Motivul de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 2 C.proc.civ. Noţiunea de lucru cerut
| Comentarii |
|
Prin sintagma „lucru cerut” trebuie să se înţeleagă numai acele cereri care au fixat cadrul litigiului, au determinat limitele acestuia, au stabilit obiectul dedus judecăţii. Ceea ce caracterizează aceste cereri şi le delimitează de alte cereri pe care le pot formula părţile în cadrul litigiului este faptul că, prin pronunţarea asupra lor, instanţa pune capăt litigiului.
Secţia I civilă, Decizia nr. 1437 din 1 iunie 2012
Prin cererea înregistrată la data de 04.04.2012, Uniunea Sindicatelor învățământ V. (U.S.î.V.) - pentru membrii de sindicat, a solicitat revizuirea deciziei civile nr. 555/02.03.2012 pronunțată de Curtea de Apel P., în dosarul nr. 5074/90/2011, invocând art. 322 pct. 2 C.proc.civ.
în motivarea cererii se susține că soluția instanței este dată cu încălcarea art. 322 pct. 2 C.proc.civ., respectiv instanța de recurs, s-a pronunțat asupra unui lucru care nu s-a cerut și a dat mai mult decât s-a cerut, in sensul că a respins acțiunea și față de pârâtul-intimat deși recurentul nu solicitase așa ceva.
Mai mult decât atât, instanța de recurs a fost investită doar cu soluționarea excepției lipsei calității procesuale pasive, invocată de recurentă la fond, astfel că o dată în plus, instanța s-a pronunțat asupra unui lucru care nu s-a cerut, respectiv cu care nu a fost investită.
Examinând cererea de revizuire, Curtea a reținut următoarele:
Prin sentința civilă nr. 555/2012, a fost admisă acțiunea formulată de către reclamanta Uniunea Sindicatelor învățământ V. (U.S.î.V.) reprezentanta membrilor de sindicat, in contradictoriu cu pârâții Școala cu Clasele I-VIII P.M., Comuna P.M. prin Primar și Primarul Comunei P.M. - Instituția Primarului.
Au fost obligați pârâții să calculeze, utilizând coeficientul de multiplicare 1,000 cu valoarea de 400,00 lei, și să plătească fiecăruia dintre membrii de sindicat care sunt salariați ai unității de învățământ respective diferența de drepturi salariale efectiv încasate și cele cuvenite, pe perioada 1.01.2010-13.05.2011, sume ce vor fi actualizate in funcție de coeficientul de inflație până la data efectivă și integrală a plății.
A fost obligată pârâta unitatea școlară să rectifice carnetele de muncă în mod corespunzător, precum și registrul general de evidență al salariaților.
împotriva acestei sentința a formulat recurs Comuna P. prin Primar, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie invocând dispozițiile art. 304 pct. 9 C.proc.civ.
în motivarea recursului se susține că drepturile salariale pretinse de reclamant nu sunt asigurate din bugetul local al autorității administrative, ci se realizează de la bugetul de stat, așa cum prevăd dispozițiile art. 14 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 1/2011 în sarcina recurentei revenind numai distribuirea resurselor financiare în vederea salarizării personalului din învățământ, potrivit dispozițiilor art. 4 alin. (1) și (2) din H.G. nr. 1395/2010 privind finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat, cu precizarea că Școala cu clasele I-VIII A.P., are personalitate juridică și întocmește buget propriu.
Drept urmare se invocă excepția lipsei calității procesuale pasive a recurentei, iar pe de altă parte se arată că aceasta este în imposibilitatea achitării sumelor de bani stabilite prin sentința de la fond, cât timp aceasta nu este opozabilă Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, precum și Inspectoratului Școlar R.V. și Ministerului Finanțelor Publice, deoarece recurenta nu deține sumele de bani necesare achitării acestor drepturi.
Prin notele de ședință depuse la fila 26 dosar, intimatul-reclamant solicită respingerea recursului ca nefondat.
