Legea nr. 10/2001. Contestaţie contra dispoziţiei primarului. Calitate procesuală. Situaţia terţilor
| Comentarii |
|
Au calitate procesuală activă şi, deci dreptul de a formula contestaţie împotriva dispoziţiei emise de primar în baza Legii nr., 10/2001, doar autorii notificării, în vreme ce calitate procesuală pasivă într-o asemenea acţiune judiciară i se poate recunoaşte doar entităţii care a emis dispoziţia atacată, iar nu şi altor persoane.
Terţii care se consideră vătămaţi în drepturile lor pot introduce o acţiune în justiţie distinctă, potrivit dreptului comun, în cadrul căreia să fie cercetate, compârâţiv, titlurile în concurs, hotărându-se care este preferabil.
Secţia civilă, de muncă şi asigurări sociale, pentru minori şi familie, decizia nr. 421/A din 16 noiembrie 2007
Prin sentinţa civilă nr. 510 din 4 iulie 2007 a Tribunalului Cluj s-a admis acţiunea civilă înaintată de reclamantul Z.I.M. împotriva pârâţilor Primarul municipiului Cluj-Napoca, Z.T.E. şi P.E..
În consecinţă:
A fost modificată dispoziţia nr. 4350/14.03.2007 emisă de Primarul municipiului Cluj-Napoca în sensul că reclamantului Z.I.M. îi revine cota de ^ din imobil, iar pârâtei Z.T.E. cota de ^ parte.
S-a constatat nulitatea cererii de chemare în judecată a reclamantului P.I., ca urmare a lipsei calităţii de mandatar a domnului avocat D.G..
Pentru a hotărî astfel prima instanţă a avut în vedere, în esenţă, următoarele:
În aplicarea Legii nr. 10/2001, Primarul municipiului Cluj-Napoca a emis dispoziţia nr. 4350 din 14.03.2007, prin care a dispus restituirea în natură, în favoarea reclamantului Z.I.M. şi a pârâtei Z.T.E. a imobilului casă şi teren înscris în CF nr. 6547 Cluj-Napoca, nr.top. 2770/2 şi 2771/1,m situat în municipiul Cluj-Napoca.
Imobilul i-a aparţinut astăzi defunctului Z.I., fiind preluat de la acesta de către Statul Român, în baza Decretului nr. 92/1950.
Reclamantul Z.I.M. este fiul fostului proprietar iar pârâta Z.T.E., nepoată de fiică a acestuia, ei solicitând restituirea imobilului conform Legii nr. 10/2001, prin notificare.
P.I. şi P.E., deşi sunt moştenitori ai lui Z.I., fostul proprietar, nu au formulat notificare în temeiul Legii nr. 10/2001, astfel că cererea formulată de reclamantul Z.I.M. pentru înscrierea acestor doi moştenitori în dispoziţia nr. 4350/2007 a Primarului municipiului Cluj-Napoca este nelegală.
Acţiunea este însă întemeiată în ce priveşte indicarea cotelor de proprietate ale beneficiarilor restituirii în natură, aceştia având cote egale (1/2 fiecare) de proprietate.
În ce priveşte cererea de chemare în judecată, aceasta apare ca nulă în raport cu reclamantul P.I., domnul avocat D.G. nefiind împuternicit de acest reclamant în introducerea cererii de chemare în judecată în numele şi pe seama sa. Drept urmare, nu se mai impune cercetarea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a acestui pârât.
Împotriva acestei sentinţe au declarat apel reclamantul P.I. şi pârâta P.E., solicitând schimbarea ei în sensul respingerii acţiunii formulate de reclamantul Z.I.M., deoarece:
a) Apelanţii nu au calitate procesuală pasivă, dispoziţia de restituire privindu-i exclusiv pe Z.I.M. şi Z.T.E.. ’
b) Imobilul în litigiu a făcut obiectul unei anterioare restituiri în natură în temeiul Legii nr. 112/1995, beneficiarii acestei restituiri fiind Z.T.E. şi P.Y.. Aceasta din urmă este mama apelanţilor şi a lui P.E., în prezent decedat, acesta fiind tatăl pârâtei Z.T.E..
Prin urmare, apelanţii şi pârâta Z.T.E. sunt, împreună, beneficiarii cotei ce i-a revenit defunctei P.Y..
c) Între beneficiarii restituirii iniţiale a avut loc un partaj amiabil al imobilului în litigiu, lui P.Y. revenindu-i acest imobil.
d) Deşi situaţia juridică creată prin hotărârea de restituire emisă în baza Legii nr. 112/1995 sub nr. 179/1996 era suficientă, reclamantul Z.I.M. a atacat această hotărâre.
Finalmente imobilul le-a fost restituit tuturor acelor patru moştenitori, iar nu doar lui Z.I.M., în vreme ce imobilul de la nr. 26, care trebuie să le revină actualilor apelanţi, le-a fost restituit reclamantului Z.I.M. şi pârâtei Z.T.E..
