Suspendarea executării sentinţei în temeiul art. 484 alin. 2 din n.c.proc.civ. nu poate fi justificată doar pe faptul că s-a declarat recurs împotriva sentinţei, întrucât legalitatea sentinţei se verifică de către instanţa de recurs, pe baza motivelor de
| Comentarii |
|
Curtea de Apel CRAIOVA-Sectia contencios administrativ Decizie nr. 7 din data de 05.03.2018
Prin sentința nr. 138/22.01.2018 pronunțată de Tribunalul Gorj, Secția Contencios Administrativ și Fiscal, în dosarul nr. 5978/95/2017 a fost admisă acțiunea în parte formulată de reclamantul X, în contradictoriu cu pârâtul Y.
În temeiul art. 14 din Legea 554/2004 a dispus suspendarea Deciziei de destituire nr. 178/31.10.2017, emisă de pârâtul Y, până la pronunțarea instanței de fond. A obligat pe pârât să-l reintegreze pe reclamant pe funcția publică deținută înainte de destituire, până la pronunțarea instanței de fond. A respins cererea privind suspendarea raportului de cercetare disciplinară și a raportului comisiei de disciplină. A obligat pe pârât, către reclamant, la plata sumei de 800 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. A respins cererea de intervenție accesorie în interesul pârâtului formulată de intervenientul Z. Sentință executorie de drept.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul Y, cerere înregistrată la Tribunalul Gorj.
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova, Secția Contencios Administrativ și Fiscal, sub nr. 370/54/2018, petentul recurent Y a formulat cerere de suspendare a executării sentinței nr. 138/22.01.2018 pronunțată de Tribunalul Gorj, Secția Contencios Administrativ și Fiscal, în dosarul nr. 5978/95/2017.
În motivare, petentul a arătat că, în temeiul art. 484 alin. 2 Cod de Procedură Civilă, a formulat prezenta cerere de suspendare a sentinței nr. 138/22.01.2018, pronunțată de Tribunalul Gorj, Secția Contencios Administrativ și Fiscal în dosarul nr. 5978/95/2017, comunicată la data de 08.02.2018, împotriva căreia a declarat recurs motivat la data de 12.02.2018.
A solicitat admiterea prezentei cereri de suspendare a Sentinței Civile nr. 138/22.01.2018 pronunțată de Tribunalul Gorj, Secția Contencios Administrativ și Fiscal în dosarul nr. 5978/95/2017, până la soluționarea recursului declarat împotriva acesteia.
Recursul declarat împotriva sentinței a căror efecte a solicitat a fi suspendate a fost întemeiat pe motivele de casare expres prevăzute de art. 488 alin. 1 pct. 4, 5, 6 și 8 cod procedură civilă, așa cum se poate observa și din copia certificată a cererii petentei de recurs.
Intimatul nu a depus întâmpinare, însă a depus concluzii scrise.
Analizând cererea de față, Curtea reține următoarele:
Împotriva sentinței nr. 138/22.01.2018 pronunțată de Tribunalul Gorj, Secția Contencios Administrativ și Fiscal în dosarul nr. 5978/95/2017 a formulat recurs pârâtul Y, recurs care, până la acest moment, nu a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel Craiova, Secția Contencios Administrativ și Fiscal.
Prin cererea adresată Curții de Apel Craiova, pârâtul Y a solicitat suspendarea executării sentinței nr. 138/22.01.2018 pronunțată de Tribunalul Gorj, Secția Contencios Administrativ și Fiscal în dosarul nr. 5978/95/2017, menționând că împotriva acesteia a declarat recurs, cerere întemeiată pe dispozițiile art. 484 N.C.proc.civ.
Potrivit art. 484 alin. 2 din N.C.proc.civ. "(2) La cererea recurentului formulată în condițiile art. 83 alin. (2) și (3), instanța sesizată cu judecarea recursului poate dispune, motivat, suspendarea hotărârii atacate cu recurs în alte cazuri decât cele la care se referă alin. (1). Cererea se depune direct la instanța de recurs, alăturându-se o copie certificată de pe cererea de recurs și dovada depunerii cauțiunii prevăzute la art. 719. În cazul în care cererea se face înainte de a ajunge dosarul la instanța de recurs, se va alătura și o copie legalizată de pe dispozitivul hotărârii atacate cu recurs.";
Dacă regula stabilită de codul de procedură civilă este aceea că, în principiu, recursul nu suspendă de drept executarea hotărârii atacate, în materia contenciosului administrativ există prevederi exprese ce consacră, tot cu caracter de principiu, caracterul suspensiv al recursului, respectiv art. 20 alin. 2 din Legea nr. 554/2004 potrivit căruia "recursul suspendă executarea și se judecă de urgență";.
De la această regulă există excepții, chiar în art. 14 alin. 4 și art. 15 alin. 3 din Legea nr. 554/2004. Pentru aceste situații de excepție, suspendarea executării nu mai este obligatorie, ci se poate acorda sau nu de către instanță, în urma judecării cererii formulată de partea interesată, adică de recurent.
