NIMENI NU POATE FI OBLIGAT SĂ RĂMÂNĂ IN INDIVIZIUNE
| Comentarii |
|
Judecătoria BISTRIŢA Sentinţă civilă nr. 9198/2013 din data de 04.11.2014
Pe de altă parte, trebuie menționat că reclamanta prin poziția procesuală adoptată nu a înțeles să formuleze, nici măcar într-un ultim subsidiar, o cerere de instituire a servituții. În lipsa acesteia, instanța nu o putea dispune decât cu încălcarea principiului disponibilității ce guvernează dreptul procesual civil, a art. 129 alin. 6 din Codul de procedură civilă, unde se prevede că, în toate cazurile, judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii deduse judecății.
Cum folosința pașnică, continuă și sub nume de proprietar a fost exercitată de C.P, momentul de început al curgerii termenului prevăzut de art. 1472 și următoarele cod civil austriac plasându-se anterior celui de-al doilea război mondial (dispoziții incidente conform art. 6 din Legea 241/1947), s-a constatat că acesta a dobândit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață totală de 10530 mp, înscris în CF 49 a localității M.B nr. top. 1432/2/1 și nr. top. 1432/2/2, 1432/2/3, prin uzucapiune .
Judecătoria Bistrița - secția civilă, Sentința civilă nr.9198/2013, pronunțată în dosarul nr. 1628/190/2007
Prin acțiunea civilă formulată în cauză, reclamanta P.T., a chemat în judecată pe pârâții C.G., C.N., C.I., C.T., P.I., C.V., S.I., C.V., C.T., C.T., C.S., C.V., C.A., C.T., M.M, C.V., P.I, C.I, C.I., C.V., C.T., C.V., C.M, C.C, D.I, S.N, C.I, C.G., C.P, C.F, C.L, C.E, C.L, R.S, C.G, C.M, M.I S.F, C.I, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța în contradictoriu cu aceștia, să se constate dobândirea de către def. C.P, prin uzucapiune a unui drept de proprietate asupra imobilului situat în Ridul Pripoare din localitatea M.B în suprafața de 1 hectar si 60 de arii,având o folosință sub nume de proprietar, pașnică, continuă, publică, neîntrerupta; să se constate că masa succesorala a defunctului se compune din imobilul menționat la petitul 1 - situat in ridul Pripoare din localitatea M.B și vocație succesorala au parații de rang 40-44 si reclamanta; să se dispună ieșirea din indiviziune cu atribuirea de loturi în natură conform înțelegerii amiabile si folosinței, cu înscrierea în cf a dreptului proprietate.
În motivare reclamanta a arătat că în fapt imobilul situat in M.B, pășune, in suprafață de l ha si 60 arii(aproximativ) formează proprietatea tabulara a lui C,G decedat în anul 1923, și a lui C.F (n.B.), decedată în anul 1956, imobilul fiind înscris în CF 49 M.B. cu nr. top 1434/2. Proprietarii de carte funciara au avut .8 moștenitori legali de-grad I, in cote de 1/8 fiecare și anume: C.G., decedat, moștenitor de gr.l după def.de cf, a lăsat moștenitori de gripe parații de rang 1-4; P.A decedată, moștenitoare de gr.l după def, a lăsat moștenitori de gr.l pe parații de rang 5-6; C.D, decedat, moștenitor de gr.l după def, a lăsat moștenitori pe parații de rang 7-11; C.P, decedata, moștenitor de gr.l după def, a lăsat moștenitori pe parații de rang 12-13; C.T, decedat, moștenitor de gr.l după def, a lăsat moștenitori pe parații de rang. 14-24; C.V., decedat, moștenitor de gr.l după def, a lăsat moștenitori pe parații de rang 25-30; C.N., decedat, moștenitor de gr.l după def. a lăsat moștenitori pe parații de rang 30-39; C.P, decedat, moștenitor de gr.l după def a lăsat moștenitori pe subsemnata reclamanta si pe parații de rang 39-44.
Reclamanta a mai arătat faptul că def. C.P a folosit terenul în discuție începând cu anul 1940 având o posesie pașnică, publică, continuă, și sub nume de proprietar. După decesul lui C.P a intervenit între moștenitori o înțelegere amiabilă prin care terenul ce face parte din moștenire a fost partajat amiabil, reclamanta primind jumătate din teren, iar cealaltă jumătate este folosita de către C.I în cotă de 1/3, precum si de M.M in cota de 2/3, motiv pentru care a solicitat să se dispună stării de indiviziune asupra imobilului și să se dispună atribuirea de loturi conform înțelegerii amiabile și folosinței,cu înscrierea dreptului de proprietate in cf.
In drept reclamanta a invocat disp. art. 1452-1477 Cd.civ.austriac, art.650 si urm.art.728 si urm. Cd.civ. rap.la art44. D.l 15/1938.