Prin decizia civilă nr. 555/02.03.2012 pronunțată de Curtea de Apel P., în dosarul nr. 5074/90/2011, s-a admis recursul formulat de pârâta Comuna P.M. - prin Primar, împotriva sentinței civile nr. 1426 din 12 decembrie 2011 pronunțată de Tribunalul V. în dosarul nr. 5074/90/2011, a fost modificată sentința, iar pe fond a fost respinsă acțiunea formulată de Uniunea Sindicatelor V. în numele membrilor de sindicat, împotriva pârâților Școala cu clasele I-VIII P.M. și Primarul Comunei P.M. - Instituția Primarului.
S-a reținut in esență că, prima critică referitoare la calitatea procesuală pasiva a recurentei este fondată deoarece, în baza art. XIII alin. (1) din O.U.G. nr. 32/2001 pentru reglementarea unor probleme financiare, cu modificările ulterioare, finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale, pe a căror rază își desfășoară activitatea acestea, făcând excepție de la această regulă anumite cheltuieli enumerate la lit. a)-f) de la acest alineat, nu însă și cheltuielile de personal.
Potrivit art. 19 și următoarele din H.G. nr. 538/2001 privind aprobarea Normelor metodologice pentru finanțarea învățământului preuniversitar de stat, autoritatea administrației publice locale, consiliul local, examinează propunerile de cheltuieli ale instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat și va cuprinde cu prioritate în bugetul local, fondurile necesare pentru finanțarea acestora.
Art. 2 din H.G. nr. 538/2001 privind aprobarea Normelor metodologice pentru finanțarea învățământului preuniversitar de stat precizează expres tipurile de cheltuieli aparținând finanțării de bază care se suportă de la bugetul de stat. Cum printre aceste cheltuieli nu se află și cheltuielile de personal, rezultă că plata drepturilor salariale ale cadrelor didactice se finanțează, așa cum se prevede în teza întâi a art. 1 din Norme, de la bugetul local al unității administrativ-teritoriale.
în fine, Curtea constată că, potrivit art. 106 din Legea nr. 1/2011, finanțarea de bază și finanțarea complementară se realizează pe baza contractului de management încheiat între directorul unității de învățământ preuniversitar și primarul localității/primarul de sector, în a cărei rază teritorială se află unitatea de învățământ, respectiv cu președintele consiliului județean/primarul de sector, în cazul școlilor speciale, iar conform art. 63 alin. (1) lit. c) și alin. (4) lit. a) din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale, în exercitarea atribuțiilor referitoare la bugetul local, primarul exercită funcția de ordonator principal de credite.
A fost găsită ca fondată cea de-a doua critică referitore la fondul cauzei, cu privire la care s-a reținut că prima instanță a pronunțat o soluție nelegală, deoarece trebuia să aibă în vedere Decizia nr. 3 pronunțată de înalta Curte de Casație și Justiție la 4 aprilie 2011, în vigoare la data pronunțării sentinței și obligatorie pentru instanțele judecătorești, în conformitate cu dispozițiile art. 3307 alin. (4) C.proc.civ., potrivit cu care, dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 15/2008, care reprezintă temeiul legal, pe baza căruia și-au fundamentat pretențiile intimații-reclamanți, așa cum a fost aprobată și modificată prin Legea nr. 221/2008, constituie temei legal pentru diferența dintre drepturile salariale cuvenite funcțiilor didactice, potrivit acestui act normativ și drepturile salariale efectiv încasate, cu începere de la 1 octombrie 2008 și numai până la data de 31 decembrie 2009.
După această dată, respectiv pe perioada dedusă judecății, cu privire la care s-a pronunțat instanța de fond nu mai există temei legal pentru acordarea acestor drepturi, raportat la faptul că a intrat în vigoare Legea nr. 330/2009, care a abrogat dispozițiile prevăzute de O.G. nr. 15/2008, modificând implicit valoarea coeficienților de ierarhizare și condiționând acordarea acestora de reducerea numărului de angajați, precum și de produsul intern brut.
Examinând cererea de revizuire prin prisma motivelor invocate, Curtea a constatat că este fondată pentru următoarele considerente:
Revizuirea fiind o cale extraordinară de atac, de retractare, poate fi exercitată doar în cazurile expres și limitativ prevăzute de dispozițiile art. 322 C.proc.civ., potrivit cărora se poate cere revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, revizuienta invocând în susținerea prezentei căi de atac de retractare pct. 2, 5 și 7.