Astfel, potrivit art. 14 alin. 4 din Legea nr. 554/2004 "(4) Hotărârea prin care se pronunță suspendarea este executorie de drept. Ea poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare. Recursul nu este suspensiv de executare.";
De asemenea, potrivit art. 15 alin. 3 din Legea nr. 554/2004 "(3) Hotărârea dată cererii de suspendare este executorie de drept, iar introducerea recursului, potrivit art. 14 alin. (4), nu suspendă executarea.";
Așadar, prin derogare de la regimul de drept comun stabilit în Codul de procedură civilă, în contenciosul administrativ recursul este, în toate cazurile, suspensiv de executare, iar hotărârea pronunțată în primă instanță, potrivit legii contenciosului administrativ, deși nu este susceptibilă de apel, nu poate fi pusă în executare, cu excepțiile pe care chiar legea contenciosului administrativ le prevede.
Dispozițiile art. 28 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 permit instanței de judecată să stabilească compatibilitatea aplicării normelor de procedură civilă cu specificul raporturilor de putere dintre autoritățile publice și persoanele vătămate, cu prilejul soluționării fiecărei cauze. Astfel, potrivit art. 28 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 "(1) Dispozițiile prezentei legi se completează cu prevederile Codului civil și cu cele ale Codului de procedură civilă, în măsura în care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de putere dintre autoritățile publice, pe de o parte, și persoanele vătămate în drepturile sau interesele lor legitime, pe de altă parte.
În speță, recursul declarat de pârât nu a fost încă înregistrat pe rolul Curții de Apel, astfel că prezenta cerere s-a soluționat în condițiile art. 484 alin. 3 din N.C.proc.civ. conform cu care "(3) Cererea se judecă în camera de consiliu, cu citarea părților printr-un agent procedural al instanței sau prin alt salariat al acesteia ori prin modalitățile prevăzute la art. 154 alin. (4) și (5), după cum urmează: 1. de un complet anume constituit, format din 3 judecători, în condițiile legii, în cazul în care cererea s-a depus înainte de ajungerea dosarului la instanța de recurs;";. În fața instanței, părțile au fost reprezentate așa cum prevăd dispozițiile art. 486 alin. 6 din N.C.proc.civ.
Art. 484 N.C.proc.civ. reglementează posibilitatea solicitării suspendării executării sentinței până la soluționarea recursului, cu respectarea unor cerințe obligatorii.
Procedura suspendării executării sentinței este inițiată prin formularea cererii de către recurent, cerere prin care a solicitat suspendarea. Această cerere produce efectul de a învesti instanța cu o cerere distinctă față de cererea de recurs, chiar dacă între ele există un anumit raport de subsidiaritate, în sensul că cererea de suspendare nu ar fi admisibilă în absența recursului.
În mod evident, cererea trebuie motivată. Această îndatorire rezultă din dispozițiile art. 148 alin. 1 N.C.proc.civ. care prevede, ca regulă generală aplicabilă, obligația motivării oricărei cereri adresată instanțelor judecătorești.
Mai mult, art. 484 alin. 2 N.C.proc.civ. prevede că instanța sesizată cu judecarea recursului poate dispune, motivat, suspendarea executării hotărârii atacată cu recurs, or, pentru a proceda astfel, instanța trebuie să știe care sunt, în opinia recurentului, motivele care justifică această măsură excepțională.
Oportunitatea suspendării este lăsată la aprecierea instanței, aceasta apreciind în funcție de motivele invocate de parte și de împrejurările cauzei dacă punerea în executare a hotărârii atacate cu recurs (practic, executorialitatea acesteia), se impune a fi suspendată.
Instanța poate analiza, în funcție de motivele invocate de parte, oportunitatea admiterii măsurii solicitată pe această cale, pe baza motivelor temeinice invocate de cel care formulează cererea, însă nu poate cerceta legalitatea recursului.
Suspendarea executării sentinței nu poate fi justificată doar pe faptul că s-a declarat recurs împotriva sentinței, întrucât legalitatea sentinței se verifică de către instanța de recurs, pe baza motivelor de nelegalitate invocate de recurent.
Susținerile petentului recurent în sensul că recursul este întemeiat pe motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. 1 pct. 4, 5, 6 și 8 Cod procedură civilă, nu justifică admiterea cererii de suspendare. În caz contrar, ar însemna ca în cadrul soluționării cererii de suspendare, instanța să realizeze controlul judiciar al sentinței pronunțată de prima instanță, ceea ce contravine legii.
Ceea ce prevalează în cauză este interesul funcționarului public de a beneficia de punerea în executare a unei hotărâri care, deși nu este definitivă, este executorie, fără a i se putea opune ca impediment juridic recursul exercitat de angajator, deoarece s-ar pune sub semnul îndoielii însăși rațiunea legii care este de a asigura protecția funcționarului public în fața angajatorului.
În speță, Curtea constată că, prin cererea de suspendare a executării sentinței instanței de fond, petentul recurent Inspectoratul Teritorial de Muncă Gorj nu a furnizat instanței elemente care să justifice măsura solicitată.
Pentru aceste motive, în temeiul art. 484 alin. 5 N.C.proc.civ., Curtea va respinge cererea de suspendare a executării sentinței formulată de petentul recurent.
| ← încheierea prin care s-a admis cererea de sesizare a î.c.c.j.... | Perimare. condiţii.. Jurisprudență → |
|---|
