Legea nr. 10/2001. Probe. Posibilitatea administrării lor direct în instanţă
| Comentarii |
|
Curtea de Apel Cluj, Secţia I-a civilă, decizia civilă nr. 67/R din 10 ianuarie 2013
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj. reclamantul C.I. l-a chemat în judecată pe pârâtul Municipiul Cluj-Napoca. prin Primar. solicitând instanţei ca. prin hotărârea ce se va pronunţa. să se dispună anularea dispoziţiei 3771/2003 emisă de Primarul municipiului Cluj-Napoca. să se constate calitatea sa de persoană îndreptăţită la măsuri reparatorii în temeiul Legii 10/2001 în calitate de moştenitor al proprietarului tabular. să fie obligat pârâtul la
acordarea de măsuri reparatorii pentru imobilul situat în Cluj-Napoca, str. D. nr. 40, înscris în CF 24480 Cluj, nr. top 4393/2.
În motivare, se arată că, prin dispoziţia atacată, s-a respins notificarea formulată învederând că proprietarii tabulari a imobilului expropriat au fost părinţii săi, el acceptând tacit moştenirea în acest sens făcând demersurile pentru obţinerea despăgubirilor.
Reclamantul a formulat o precizare de acţiune , învederând că înţelege să cheme în judecată Primarul municipiului Cluj-Napoca, solicitând a se constata preluarea abuzivă a imobilului înscris în CF 24480 Cluj, nr. top 4393/2, prin Decretul de expropriere 402/1979 şi să se dispună acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent în condiţiile legii speciale.
Învederează că decizia este nelegală, imobilul fiind preluat în mod abuziv printr-un decret de expropriere.
Raportat la dispoziţiilor art. 2 alin. 1 lit. i din Legea 10/2001 reluarea a fost realizată în mod
abuziv.
Instanţa a luat act de această modificare de acţiune şi în ceea ce priveşte părţile împrocesuate.
Soluţia primei instanţe
Prin sentinţa civilă nr. 793 din 9 noiembrie 2012 a Tribunalului Cluj, a fost admisă acţiunea precizată formulată de reclamantul C.I., în contradictoriu cu Primarul municipiului Cluj-Napoca, şi în consecinţă:
- a fost anulată dispoziţia nr. 3771/19.11.2003 emisă de Primarul municipiului Cluj-Napoca
- s-a constatat preluarea abuzivă de către Statul Român a imobilului teren înscris în CF 24480 Cluj nr. top. 4393/2 în suprafaţă de 644 mp.
- s-a dispus acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent în condiţiile Titlului VII din Legea 247/2005 aferent imobilului teren în suprafaţă de 644 situat în Cluj-Napoca, str. D. nr. 40 înscris în CF 24480 Cluj, nr. top 4393/2.
Pârâtul a fost obligat să plătească reclamantului cheltuieli de judecată în cuantum de 1000 lei.
Starea de fapt
Prin Dispoziţia 3771/2003 emisă de Primarul municipiului Cluj-Napoca, s-a respins notificarea formulată de reclamant pentru terenul situat în Cluj-Napoca, str. D. nr. 40, reţinând că petentul nu face dovada dreptului de proprietate şi de moştenire asupra imobilului revendicat.
Din analiza cărţii funciare 24480 Cluj, nr. top 4393/2 loc de casă în str. V. nr. 40 în suprafaţă de 179 stj, rezultă că proprietari tabulari au fost C.I. şi soţia C.M.
Prin decretul de expropriere 402/1979, imobilul teren înscris în această carte funciară a fost preluat de stat, fiind indicat la poziţia nr. 10.
Imobilul s-a transcris în CF 49601 sub A+11 în favoarea Statului român.
Potrivit notificării dar şi a poziţiei exprimată în cuprinsul acţiunii, terenul este ocupat în întregime şi nu poate fi restituit în natură. Analiza planului de situaţie anexat decretului de expropriere confirmă acest lucru.
La data formulării notificării cei doi proprietari tabulari erau decedaţi, reclamantul având calitatea de fiu a acestora.
Dezlegarea în drept
Prin certificatul de calitate de moştenitor nr. 72/30.10.2012, s-a stabilit calitatea de moştenitor după T.M. a reclamantului, reţinându-se ca fiind străină de succesiune, conform art. 700 C civil, M.M..
T.M. a decedat la 18.05.1999, aceasta divorţând anterior de C.I..
C.I. a decedat la 18.01.1990. Actul de stare civilă al reclamantului probează filiaţia faţă de proprietarii tabulari. De altfel, textul legal ( art. 4 din Legea 10/2001) are în vedere în justificarea calităţii de persoană îndreptăţită şi actele de stare civilă.
În ceea ce priveşte preluarea imobilului, instanţa a apreciat că acestuia îi sunt aplicabile dispoziţiilor art. 2 alin. 1 lit. i din Legea 10/2001, fiind un imobil preluat fără respectarea dispoziţiilor legale în vigoare, exproprierea realizată fiind una impusă.
De altfel, apărarea este una pro cauza, Primarul municipiului Cluj-Napoca emiţând dispoziţii prin care s-a constatat preluarea abuzivă a unor imobile prin decrete de expropriere şi, implicit, au fost stabilite măsuri reparatorii.