La data de 24.08.2013, prin Serviciul Registratură al instanței, s-a depus la dosar o cerere de intervenție în interes propriu formulată de B.M.A și B.R.F, solicitând ca prin sentință să se admită cerere de intervenție atât în principiu cât și pe fond și prin urmare: să se dispună validarea contractului de vânzare - cumpărare sub semnătură privată încheiat la data de 10.11.2003 între reclamanta P.T. în calitate de vânzătoare și B.R.F și soția B.M.A, în calitate de cumpărători, având ca obiect o suprafață de 4000 mp din imobilul teren care face obiectul prezentei cauze, situat în C. ridul "Pripoare", înscris în C.F. nr.49 M.B, nr. top.1432, cu prețul de 6000 lei și să se pronunțe o sentință care să țină loc de act autentic de înstrăinare; să se dispună intabularea dreptului de proprietate asupra lotului de teren identificate cu datele de mai sus în favoarea reclamanților, cu titlu de cumpărare conform expertizei ce se va efectua în cauză.
În motivare s-a arătat că în fapt, obiectul prezentei cauze îl constituie constatarea dobândirii prin uzucapiune și intabularea de către reclamanta P.T. a unui teren în suprafață de 10.530 mp identificat prin raportul de expertiză în C.F. nr.49 M.B, nr. top. 1432. Prin contractului de vânzare-cumpărare sub semnătură privată încheiat la data de 10.11.2003 reclamanta P.T. le-a vândut reclamanților o porțiune în suprafață de 4000 mp din acest teren. Prețul convenit în sumă totală de 6000 lei a fost achitat integral, așa cum rezultă din conținutul actului, precum și din declarația dată de numita BI și autentificată cu nr.777/2008.
In raport de această situație, sunt întrunite condițiile de admisibilitate ale Prezentei cereri de intervenție, pentru a dispune validarea contractului și pronunțarea unei sentințe care să țină loc de act autentic de înstrăinare.
În drept s-au invocat disp. art. 49 și următoarele Cod procedură civilă, at. 969 Cod civil, art. 5 alin. 2 din Titulul X al legii nr. 247/2005 și disp. art. 20 și 22 ale Legii 7/1996 republicată.
La data de 07.04.2013 reclamanta P.T. a depus la dosar întâmpinare la cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienții B.M.A și B.R.F prin care a solicitat respingerea cererii de intervenție in interes propriu ca neîntemeiata.
În motivarea întâmpinării, reclamanta a arătat că înscrisul depus de intervenienți nu reprezintă o convenție de înstrăinare a unui imobil-teren. Pentru pronunțarea unei hotărâri judecătorești care sa tina loc de act autentic de vânzare-cumpărare, in condițiile ari 1073-1077 Cod civil, trebuie sa fie îndeplinite toate condițiile necesare pentru transmiterea dreptului de proprietate, iar referitor la suprafața de teren menționată de intervenienți, adică de 400 m.p. arată că nu și-a dat consimțământul pentru vinderea acelei parcele de teren, nesemnând nici un înscris, motiv pentru care înțelege să tăgăduiască semnătura făcută pe acel înscris, astfel că în baza art. 177 și următoarele Cod procedură civilă să se stabilească veridicitatea semnăturii reclamantei, iar în situația în care instanța nu va putea pronunța asupra veridicității înscrisului, solicită instanței încuviințarea efectuării unei expertize tehnice grafologice.
În ceea ce privește semnătura de pe înscris la rubrica vânzători - unde apare numele și prenumele M.I arată că această persoana este ginerele său, persoana care nu poate deveni promitent vânzător și apoi proprietar tabular al întregii suprafețe de teren pe care expertul B.O a propus-o instanței de a fi intabulata in cartea funciara. De altfel numai reclamanta îndeplinește condițiile legale pentru ca instanța sa constate si sa dispună recunoașterea dreptului de proprietate asupra terenului care face obiectul acțiunii introductive.
În ce privește suma indicată în acel înscris de 1.000 Euro arată ca este o adevărata "inginerie" a intervenienților. Având in vedere faptul ca sunt cadre didactice se poate observa cum arata acel înscris pe care îl solicita instanței a fi calificat ca și convenție de vânzare - cumpărare, înscris in care B.R.F nici nu apare nominalizat ca si cumpărător ci are doar semnătura . Pentru a dovedi ca s-a vândut, respectiv cumpărat si s-a achitat prețul intervenienții au procedat la o alta "inginerie" in sensul ca nefiind indicat in acel înscris cel puțin un martor care sa dovedească transferul proprietății asupra terenului si prețul achitat au apelat la sprijinul unei persoane -B.I- care prin declarația notariala declara aspecte care nu sunt lămuritoare pentru instanța, fiind evident că B.I nu a fost prezenta la vreo discuție pe care a purtat-o cu familia B., din cuprinsul declarației reieșind echivoc ca are informații care nu au fost obținute cu propriile sale simțuri .