Aşa fiind, revine că dacă apelanţii nu ar fi fost atraşi în judecată, lor nu li s-ar fi creat nici un prejudiciu, ei urmând a da efecte partajului amiabil ce a intervenit şi hotărârii nr. 179/1996 emisă în baza Legii nr. 112/1995.
Prin întâmpinare, intimatul Primarul municipiului Cluj-Napoca a solicitat respingerea apelului ca nefondat.
În cauză au formulat întâmpinare şi reclamantul intimat Z.I.M., solicitând a se respinge ca nefondat apelul declarat de pârâta P.E. şi a se constata nulitatea apelului declarat de pârâtul P.I..
S-a arătat în motivarea întâmpinării, între altele, că atâta vreme cât prima instanţă a pronunţat nulitatea cererii de chemare în judecată a reclamantului P.I., acesta şi-a pierdut calitatea de reclamant, părăsind cadrul procesual.
Cu privire la fondul cauzei a apreciat reclamantul că sentinţa este legală şi temeinică, aceasta fiind conformă cu prevederile art. 4 alin. 1 din Legea nr. 10/2001.
Cu privire la acest apel Curtea are în vedere următoarele:
Aşa cum încă prima instanţă a statuat, au formulat notificare în temeiul Legii nr. 10/2001, solicitând restituirea în natură a imobilului construcţie şi teren situat în Cluj-Napoca, înscris în CF nr. 6547 nr. top. 2770/2 şi 2771/1, doar reclamantul Z.I.M. şi pârâta Z.T.E., în vreme ce reclamantul P.I. şi pârâta P.E. nu au făcut un asemenea demers reparatoriu, nesolicitând restituirea în baza acestei legi.
Astfel fiind, aveau calitate procesuală activă şi, deci, dreptul de a formula, sub condiţia justificării unui interes, acţiune împotriva dispoziţiei emise de Primar (în speţă, dispoziţia nr. 4350 din 14 martie 2007), de pe temeiul prevederilor art. 26 alin. 3 din Legea nr. 10/2001, doar autorii notificării, respectiv Z.I.M. şi Z.T.E..
În acelaşi spirit, calitate procesuală pasivă într-o asemenea acţiune judiciară se putea recunoaşte doar entităţii care a emis dispoziţia atacată, adică, în prezentul proces, Primarul municipiului Cluj-Napoca.
Astfel fiind, nici unei alte persoane fizice sau juridice nu-i poate fi recunoscută legitimarea procesuală activă sau pasivă, terţii vătămaţi în drepturile lor putând obţine constatarea eventualei prevalenţe a acestor drepturi pe calea unei acţiuni în justiţie distincte, purtată după regulile dreptului comun, în cadrul căreia instanţa de judecată va putea cerceta compârâţiv titlurile în concurs, hotărând care este preferabil.
Din perspectiva acestor dezlegări de principiu, rămâne a se constata, în prezentul proces, că pârâta P.E. nu putea avea calitate procesuală pasivă, astfel că acţiunea trebuia respinsă în contra ei sub acest motiv.
În egală măsură nu putea avea calitatea procesuală activă reclamantul P.I., însă cercetarea acestei excepţii procesuale nu a mai fost, pe bună dreptate, făcută de către prima instanţă, câtă vreme în cauză s-a stabilit că autorul cererii de chemare în judecată, domnul avocat D.G., nu a fost împuternicit şi de către domnul P.I. cu introducerea acţiunii (contestaţiei) împotriva dispoziţiei nr. 4350 din 14.03.2007 a Primarului municipiului Cluj-Napoca.
Această împrejurare era, într-adevăr, una susceptibilă de a angaja nulitatea cererii de chemare în judecată, în sensul prevederilor art. 161 alin. 1 teza finală şi alin. 2 C.pr.civ.
Pe cale de consecinţă, domnul P.I. nu mai putea critica pe fondul ei hotărârea primei instanţe, apelul său trebuind respins.
În ce o priveşte pe pârâta P.E., acesteia îi lipsea, aşa cum s-a arătat, calitatea procesuală pasivă în prezenta cauză, apelul ei trebuind admis în parte, respectiv numai sub acest motiv, iar sentinţa schimbată între aceste limite şi în considerarea menţionatelor raţiuni.
Nu s-ar putea considera că, urmare a constatării nulităţii cererii de chemare în judecată pentru reclamantul P.I., prezenta cerere de apel este lovită de nulitate, căci sancţiunea nulităţii este generată, conform art. 105 alin. 2 C.pr.civ. de neregularităţi privitoare la forma actului de procedură.
În considerarea tuturor celor ce preced, se va respinge şi excepţia lipsei de interes a reclamantului P.I. în promovarea apelului. (Judecător Valentin Mitea)
| ← Legea nr. 10/2001. Acţiune în anularea dispoziţiei de... | Acţiune oblică. Chiriaş al unei locuinţe preluate de stat de... → |
|---|
