Motive de recurs. Necercetarea fondului. Casare cu trimitere
| Comentarii |
|
Curtea de Apel Cluj, secţia I-a civilă, decizia nr. 1139 din 24 septembrie 2014
Prin sentinţa civilă nr. 512/15.10.2013 a Tribunalului Cluj s-a respins acţiunea formulată de reclamantele B.F.E. şi A.M.G.G., în contradictoriu cu pârâtul Primarul municipiului Cluj-Napoca.
Pentru a pronunţa această sentinţă tribunalul a reţinut că prin notificarea nr. 641/2002 depusă prin executorul judecătoresc C.M. şi înregistrată sub nr. 10623/15.02.2002 la Primăria mun. Cluj -Napoca, antecesoarea reclamantelor a solicitat restituirea în natură, iar dacă aceasta nu mai este posibilă, acordarea de despăgubiri băneşti pentru imobilul în suprafaţă totală de 4950 mp. prev. cu nr.top 16532 înscris în CF nr.491 Cluj şi cu nr.top 16533 înscris în CF nr.4113 Cluj.
Prin Dispoziţia nr. 3717/19.11.2012 emisă de Primarul mun.Cluj-Napoca s-a respins notificarea deoarece revendicatoarea nu a făcut dovada calităţii de persoană îndreptăţită la măsuri reparatorii prevăzute de Legea nr.10/2001.
Terenul cu nr. top. 16532 cu destinaţia de arător la „Dealul Sf. Gheorghe” în suprafaţă de 910 stj. este înscris în CF nr.491 Cluj având ca proprietari tabulari pe G.M. şi soţia născută K.V..
Terenul cu nr. top. 16533 cu destinaţia de arător la „Grădină Sf. Gheorghe” în suprafaţă de 465 stj. este înscris în CF nr.4113 Cluj având ca proprietari tabulari pe soţia lui G.M.u născută K.V..
Aşa cum se poate observa terenurile-obiect al cererii de restituire-apar înscrise în cărţile funciare încă în favoarea unor persoane particulare.
In cauză nu s-a reuşit a se face dovada modului de trecere la stat a imobilelor revendicate.
Astfel, prin adresa nr.68002/1/304.1/29.03.2013 a Municipiului Cluj-Napoca s-a comunicat faptul că Serviciul Evidenţă Patrimoniu şi cadastru nu deţine actele de preluare pentru terenurile arabile preluate de la CAP sau la IAS, arătându-se că terenurile din litigiu sunt terenuri arabile preluate la IAS.
De asemenea şi în certificatul de moştenitor nr. 216-217/1958 de care se prevalează reclamantele în dovedirea calităţii de persoane îndreptăţite este menţionat că aceste terenuri sunt situate în hotarul Dealul Sf.Gheorghe.
Din adresa nr. 9445/05.06.2013 a Consiliului Judeţean Cluj reiese că terenuri învecinate, situate în zonă limitrofă şi având numere topografice apropiate au făcut obiectul unor decrete de expropriere, însă imobilele din litigiu nu sunt cuprinse în tabelele anexă ale acestor decrete.
Potrivit art. 8 din Legea nr. 10/2001 nu intră sub incidenţa prezentei legi terenurile situate în extravilanul localităţilor la data preluării abuzive sau la data notificării, precum şi cele al căror regim juridic este reglementat prin Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi prin Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare.
Faţă de elementele de fapt stabilite şi având în vedere şi ipoteza textului art.8 din Legea nr.10/2001, instanţa a apreciat că, în speţă nu sunt aplicabile dispoziţiile Legii nr.10/2001, reclamantele nefăcând dovada că terenurile din litigiu fac obiect de reglementare al acestei legi, deşi aveau această obligaţie potrivit art.1169 cod civi.
Pentru aceste considerente, apreciind, din probatoriu administrat, că nu există posibilitatea valorificării dreptului conform Legii nr.10/2001, instanţa a respins acţiunea formulată.
împotriva acestei sentinţe au declarat recurs reclamantele, solicitând modificarea sentinţei atacate în sensul admiterii acţiunii reclamantelor şi obligării intimatului la plata cheltuielilor de judecată în faţa primei instanţe şi în recurs.
În motivarea recursului reclamantele au invocat următoarele:
Faţă de sentinţa atacată sunt aplicabile dispoziţiile art. 304 pct. 7 şi pct.9 şi art. 3041 Cod.proc. civ.
Sentinţa atacată cuprinde motive străine de natura pricinii, în condiţiile în care instanţa a apreciat că în speţă, nu sunt aplicabile dispoziţiile Legi nr.10/2001, reclamantele nefăcând dovada că terenurile din litigiu fac obiect de reglementare al acestei legi şi în condiţiile în care în motivare instanţa a făcut aplicarea art.8 din Legea nr. 10/2001.
