată va trimite Curții Constituționale și numele părților din proces cuprinzând datele necesare pentru îndeplinirea procedurii de citare a acestora. (5) Dacă excepția este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanța respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curții Constituționale. Încheierea poate fi atacată numai cu recurs la instanța imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunțare. Recursul se judecă în termen de 3 zile.";.
Din interpretarea per a contrario a dispozițiilor art. 29 alin. 5 din Legea nr. 47/1992, rezultă că numai încheierile prin care a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curții Constituționale pot fi atacate cu recurs, neputând fi atacate cu recurs încheierile prin care s-a admis cererea de sesizare și s-a dispus sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate.
Cum dispozițiile art. 29 alin. 5 din Legea nr. 47/1992 sunt de strictă interpretare, recursul declarat împotriva unei încheieri prin care s-a admis cererea de sesizare a Curții Constituționale, cum este cazul de față, este inadmisibil.
Așa cum rezultă din dispozițiile legale arătate, încheierea prin care s-a admis cererea de sesizare a Î.C.C.J. și prin care s-a admis cererea de sesizare a Curții Constituționale, nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 496 alin. 1 N.C.proc.civ., Curtea va respinge ca inadmisibilă calea de atac a recursului exercitată în cauză.
Față de această soluție, fiind în prezența unei căi de atac neprevăzută de lege, orice alte aspecte nu mai pot fi analizate.
| ← Conflict negativ de competență. . Jurisprudență Conflict... | Suspendarea executării sentinţei în temeiul art. 484 alin. 2... → |
|---|
