Revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. 1 pct. 10 n.c.proc.civ.
| Comentarii |
|
Curtea de Apel CRAIOVA-Sectia contencios administrativ Hotărâre nr. 1796 din data de 14.05.2018
Revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. 1 pct. 10 N.C.proc.civ. Pentru a se reține incidența acestui motiv de revizuire este necesar ca în cauza în care s-a pronunțat hotărârea a cărei revizuire se solicită să fi fost constatată de către Curtea Europeană o încălcare a drepturilor și libertăților fundamentale, această încălcare să își aibă cauza în hotărârea judecătorească supusă revizuirii, iar consecințele încălcării să continue să se producă.
Acest motiv de revizuire vizează înlăturarea efectelor vătămătoare ale hotărârii judecătorești care a determinat o încălcare a drepturilor fundamentale ale omului, constatate printr-o hotărâre a Curții Europene a Drepturilor Omului.
Prin sentința nr. 107/2018 din data de 19 ianuarie 2018 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal în dosarul nr. 6308/95/2017, a fost respinsă cererea de revizuire formulată de către revizuentul X, împotriva sentinței nr. 671 din data de 14 martie 2017 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal în dosarul nr. 2195/95/2016 în contradictoriu cu pârâta Y, astfel cum a fost precizată.
Împotriva sentinței nr. 107/2018 din data de 19 ianuarie 2018 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal în dosarul nr. 6308/95/2017 a formulat recurs revizuentul X.
Recurentul revizuent a susținut, în esență, că nu s-au analizat cererile sale. În drept, a invocat dispozițiile art. 8 alin. 1, 11 și 12 din Lg. 554/2004, art. 32 alin. 4, art. 33 alin. 1, 2 și 3, art. 34 alin. 1 și 2, art. 41 alin.1 și 2 din Lg. 165/2013, art. 7 alin. 1, 11, alin. 2 din Lg. 554/2004.
La data de 19.02.2018 recurentul revizuent Bunăiașu Constantin a depus o cerere precizatoare la motivele de recurs.
Intimata pârâtă nu a formulat întâmpinare.
Recursul este nefondat pentru considerentele ce succed:
Curtea menționează că recursul se poate exercita numai cu privire la nelegalitatea hotărârii atacate așa cum rezultă din dispozițiile art. 488 din Noul Cod de procedură civilă care prevede expres și limitativ motivele de casare, niciunul dintre acestea nefiind conceput astfel încât să permită instanței de recurs reanalizarea probelor și reevaluarea situației de fapt.
Criticile referitoare la greșita stabilire a situației de fapt sau interpretarea probatoriilor administrate în cauză nu pot face obiectul analizei în această fază procesuală întrucât vizează temeinicia soluției pronunțate în cauză și nu nelegalitatea acesteia.
Curtea arată că, în mod esențial, criticile din cererea de recurs se referă la greșita respingere a cererii de revizuire formulată pe temeiul juridic invocat, astfel că, se impune analizarea criticilor din perspectiva dispozițiilor art. 488 alin. 1 pct. 5 N.C.proc.civ., întrucât se critică în fața instanței de control judiciar încălcarea unei norme de procedură.
Potrivit Noului Cod de procedură civilă, orice pretinsă încălcare a unei reguli de procedură, indiferent de regimul său juridic, va fi analizată din perspectiva art. 488 alin. 1 pct. 5 N.C.proc.civ., conform cu care: "Casarea unei hotărâri se poate cere numai pentru următoarele motive de nelegalitate: (…) 5. când, prin hotărârea dată, instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității";.
În speță, prin sentința nr. 671 din data de 14 martie 2017 pronunțată de Tribunalul Gorj, Secția Contencios Administrativ și Fiscal, în dosarul nr. 2195/95/2016, s-a respins acțiunea formulată de X, în contradictoriu cu pârâta Y, sentință rămasă definitivă prin decizia nr. 5447/27.09.2017, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, Secția Contencios Administrativ și Fiscal, decizie prin care a fost anulat recursul declarat de reclamantul X, pentru lipsa motivelor de nelegalitate.
Împotriva sentinței nr. 671 din data de 14 martie 2017 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr. 2195/95/2016, reclamantul X a formulat cerere de revizuire, care a fost respinsă de instanța de fond prin sentința recurată.
Revizuirea este o cale extraordinară de atac, care poate fi promovată numai în cazurile și pentru motivele expres și limitativ prevăzute de art. 509 din Noul Cod de procedură civilă, astfel încât securitatea raporturilor juridice și adevărul ce se presupune că este conținut într-o hotărâre judecătorească să nu fie periclitate.