În cazul în speţă, reclamantele au atacat Dispoziţia de respingere a notificării nr. 3717 din 19 noiembrie 2012 emisă de pârât, notificare formulată în baza Legii nr. 10/2001, de mama acestora, numita B.A., ale cărei moştenitoare sunt. Prin această dispoziţie s-a respins notificarea pentru motivul că nu s-a făcut dovada că B.A. ar avea calitatea de persoană îndreptăţită la restituire, nu pentru motivul că imobilele revendicate nu ar forma obiectul Legii nr. 10/2001. în condiţiile în care prin dispoziţie intimatul nu a contestat faptul că terenurile solicitate formează obiectul acestei legi, apreciază că acest aspect a fost recunoscut de către intimat, astfel încât acest aspect nu mai trebuia dovedit.
Dispoziţia trebuia cercetată de instanţă sub aspectele pentru care a fost contestată, nu pentru aspecte care nu au fost contestate de intimată cu ocazia emiterii ei. Instanţa trebuia să cerceteze cauza sub aspectele cu care a fost investită, în principal acela al constatării nulităţii dispoziţiei contestate şi să aprecieze asupra îndreptăţirii reclamantelor la restituirea terenurilor pentru care s-a formulat notificarea.
Intimata nu a contestat prin dispoziţie împrejurarea că terenul a fost preluat de Statul român, astfel că acest aspect nu mai trebuia cercetat. Intimata nu a făcut dovada că ar fi existat un act de preluare valabil de către Statul Român de la autorul reclamantelor, P.E.V., faţa de care prin hotărâri judecătoreşti irevocabile, li s-a recunoscut calitatea de moştenitor. Se cunoaşte că în nenumărate situaţii, cum este şi cea în speţă, Statul român a preluat terenuri sau/şi construcţii în mod abuziv, fără nici un titlu valabil, fără a-şi înscrie dreptul de proprietate în cartea funciară.
Legea nr. 10/2001 reglementează în mod general modalitatea de restituire a imobilelor preluate în mod abuziv de stat, de organizaţiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 (atât cu titlu valabil cât şi fără titlu valabil), instituind în acest sens o procedură specială.
In speţă, terenul înscris în CF 491 Cluj-Napoca nr. top. 16532 şi terenul înscris în CF 4113 Cluj-Napoca nr. top. 16533 a trecut fără titlu în proprietatea Statului Român, iar drept dovadă intimatul nu a putut aduce nici un fel de probă în susţinerea teoriei sale cum că terenul ar fi fost preluat de TAS de la autorul reclamantelor (un simplu plan de situaţie nu dovedeşte acest fapt). în acest sens arată că susţinerile intimatului sunt total nepertinente, nedovedite deoarece acesta trebuia să facă dovada că terenul a fost preluat de IAS şi că acest teren este situat în extravilanul localităţii Cluj-Napoca.
Or, instanţa de judecată a considerat, fără temei, că terenul ar fi situat în extravilan fără nici o probă.
Singura probă pertinentă ar fi fost prezentarea de către intimat a unui extras din planul de urbanism general (PUG) unde este delimitată clar limita intravilanului municipiului Cluj-Napoca, ceea ce nu a depus.
Motivarea instanţei întemeiată pe adresa nr. 68002/1/304.1/29.03.2013 a Municipiului Cluj-Napoca şi pe prev. art. 8 din Legea nr.10/2001, şi susţinerile intimatului sunt contrazise atât de contractul de vânzare-cumpărare încheiat între proprietarii de CF şi antecesorii reclamantelor, P.V. şi P.R., unde terenul cumpărat apare cu ramura de folosinţă loc de casă, grădină, pomet şi loc de vie, cât şi de cele două expertize efectuate în cauză, inclusiv planurile inserate în acestea, care arată că terenurile sunt în intravilan, cu front la B-dul Muncii şi în apropierea unor construcţii importante.
Astfel, este inaplicabil temeiul invocat - art. 8 din Legea 10/2001.
Terenul în litigiu este situat în intravilan, a fost în aceeaşi situaţie şi la data preluării abuzive, precum şi Ia data notificării, a fost preluat de Statul Român fără nici un titlu şi nu face obiectul altor legi de reparaţie speciale, ci doar al Legii nr.10/2001. Faptul că ulterior ar fi fost la IAS nu a fost dovedit de intimată, planul de situaţie la care se face trimitere prin adresa nr. 680027453714.03.2013 neputând constitui o dovadă certă că terenul a fost la un moment dat ulterior preluării abuzive de către Statul român, înregistrat şi la IAS.
Defuncta B.A. a formulat notificarea în baza Legii nr. 10/2001 trimisă prin executor judecătoresc la Primăria mun. Cluj-Napoca prin care â solicitat restituirea în natură a imobilelor în suprafaţă totală de 4950 mp cu nr. top. 16532 înscris în CF Cluj-Napoca nr. 491 şi cu nr. top. 16533 înscris în CF Cluj-Napoca nr. 4113.
Prin dispoziţia or. 3717/19.11.2012 emisă de Primarul mun. Cluj-Napoca s-a respins notificarea formulată de defuncta B.A. pentru aceste terenuri, care au fost proprietatea defuncţilor P.V. şi soţia născută O.R., teren cu care aceştia au fost şi înregistraţi în evidenţele financiare.
