Legea nr. 10/2001. Cerere de restituire a terenului pe care s-a edificat, ulterior preluării abuzive, o construcţie nouă
| Comentarii |
|
Din prevederile art. 10 alin. 5 din Legea nr. 10/2001 republicată rezultă că una dintre condiţiile cerute pentru restituirea terenului preluat abuziv şi a construcţiei edificate pe acesta ulterior preluării este aceea ca respectiva construcţie să nu mai fie necesară unităţii deţinătoare.
Aceasta înseamnă ca la data formulării cererii de restituire ori până la soluţionarea acesteia construcţia să-şi fi pierdut utilitatea economică sau, după caz, socială, păstrarea ei în patrimoniul unităţii deţinătoare nemaiapărând ca justificată.
Concluzia caracterului necesar al construcţiei pentru unitatea deţinătoare sau dimpotrivă, pierderea acestuia trebuie apreciate concret, verificându-se ansamblul de circumstanţe ori condiţii specifice imobilului în discuţie şi întrebuinţării ce-i este acordată.
Secţia civilă, de muncă şi asigurări sociale, pentru minori şi familie, decizia nr. 363/A din 19 octombrie 2007
Prin sentinţa civilă nr. 529 din 11 mai 2007 a Tribunalului Maramureş a fost respinsă plângerea formulată de reclamanta B.I.M. în contradictoriu cu Primarul oraşului Vişeu de Sus, având ca obiect anularea dispoziţiei nr. 324/14 februarie 2006 emisă de pârât în baza Legii nr. 10/2001 şi restituirea în natură în favoarea reclamantei a terenului înscris în CF nr. 3665 Vişeu de Sus nr.top. 6362.
Pentru a hotărî astfel prima instanţă a avut în vedere, în esenţă, următoarele:
Reclamanta a solicitat restituirea în natură, conform Legii nr. 10/2001, a terenului în suprafaţă de 3000 mp situat în Vişeu de Sus, la locul numit „Jgheabul Căldării”, înscris în CF nr. 3665 cu nr.top. 6362.
Terenul le-a aparţinut antecesorilor reclamantei, fiind preluat fără titlu valabil de Statul Român, acesta edificând o şcoală în anul 1970.
Terenul în litigiu a fost însă solicitat şi în baza legilor fondului funciar de la G.M. (născută H.), bunică a reclamantei, acesteia fiindu-i emis titlul de proprietate nr. 6092/44/2003 pentru suprafaţa de 1,64 ha în Vişeu de Sus, în care se cuprinde şi o parte din terenul în litigiu. În urma emiterii titlului de proprietate din terenul litigios a rămas nerestituită o suprafaţă de 634 mp corespunzând suprafeţei pe care a fost edificată şcoala (555 mp), precum şi unei suprafeţe de 79 mp ce constituie zona de acces la clădirea şcolii dinspre drumul public.
Prin urmare, este neîntemeiată solicitarea reclamantei de a i se restitui în natură suprafaţa de 3000 mp teren înscris în CF nr. 3665 Vişeu de Sus, nr.top. 6362, doar suprafaţa de 634 mp aferentă clădirii şcolii putând face obiectul măsurilor reparatorii.
Împotriva acestei sentinţe reclamanta a declarat apel, solicitând schimbarea ei în sensul admiterii plângerii şi restituirii în natură a terenului în litigiu, deoarece:
a) Nelegal a reţinut instanţa că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 10 din Legea nr. 10/2001 pentru restituirea imobilului, căci din probele administrate rezulta foarte clar că reclamanta a făcut dovada dreptului de proprietate şi că este îndreptăţită la restituire.
b) Nelegal s-a considerat că edificarea construcţiei pe teren în anul 1970 împiedică restituirea, căci prevederile art. 10 alin. 5 din Legea nr. 10/2001 permiteau restituirea sub condiţia achitării unei despăgubiri, câtă vreme construcţia nu mai este necesară unităţii deţinătoare.
c) Este fără relevanţă că reclamantei sau mamei acesteia li s-a reconstituit dreptul de proprietate cu privire la alte imobile, dispoziţiile Legii nr. 10/2001 neavând în vedere o asemenea condiţionare.
d) A fost respinsă proba cu expertiza în construcţii pentru a se constata starea în care se află construcţia edificată pe teren, instanţa de apel ţinând seama doar de o adresă a Inspectoratului Şcolar Judeţean.
Clădirea este total improprie procesului de învăţământ.
Prin întâmpinare, Primarul oraşului Vişeu de Sus a solicitat respingerea apelului ca nefondat.