Temeiul de drept al cererii de revizuire îl reprezintă dispozițiile art. 509 alin. 1 pct. 10 N.C.proc.civ. conform cu care "Revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă: (...); 10. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat o încălcare a drepturilor sau libertăților fundamentale datorată unei hotărâri judecătorești, iar consecințele grave ale acestei încălcări continuă să se producă;";
Curtea menționează că, pentru a se reține incidența acestui motiv de revizuire este necesar ca în cauza în care s-a pronunțat hotărârea a cărei revizuire se solicită să fi fost constatată de către Curtea Europeană o încălcare a drepturilor și libertăților fundamentale, această încălcare să își aibă cauza în hotărârea judecătorească supusă revizuirii, iar consecințele încălcării să continue să se producă.
Acest motiv de revizuire vizează înlăturarea efectelor vătămătoare ale hotărârii judecătorești care a determinat o încălcare a drepturilor fundamentale ale omului, constatate printr-o hotărâre a Curții Europene a Drepturilor Omului.
Pentru a se putea invoca acest motiv de revizuire, obiectul cererii de revizuire nu-l poate forma decât hotărârea judecătorească prin care s-au încălcat drepturile sau libertățile fundamentale și care a făcut obiectul constatării în acest sens în hotărârea CEDO invocată (hotărârea din 26.01.2006, în cauza Lungoci împotriva României).
În speță, instanța de fond a reținut corect că nu este vorba de o decizie pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în legătură cu sentința pronunțată în dosarul nr. 2192/95/2016, întrucât înscrisul invocat de revizuent (înscris din 30.10.2014, fila 18 dosar fond, care i-a fost comunicat de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, referitor la cererea nr. 23148/2006), este emis la data de 30.10.2014, deci cu mult timp înainte de a fi formulată acțiunea ce a făcut obiectul dosarului nr. 2192/95/2016 soluționat prin sentința a cărei revizuire se solicită în cauza de față.
În înscrisul emis de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, la paragraful 10, Curtea concluzionează că reclamanților în cazurile de față li se solicită prin Articolul 35 parag. 1 să se folosească de noua revizuire internă pentru continuarea procedurilor interne conform Legii nr. 165/2013.
În ceea ce privește procedura obligatorie prevăzută de Legea nr. 165/2013 și cele reținute de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, la paragraful 10 din înscris, instanța de fond a reținut corect că acestea nu sunt suficiente, din perspectiva condițiilor impuse de art. 509 pct. 10 N.C.proc.civ. să ducă la revizuirea unei hotărâri care nu are legătură cu condițiile și procedura impusă de Legea nr. 165/2013, hotărâre pronunțată de o instanță de altă competență decât cea stabilită pentru procedurile de reparație instituite de legile speciale, inclusiv Legea nr. 165/2013, concluzionând că nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a cererii de revizuire.
Curtea reține că, în speță, temei juridic în raport de care a fost învestită instanța de contencios administrativ în dosarul nr. 2192/95/2016 îl reprezintă dispozițiile Legii nr. 554/2004, iar sentința a cărei revizuire se solicită a tranșat o cu totul altă chestiune litigioasă între părți.
Susținerile recurentului nu acoperă cerințele textului art. 509 alin. 1 pct. 10 N.C.proc.civ., respectiv ca, în cauza în care s-a pronunțat hotărârea a cărei revizuire se solicită să fi fost constatată de către Curtea Europeană o încălcare a drepturilor și libertăților fundamentale, această încălcare să își aibă cauza în hotărârea judecătorească supusă revizuirii, iar consecințele încălcării să continue să se producă.
Din motivele invocate de recurent rezultă că prin cererea de revizuire tinde în realitate la o nouă judecare a cauzei pe alte dispoziții legale decât cele analizate de instanță, situație inadmisibilă față de prevederile art. 6 alin. 1 din Convenția europeană a drepturilor omului și libertăților fundamentale, cu referire la respectarea principiului securității raporturilor juridice.
Funcția revizuirii, de cale extraordinară de atac, nu este aceea de a conduce la reevaluarea judecăților definitive în afara condițiilor strict reglementate procedural.
Împrejurările invocate de recurentul revizuent nu se circumscriu motivului expres și limitativ prevăzut de lege, ci reprezintă, de fapt, nemulțumiri ale părții față de demersurile sale în procedura Legii nr. 165/2013, care însă nu pot fi valorificate pe calea prezentei revizuiri.
Analizând argumentele instanței de fond, Curtea reține că acestea sunt judicioase, fiind rezultatul unei corecte aplicări și interpretări a dispozițiilor legale, sentința recurată fiind legală, în cauză nefiind incidente dispozițiile art. 488 alin. 1 pct. 5 din Noul Cod de procedură civilă.
Pentru aceste considerente, criticile formulate sunt neîntemeiate, astfel că, în temeiul art. 496 alin. 1 din Noul Cod de procedură civilă, recursul declarat a fost respins ca nefondat.
| ← încadrare critici în motivele de casare prevăzute de art. 488... | Creanţă bugetară. dovedirea caracterului garantat al creanţei. → |
|---|