Aceştia din urmă au fost părinţii numitului P.E.V., declarat moştenitorul lor în cotă de 1/1 parte, conform certificatului de moştenitor nr. 216-217/1958 emis de notariatul de Stat al Raionului Gherla, Regiunea Cluj în data de 8 iulie 1958 în dosar nr. 216-217/1958. în acest certificat de moştenitor, în masele succesorale rămase după cei doi defuncţi au fost preluate şi cele două terenuri. Potrivit art. 26 din Decretul-Lege nr.115/1938, „Drepturile reale se vor dobândi fără înscriere în cartea funciară, din cauză de moarte, accesiune, vânzare silită şi expropriere".
In urma decesului numitului P.E.V., în baza sentinţei civile nr. 2930/1996 a Judecătoriei Dej, a fost întocmit certificatul de moştenitor nr. 53 emis la data de 23 iulie 1997 de Biroul Notarului Public Sigliartău M.na, defuncta B.A. fiind una din moştenitoarele defunctului P.E.V..
Reclamantele sunt moştenitoarele legale ale defunctei B.A., în cotă de 1/2 parte fiecare, în calitate de fiice.
întrucât în mod nelegal s-a respins notificarea defunctei B.A. pentru aceste terenuri, dat fiind faptul că au justificat cu acte ataşate notificării şi redepuse şi ulterior acesteia, calitatea de persoane îndreptăţite la restituirea acestor terenuri, solicită admiterea prezentei acţiuni.
Prin întâmpinarea formulată (f. 10-11), intimatul a solicitat respingerea recursului, arătând în esenţă că nu este fondată critica recurentelor cu privire la inaplicabilitatea în speţă a prevederilor art. 8 din Legea nr.10/2001, în condiţiile în care terenurile aflate în extravilanul localităţilor nu intră sub incidenţa acestui act normativ.
Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate, curtea constată că acesta este fondat, urmând a fi admis pentru următoarele considerente:
Prin dispoziţia nr. 3717/19.11.2012 ce face obiectul prezentului litigiu, notificarea antecesoarei reclamantelor, numita B.A., a fost respinsă pe motiv că revendicatoarea nu face dovada calităţii de persoană îndreptăţită la măsuri reparatorii prevăzute de Legea nr.10/2001.
Instanţa a respins acţiunea, constatând incidenţa art. 8 din Legea nr.10/2001, statuând că terenul ce face obiectul notificării - nr. top 16532, 16533 - este situat în extravilanul localităţii Cluj-Napoca, fiind teren arabil, preluat de IAS.
Motivul invocat de reclamante prin plângerea împotriva dispoziţiei de respingere a notificării - acela că în mod greşit s-a reţinut că notificatoarea nu a făcut dovada calităţii de persoană îndreptăţită să beneficieze de măsurile reparatorii în temeiul Legii nr.10/2001 -nu a mai fost analizat.
Instanţa de recurs a administrat proba cu înscrisuri, din răspunsul comunicat de la Direcţia Urbanism a municipiului Cluj-Napoca reieşind că imobilele identificate cu nr. top 16532, 16533, sunt situate parţial în intravilanul municipiului Cluj-Napoca, parţial în extravilanul municipiului, nu figurează în inventarul bunurilor care alcătuiesc domeniul public sau privat al municipiului Cluj-Napoca şi au fost revendicate în temeiul legilor fondului funciar, cererile fiind nesoluţionate (f. 18-19).
Reiese aşadar că incidenţa art. 8 din Legea nr.10/2001 în cauză nu se verifică, din răspunsul comunicat instanţei reieşind că parţial imobilele obiect al notificării sunt situate în intravilan.
In condiţiile în care instanţa nu a analizat pretenţia reclamantelor pe fond, respectiv nu a verificat dacă notificatoarea a făcut dovada calităţii de persoană îndreptăţită în sensul art. 3 din Legea nr.10/2001, respingând acţiunea pe un alt considerent, infirmat în recurs, în temeiul art. 312 alin. 1, 3 Cod proc. civ., curtea va admite recursul declarat de reclamantele Bota Fabiola-Elvira şi A.M.G.G., va casa sentinţa şi va trimite cauza spre rejudecare aceleaşi instanţe, Tribunalului Cluj.
Cu ocazia rejudecării, instanţa va verifica dacă notificatoarea a făcut dovada că este persoană îndreptăţită să beneficieze de măsuri reparatorii în temeiul Legii nr.10/2001, iar raportat la probaţiunea administrată în recurs - adresa nr. 192730/431/25.06.2014 a Municipiului Cluj-Napoca - Direcţia Urbanism - va administra probe care să stabilească în ce măsură imobilele pentru care antecesoarea reclamantelor a formulat notificare în baza Legii nr.10/2001, au făcut obiectul altor legi reparatorii.
Totodată, se va verifica susţinerea reprezentantei recurentelor potrivit căreia cererile nesoluţionate la care se face referire în conţinutul adresei anterior menţionate, sunt cereri formulate tot de către recurente. Referitor la aceste cereri, se va verifica titularul şi obiectul acestora.
| ← Motive de recurs. Cerere de interpretare a hotărârii,... | Motive de recurs. Nepronunţare pe fondul cauzei. Casare cu... → |
|---|