Cu privire la acest apel Curtea a avut în vedere următoarele:
Aşa cum însăşi apelanta arată în partea finală a cererii sale de apel, înţelege a solicita, în temeiul dispoziţiilor Legii nr. 10/2001, restituirea în natură a suprafeţei de 634 mp teren cuprinsă în aceea înscrisă în CF nr. 3665 Vişeu de Sus, nr.top. 6362, din care suprafaţa de 555 mp este ocupată de construcţia cu destinaţie şcoală edificată în anii 1970, iar suprafaţa de 79 mp asigură accesul de la drumul public la intrarea în şcoală.
Solicitarea reclamantei se limitează la suprafaţa de 634 mp teren, fără a viza întreaga suprafaţă de teren aferentă nr.top. 6362, deoarece diferenţa a făcut deja obiectul reconstituirii proprietăţii în temeiul legilor fondului funciar, aşa cum prima instanţă, confirmat de reclamantă prin motivele de apel, a reţinut.
Totodată, de pe temeiul dispoziţiilor art. 10 alin. 5 din Legea nr. 10/2001 republicată, a solicitat a-i fi restituită, ca o consecinţă a restituirii terenului în suprafaţă de 634 mp, şi construcţia cu destinaţia şcoală edificată pe acest teren, invocând starea ei avansată de degradare şi faptul că, în aceste circumstanţe, nu s-ar mai putea desfăşura activităţi de învăţământ.
Astfel fiind, observă Curtea că potrivit dispoziţiilor art. 10 alin. 5 din Legea nr. 10/2001 republicată, se restituie în natură şi terenurile pe care, ulterior preluării abuzive, s-au edificat construcţii autorizate care nu mai sunt necesare unităţii deţinătoare, dacă persoana îndreptăţită achită acesteia o despăgubire reprezentând valoarea de piaţă a construcţiei respective, stabilită potrivit standardelor internaţionale de evaluare. Rezultă din aceste prevederi ale legii că una dintre condiţiile cerute pentru restituirea terenului preluat abuziv şi a construcţiei edificate pe acesta ulterior preluării este aceea ca respectiva construcţie să nu mai fie necesară unităţii deţinătoare.
Aceasta înseamnă ca la data formulării cererii de restituire ori până la soluţionarea acesteia, construcţia să-şi fi pierdut utilitatea economică sau, după caz, socială pentru unitatea deţinătoare, păstrarea ei în patrimoniul unităţii deţinătoare nemaiapărând ca justificată.
Concluzia caracterului necesar al construcţiei pentru unitatea deţinătoare sau dimpotrivă, pierderea acestuia trebuie apreciate concret, verificându-se ansamblul de circumstanţe ori condiţii specifice imobilului în discuţie şi întrebuinţării ce-i este acordată.
În cauză, prezenta instanţă i-a solicitat Inspectoratului Şcolar al jud. Maramureş să precizeze dacă şcoala edificată pe terenul în litigiu este în continuare necesară desfăşurării procesului de învăţământ, prin adresa nr. 5868 din 03 octombrie 2007 (f. 15 dosar apel) comunicându-se că aceasta funcţionează în regim simultan în anul şcolar 2007-2008, precum şi că recensământul populaţiei arată că în continuare vor fi elevi la această şcoală pentru învăţământul primar.
Astfel fiind, Curtea conchide că cerinţele impuse de art. 10 alin. 5 din Legea nr. 10/2001 republicată nu sunt în totalitatea lor întrunite, fiind vădit că imobilul construcţie edificat pe terenul în litigiu este în continuare necesar desfăşurării activităţii şcolare nu doar pentru anul şcolar în curs, ci şi, potrivit estimărilor, pentru cei următori.
În consecinţă, terenul în suprafaţă de 634 mp şi, cu titlu accesoriu, construcţia edificată pe el nu pot fi restituite în natură, reclamanta urmând a primi măsuri reparatorii în echivalent, potrivit legii.
Este fără relevanţă că în prezent construcţia prezintă unele degradări (conform fotografiilor depuse în apel), căci atâta vreme cât ele nu sunt de o gravitate care să împiedice desfăşurarea activităţii de învăţământ pe termen lung, astfel încât să îngăduie concluzia că prin aceasta construcţia devine total improprie scopului ei şi, deci, încetează a mai fi necesară unităţii deţinătoare, trebuie considerat, în cauză, că edificatul în litigiu îşi păstrează utilitatea.
Văzându-se şi dispoziţiile art. 296 C.pr.civ., apelul se va respinge deci ca nefondat. (Judecător Valentin Mitea)
| ← Acţiune oblică. Chiriaş al unei locuinţe preluate de stat de... | Teren care, nefiind liber, nu poate fi restituit în natură.... → |
|---|