Motivul de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 2 C.proc.civ. poate fi invocat atunci când instanța s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut, ori s-a dat mai mult decât s-a cerut.
Prin sintagma „lucru cerut” trebuie să se înțeleagă numai acele cereri care au fixat cadrul litigiului, au determinat limitele acestuia, au stabilit obiectul dedus judecății. Ceea ce caracterizează aceste cereri și le delimitează de alte cereri pe care le pot formula părțile în cadrul litigiului este faptul că, prin pronunțarea asupra lor, instanța pune capăt litigiului.
Motivul de revizuire reglementat de art. 322 pct. 2 C.proc.civ. constituie practic o aplicare a principiului disponibilității, dar, reprezintă și o aplicare a principiului consacrat de art. 129 alin. final C.proc.civ., conform căruia, în toate cazurile judecătorii hotărăsc numai in limitele investirii.
în aplicarea riguroasă a art. 129 alin. final C.proc.civ., instanța are obligația de a judeca toate pretențiile deduse judecății cu respectarea cadrului procesual fixat de părți.
Recursul pârâtei viza sentința prin care a fost obligată să calculeze utilizând coeficientul de multiplicare 1,000 cu valoarea de 400,00 lei, și să plătească fiecăruia dintre membrii de sindicat ... salariile efectiv încasate și cele cuvenite, pe perioada 1.01.2010 - 13.05.2011, sume ce vor fi actualizate pana la data efectiva și integrală a plății, susținând că nu datorează sumele deoarece nu are obligația de a calcula drepturile salariale și nici nu deține banii respectivi deoarece in sarcina sa cade numai distribuirea resurselor financiare in vederea salarizării personalului din învățământ, bani virați de la buget.
Ținând seama de poziția și de calitatea părții care a declanșat calea de atac, de interesul ei concret, de limitele investirii instanței de control, Curtea ca instanță de recurs avea obligația de a se pronunța numai cu privire la acest recurs, identificând împrejurări de drept favorabile numai titularului căii de atac.
Prin soluția pronunțată, instanța de recurs a acordat ceea ce nu s-a cerut, fiind incidente astfel disp art. 322 pct. 2 C.proc.civ., in sensul că admițând recursul acestei pârâte, a modificat in tot sentința respingând acțiunea și față de cealaltă parata care nu a formulat recurs, ignorând independența procesuală a părților.
Coparticiparea procesuală presupune participarea in același litigiu a mai multor persoane, in calitate de reclamanți sau pârâți, daca obiectul pricinii este un drept sau o obligație comuna ori daca drepturile si obligațiile lor au aceeași cauza.
In speță nu exista coparticipare procesuală pasivă, deoarece obligația celor două pârâte nu este comună și nici nu are aceeași cauză. Astfel, intre reclamanți și pârâta Școala P.M. obligația este născută dintr-un raport de muncă, întemeiat pe Codul muncii, iar intre reclamanți și recurenta-pârâtă nu există nici un fel de raport juridic, aceasta având obligația de a asigura sumele necesare primei pârâte in temeiul unor raporturi de drept financiar-fiscal.
Mai mult decât atât, in raporturile de muncă răspunderea patrimonială nu este solidară, cele două parate nefiind ținute solidar in temeiul acelorași norme legale la plata sumelor solicitate de reclamanți, pentru ca recursul declarat de către recurentă sa profite și celeilalte pârâte.
In consecință, efectele admiterii recursului se răsfrâng numai asupra recurentei care a formulat calea de atac, fiind o consecință firească a efectului puterii lucrului judecat.
Față de cele ce preced, cererea de revizuire a fost admisă in temeiul art. 322 pct. 2 comb. cu art. 327 C.proc.civ., cu consecința modificării deciziei nr. 555/02.03.2012, în sensul admiterii recursului Comunei P. prin Primar împotriva sentinței instanței de fond și respingerea acțiunii numai față de această pârâtă, menținând în rest sentința.
| ← Principiul autorităţii de lucru judecat. Necesitatea ca... | Încuviinţarea executării titlurilor pronunţate de către o... → |
|---|