In drept s-au invocat disp. art. 115 si urm.Cod proc.civ.
Se constată că reclamanta a depus la dosar, pentru termenul de judecată din data de 03.05.2012 o extindere de acțiune față de moștenitorii pârâtului decedat C.N., solicitând citarea în cauză în calitate de pârâți a numiților C.P în calitate de soție supraviețuitoare, C.I., H.F și T.M, în calitate de fiice ale defunctului precum și C.I. în calitate de fiu.
Se constată că reclamanta a depus la dosar, pentru termenul de judecată din data de 27.09.2012 o extindere de acțiune față de moștenitorii pârâtului decedat C.V., solicitând citarea în cauză în calitate de pârâtă a numitei C.I. în calitate de fiică a pârâtului defunct.
Se constată că reclamanta a depus la dosar, prin Serviciul registratură al instanței, la data de 04.02.2013 o extindere de acțiune, solicitând citarea în cauză în calitate de pârâtă a Comunei T.B prin primar pentru C.T., decedată la data de 11.05.2012 fără urmați cunoscuți.
Se constată că la data de 04.11.2013, numiții B.M.A și B.R.F, intervenienți în interes propriu în cauză, au depus la dosar concluzii scrise prin care au solicitat admiterea cererii de intervenție formulată și drept urmare: să se dispună validarea contractului de vânzare - cumpărare sub semnătură privată încheiată la data de 10.11.2003 între reclamanta P.T., în calitate de vânzătoare și intervenienții B.R.F și B.M.A, în calitate de cumpărători, având ca obiect o suprafață de 4.000 m.p. din imobilul teren care face obiectul prezentei cauze, situat în C., ridul "Pripoare", înscris în c.f. nr. 49 M.B, nr. top. nou 1432/2/2, cu prețul de 6.000 lei și să pronunțați o sentință care să țină loc de act autentic de înstrăinare; să se dispună intabularea dreptului de proprietate asupra lotului de teren identificat cu datele de mai sus, în favoarea reclamanților cu titlu de cumpărare conform variantei III din completarea la raportul de expertiză întocmit în cauză de expertul B.O; să fie obligată reclamantă, pârâtă în cererea de intervenție, la plata cheltuielilor de judecată reprezentând taxa de timbru, timbru judiciar, onorar expert topografie, onorar contraexpertiză criminalistică și onorar avocat.
În motivarea concluziilor scrise intervenienții în interes propriu au arătat că în fapt, obiectul prezentei cauze îl constituie constatarea dobândirii prin uzucapiune și intabularea de către reclamanta P.T. a unui teren în suprafață de 10.530 m.p. identificat prin raportul de expertiză în c.f. nr. 49 M.B, nr. top. 1432. Prin contractul de vânzare-cumpărare sub semnătură privată încheiat la data de 10.11.2003 reclamanta P.T. le-a vândut o porțiune de teren în suprafață de 4.000 m.p. din acest teren. Prețui convenit în sumă totală de 6.000 lei a fost achitat integral, așa cum rezultă din conținutul actului, precum și din Declarația dată de numita B.I și autentificată cu nr. 777/2008. Reclamanta în cursul procesului a manifestat o totală rea-credință tăgăduind încheierea contractului și primirea prețului, fapt ce i-a determinat să solicite o expertiză criminalistică a autenticității actelor depuse în probațiune, expertiză prin care s-a concluzionat că actul de mână intitulai contract de vânzare-cumpărare întocmit la 10 noiembrie 2003 a fost scris și semnat de către P.T.. Martorii audiați în cauză au confirmat și ei susținerile lor, iar expertul B.O a întocmit varianta a III-a din completarea raportului de expertiză potrivit înțelegerii .
La data de 07.11.2013, prin Serviciul registratură al instanței, reclamanta a depus la dosar concluzii scrise solicitând admiterea acțiunii civile extinsa formulată în cauză, iar la pronunțarea hotărârii solicită instanței a avea în vedere probele care au fost administrate în cauză, respectiv înscrisurile depuse, declarațiile martorilor si expertiza topografica extrajudiciara .
Cu privire la cererea de intervenție in interes propriu solicit instanței sa o respingă ca neîntemeiata, motivat de faptul că înscrisul depus de intervenienți în forma în care arată nu reprezintă o convenție de vânzare-cumpărare având ca obiect imobil-teren .Mai mult la rubrica promitenți vânzători este inserat si M.I, persoana care este soțul fiicei sale (ginerele său) și care nu poate fi promitent vânzător, care nici nu a fost parte in prezenta cauza.