Prin Declaraţia notarială autentificată sub nr. 1847/30.10.2012, reclamantul a declarat că nu a beneficiat de despăgubiri acordare pentru imobilul teren preluat care a aparţinut anterior părinţilor săi.
Pentru aceste considerente. raportat la prev. art. 1. 3. 4 .10 şi 26 din Legea 10/2001. prima instanţă a admis acţiunea.
Recursul
Împotriva acestei sentinţe. a declarat în termen legal recurs pârâtul Primarul municipiului Cluj-Napoca. solicitând modificarea ei. în sensul respingerii acţiunii.
În motivarea recursului său. arată că instanţa de fond nu putea anula o dispoziţie emisă de primar la 9 ani de la data emiterii. în condiţiile în care art. 26 alin. 3 din Legea nr. 10/2001 stabileşte un termen de 30 de zile de la comunicare pentru atacarea acesteia.
Actele ce dovedesc calitatea de persoană îndreptăţită la măsurile reparatorii prevăzute de legea specială pot fi depuse numai până la data soluţionării notificării. or reclamantul le-a depus ulterior. pe parcursul soluţionării prezentei cauze.
Imobilul nu a fost preluat abuziv. preluarea având la bază un act normativ. decretul de expropriere. acesta nefiind în contradicţie cu Constituţia anului 1965 sau alte tratate privind drepturile fundamentale ale omului la care România era parte.
Pârâtul a fost în mod greşit obligat la plata cheltuielilor de judecată. în condiţiile în care reclamantul a completat probaţiunea abia în faţa instanţei.
întâmpinarea depusă în recurs
Reclamantul intimat. prin întâmpinare a solicitat respingerea recursului ca nefondat. cu cheltuieli de judecată. pe motiv că plângerea a fost formulată în termen. dispoziţia fiindu-i comunicată reclamantului abia la data de 8.05.2012 din culpa pârâtului recurent. preluarea imobilului este una abuzivă raportat la dispoziţiile art. 2 alin. 1 lit. i din Legea nr. 10/2001.
Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate. raportat la dispoziţiile art. 3041 Cod proc. civ. ce constituie temeiul său în drept. curtea apreciază că acesta nu este fondat. din considerentele ce urmează a fi expuse.
Astfel. în ceea ce priveşte termenul în care a fost formulată plângerea. aşa cum rezultă din dovada de comunicare depusă la dosar de către pârât. dispoziţia contestată i-a fost comunicată reclamantului la data de 7.05.2012. cererea de chemare în judecată fiind trimisă prin poştă la data de
6.06.2012. conform datei înscrise pe plicul de la fila 7 din dosarul tribunalului. în termenul de 30 de zile prevăzut de art. 26 alin. 3 din Legea nr. 10/2001.
Referitor la caracterul abuziv al preluării. imobilul preluat în baza unui decret de expropriere fără plata unei despăgubiri echitabile este unul preluat abuziv de către stat. în sensul art. 2 alin. 1 lit. i din Legea nr. 10/2001. aşa cum corect a susţinut reclamantul în întâmpinare. De altfel. exproprierea este expres calificată ca fiind un mod abuziv de preluare prin textul art. 11 din actul normativ de reparaţie.
Cu privire la posibilitatea de depunere a actelor direct în faţa primei instanţe. jurisprudenţa instanţelor este constantă în sensul că acestea pot fi depuse oricând până la pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti irevocabile. Desigur. depunerea lor în faţa instanţei poate avea consecinţe pe plan procesual în ceea ce priveşte culpa procesuală a pârâtului unitate deţinătoare şi. implicit. a cheltuielilor de judecată la care poate fi obligat acesta. În cauza prezentă. pârâtul s-a opus constant admiterii acţiunii. deşi au fost depuse actele doveditoare ale calităţii de persoană îndreptăţită. susţinând. contrar textului de lege. că preluarea nu a fost una abuzivă. şi a exercitat şi calea de atac a recursului. astfel că este căzut în pretenţii. raportat la dispoziţiile art. 274 alin. 1. 298 şi 316 Cod proc. civ.. atât în primă instanţă. cât şi în recurs. cu atât mai mult cu cât. potrivit dispoziţiilor art. 26 alin. 4 din Legea nr. 10/2001. „în cazul în care dispoziţia motivată de soluţionare a cererii de restituire in natură este atacată în justiţie de persoana îndreptăţita. în funcţie de probele de la dosar. entitatea care a emis dispoziţia va adopta o poziţie procesuală raportată la acestea. De asemenea. entitatea care a emis dispoziţia va decide, motivat, de la caz la caz, dacă va exercita căile de atac prevăzute de lege. în cazul soluţiilor date de instanţele de judecată.”
În temeiul art. 312 alin. 1 Cod proc. civ.. din considerentele arătate. curtea va respinge recursul ca nefondat.
Fiind în culpă procesuală. în temeiul art. . 274 alin. 1. 298 şi 316 Cod proc. civ.. pârâtul recurent va fi obligat să-i plătească intimatului C.I. suma de 1000 lei. cheltuieli de judecată în recurs. reprezentând onorariu avocaţial. conform chitanţei.
| ← Cadre didactice. Premiu anual aferent anului 2010. Neîndreptăţire | Calitate procesuală pasivă. Acţiune în obligarea la plata... → |
|---|
