Ipotecă. Nerespectarea formei autentice. Nulitate absolută
| Comentarii |
|
C. civ., art. 1746, art. 1772
Potrivit art. 1772 C. civ., contractul de ipotecă încheiat cu nerespectarea cerinţei referitoare la forma autentică este lovit de nulitate, chiar dacă ipoteca a fost înscrisă în registrul special, iar contractul de credit garantat prin ipotecă are formă autentică.
C.S.J., secţia comercială, decizia nr. 78 din 14 ianuarie 1999
(B.J. - bază de date)
Instanţa de fond a admis acţiunea şi a reţinut că, potrivit art. 1772 C. civ., contractul de ipotecă încheiat între părţi cu nerespectarea cerinţei referitoare la forma autentică este lovit de nulitate, chiar dacă ipoteca a fost înscrisă în registrul special, iar contractul de credit prin ipotecă are formă autentică.
Pârâta a declarat apel, care a fost respins cu motivarea că, potrivit art. 1772 C. civ., ipoteca convenţională nu poate fi constituită decât în formă autentică şi transcrierea ipotecii, fără ca acest act să fie încheiat în formă autentică, nu apără convenţia de garanţie de sancţiunea nulităţii, aşa cum corect a reţinut instanţa de fond.
Pârâta a declarat recurs, susţinând că a încheiat cu intimata-reclamantă un contract de garanţie imobiliară care este accesoriu al contractului de credit bancar şi că transcrierea in Registrul de transcripţiuni a fost făcută după ce Notarul de Stat a verificat actul şi a constatat că sunt îndeplinite cerinţele legale. A mai susţinut că desfiinţarea contractului de ipotecă pentru nerespectarea formei cerută de lege are ca efect restabilirea situaţiei anterioare, respectiv restituirea creditului care, dacă ar fi reactivat, ar fi de aproximativ 40 milioane lei, precum şi restituirea sumei încasate din vânzarea apartamentului ipotecat. în aceste condiţii, recurenta consideră că i s-ar crea o situaţie de favoarea debitorului.
Recursul este nefondat.
Potrivit art. 1746 C. proc. civ., ipoteca este un drept real asupra imobilelor afectate pentru garantarea plăţii unei obligaţii. Aceasta îşi are izvorul direct într-o normă legală sau convenţie.
Ca drept real accesoriu, ipoteca se constituie în forma prevăzută de lege şi în acest sens instanţa de apel a reţinut concret că nu au fost respectate dispoziţiile art. 1772 C. civ.
Este de reţinut că şi în situaţia în care obligaţia garantată este constatată prin înscris sub semnătură privată, ipoteca se constituie prin înscris autentic
aşa cum prevede articolul mai sus citat, aceasta fiind nu numai o condiţie de formă, ci şi de valabilitate a actului.
înscrierea ipotecii in registrul special este o cerinţă de opozabilitate a garanţiei imobiliare şi nu are nici o înrâurire asupra condiţiei de valabilitate a acesteia, aşa încât susţinerea că înscrierea a fost făcută pe baza unei practici care a funcţionat in anii 1990-1993 nu poate fi primită, având in vedere caracterul imperativ al normelor care reglementează forma actului de garanţie care este ipoteca.
Faţă de cadrul legislativ aplicabil în cauză şi în acest sens sunt de observat şi dispoziţiile legale privind titlurile executorii, concluzia care se desprinde este aceea că legea nu i-a conferit contractului de garanţie imobiliară caracter de act autentic, ceea ce înseamnă că se aplică dispoziţiile generale referitoare la forma autentică cerută ad validitatem. Faptul că a fost contestat numai contractul de împrumut în ce priveşte caracterul de titlu executoriu nu îngrădeşte dreptul de a cere aplicarea sancţiunii pentru nerespectarea cerinţelor legale privind forma convenţiei de garanţie imobiliară şi nici nu duce la concluzia că instanţa care a judecat contestaţia cu privire la caracterul titlului de credit s-a pronunţat implicit şi cu privire la valoarea de înscris autentic a contractului de garanţie.
Oricum nu se poate crea confuziune între cele două acte juridice, contractul de credit şi contractul de garanţie imobiliară, în sensul arătat de recurentă, şi anume că înscrisul prin care s-a constituit ipoteca este anexă la contractul de credit care a fost declarat autentic, cu consecinţa că şi garanţia instituită are acelaşi caracter şi că s-a aplicat în mod greşit sancţiunea nulităţii.
Pentru considerentele de mai sus, criticile formulate în recurs sunt nefondate, motiv pentru care recursul a fost respins.
| ← Contract de credit. Contract de garanţie imobiliară. Vicii de... | Contracte de garanţie. Caracter accesoriu. Ipotecă.... → |
|---|
