Modificarea exerciţiului autorităţii părinteşti. Interesul superior al copilului
| Comentarii |
|
Caracterizarea şcolară a copilului a dovedit că acesta a avut o evoluţie şcolară foarte bună sub îngrijirea mamei, că este echilibrat emoţional, bine integrat în mediul său, activ şi neinhibat, aspecte care dovedesc împrejurarea că încredinţarea copilului mamei spre creştere şi educare este conformă interesului acestuia, că nu au intervenit elemente care să impună modificarea acestei măsuri, ci, dimpotrivă, elemente care să o confirme.
Trib. Cluj, s. civ., dec. nr. 161/A din 7 martie 2012
Prin sentinţa civilă nr. 20027/16.12.2011, Judecătoria Cluj-Napoca a respins acţiunea formulată de reclamantul B.V. împotriva pârâtei R.M.R.
împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamantul. Apelul declarat nu este fondat.
Intr-adevăr, în cuprinsul anchetei sociale întocmite de serviciul autoritate tutelară din cadrul Consiliului local al municipiului Cluj-Napoca, nu este menţionată adresa locuinţei la care se referă condiţiile locative descrise în cuprinsul acesteia, asistentul social care a întocmit referatul arătând că nu precizează adresa din motive de confidenţialitate, la solicitarea pârâtei R.M.A., însă această omisiune nu lasă posibilitatea ca ancheta socială să fi fost realizată la o altă locuinţă decât cea în care lo
cuieşte copilul, căci în cuprinsul acesteia s-a specificat că a fost realizată la locuinţa concubinului pârâtei, iar martorii G.Ş. şi R.A.F. au confirmat împrejurarea că pârâta locuieşte împreună cu minora în locuinţa concubinului său din iunie 2011, în Cluj-Napoca, pe strada (...), nr. (...).
Apelantul reclamă împrejurarea că în procesul-verbal încheiat cu ocazia ascultării copilului, instanţa nu a menţionat conţinutul discuţiilor purtate cu minora. De regulă, cu ocazia ascultării copilului se menţionează cuprinsul discuţiilor purtate cu acesta, însă dacă copilul optează pentru confidenţialitatea discuţiilor purtate cu judecătorul, justificat, probabil, de dorinţa de a evita alte discuţii contradictorii între părinţi sau de a nu-i contraria pe aceştia, aceasta nu trebuie ignorată. Oricum, copilul în cauză având vârsta de 8 ani, ascultarea acestuia nu era obligatorie, în aceste condiţii, apelantul nu are interes să reclame împrejurarea că nu-i este cunoscut conţinutul discuţiilor purtate de judecător cu fiica sa. Fără a intra în detalii, instanţa a dezvăluit totuşi conţinutul opţiunii exprimate de copil cu ocazia ascultării sale, câtă vreme a arătat spre finalul considerentelor că îşi bazează concluzia măsurii de încredinţare dispuse iniţial şi pe opţiunea copilului.
Concluzia primei instanţe referitoare la menţinerea condiţiilor materiale şi a garanţiilor morale avute în vedere de instanţa care a hotărât încredinţarea copilului B. spre creştere şi educare mamei sale este corectă, susţinută pe deplin de probe. La momentul respectiv, tatăl avea acelaşi serviciu şi aceeaşi locuinţă ca în prezent. Condiţiile lui materiale sunt,
aşadar, neschimbate. Mama locuia în chirie şi lucra la firma O. In prezent este angajată într-o relaţie de concubinaj, locuieşte în locuinţa concubinului său împreună cu minora, locuinţă compusă din două camere şi dependinţe, lucrează la firma F., ca operator cablaje auto, având un salariu de 1.000 lei lunar. Este lesne de observat că, în timp ce condiţiile materiale ale tatălui s-au menţinut, condiţiile materiale ale mamei s-au îmbunătăţit, la fel şi garanţiile morale oferite de aceasta, căci mama s-a stabilizat emoţional, fiind angajată într-o relaţie stabilă. Comportamentul mamei în relaţia de cuplu cu reclamantul înaintea divorţului este irelevantă în analizarea cererii de modificare a măsurii de încredinţare a copilului dispuse iniţial.
Copilul în cauză are vârsta de 8 ani, este încă la o vârstă mică, la care nu poate fi lipsită de grija şi afecţiunea mamei, care, în cazul de faţă, a satisfacut mai bine decât tatăl această nevoie a copilului. Caracterizarea şcolară a copilului a dovedit că acesta a avut o evoluţie şcolară foarte bună sub îngrijirea mamei, că este echilibrat emoţional, bine integrat în mediul său, activ şi neinhibat, aspecte care dovedesc împrejurarea că
încredinţarea copilului mamei spre creştere şi educare este conformă interesului acestuia, că nu au intervenit elemente care să impună modificarea acestei măsuri, ci, dimpotrivă, elemente care să o confirme.
Desigur că în general este de dorit ca fraţii să crească împreună, însă un astfel de deziderat exista şi la momentul încredinţării copiilor la divorţ, când totuşi s-a apreciat că interesul copilului, analizat în mod particular, impune să fie încredinţat mamei sale, chiar dacă aceasta înseamnă să fie separat de fratele său.
| ← Modificarea exerciţiului autorităţii părinteşti. Intrarea... | Durata autorităţii părinteşti. Interesul superior al copilului → |
|---|