Analizând actele dosarului, instanța a reținut următoarele:
Imobilul teren din litigiu, în suprafață reală de 10530 mp (rezultată în urma măsurătorilor efectuate în cauză de expertul tehnic B.G.O, este situat pe teritoriul cadastral al comunei B.B, iar cu date de CF terenul în cauză este înscris în CF 49 a localității M..B nr. top. 1432, cu suprafața scriptică de 26559 mp, a fost folosit de către defunctul C.P, în condițiile unei posesii utile, public, pașnic, continuu, neîntrerupt și sub nume de proprietar, posesie începută prin anii l940.
Cum folosința pașnică, continuă și sub nume de proprietar a fost exercitată de C.P, momentul de început al curgerii termenului prevăzut de art. 1472 și următoarele Cod civil austriac plasându-se anterior celui de-al doilea război mondial (dispoziții incidente conform art. 6 din Legea 241/1947), s-a constatat că acesta a dobândit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață totală de 10530 mp, înscris în CF 49 a localității M.B nr. top. 1432/2/1 și nr. top. 1432/2/2, 1432/2/3, prin uzucapiune .
Conform art. 659 Cod civil, succesiunile sunt deferite descendenților defunctului, ascendenților și rudelor sale colaterale. În principiu, legea cheamă la moștenire rudele apropiate ale defunctului, indiferent dacă legătura de rudenie rezultă din căsătorie sau din afara căsătoriei. Ordinea de preferință în care rudele defunctului sunt chemate de lege la moștenire este stabilită prin cele patru clase de moștenitori. Clasa I de moștenitori, care este clasa descendenților în linie dreaptă, așa cum este în speță, este alcătuită din copiii defunctului, indiferent dacă sunt din căsătorie sau din afara ei, au preferință la moștenire, înlăturând pe toți ceilalți moștenitori din clasele următoare. In clasa descendenților, respectiv a copiilor defunctului, regula este aceea a împărțirii moștenirii pe capete, adică în funcție de numărul de descendenți moștenitori.
În speță, reclamanta și pârâții R.S, C.G, C.M, M.I, S.F, C.I sunt copiii defunctului C.P.
Față de celelalte clase de moștenitori, descendenții sunt moștenitori sezinari, adică se bucură de drept de posesiunea titlului de moștenitor și nu au nevoie de îndeplinirea unor formalități pentru a intra în posesia moștenirii.
Astfel, s-a constatat că masa succesorală rămasă după defunctul C.P se compune din terenul în suprafață de 10530mp., înscris în CF 49 a localității M.B nr. top. 1432/2/1 și nr. top. 1432/2/2, 1432/2/3, vocație succesorală având numiții R.S, C.G, C.M, M.I, S.F, C.I și reclamanta, în calitate de descendenți, în cotă de 1/7 părți .
Pentru identificarea terenului, s-a încuviințat efectuarea unei expertize tehnice extrajudiciare, ocazie cu care expertul B.G a identificat doar terenul deținut de reclamantă ca urmare a partajului amiabil intervenit între moștenitorii defunctului C.P, pe limitele indicate de reclamantă, limite materializate prin garduri și reperi naturali, având că vecini la nord C.I, L.L, la est B.G, la sud M.I, P.A, la vest A.C, fără a se mai identifica și terenul deținut de ceilalți moștenitori, motiv pentru care s-a admis doar în parte acțiunea formulată de reclamantă .
La data de 10.11.2013, reclamanta P.T. în calitate de promitent - vânzător încheie cu intervenienta B.M, căsătorită, în calitate de promitent cumpărător un antecontract de vânzare-cumpărare având ca obiect o parte din terenul dobândit cu titlu de moștenire, în suprafață de 4000 mp, pentru prețul de 1000 euro, achitat integral.
Reclamanta a tăgăduit încheierea acestui antecontract, dar prin expertiza criminalistică administrată în cauză s-a concluzionat că actul de mână intitulat contract de vânzare-cumpărare întocmit la 10 noiembrie 2003 a fost scris și semnat de către P.T..
Din declarațiile martorilor T.V, fila 1144, și V.Il, fila 1145, reiese că intervenienții au intrat în posesia terenului și că l-au împrejmuit în partea dinspre drum.
Constatând că în fapt au fost executate obligațiile contractuale, că între părți a intervenit un acord de voință specific vânzării-cumpărării, fără însă ca actul să fi îmbrăcat forma autentică, cerință impusă sub sancțiunea nulității absolute (art. 5 Titlul X din Legea 247/2005), s-a dispus validarea acestei convenții, în fapt un veritabil antecontract de vânzare-cumpărare, în lumina dispozițiilor art. 1073, 1077 Cod civil, fiind îndeplinite și condițiile art. 1294 și următoarele Cod civil, sentința urmând să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare.
Față de aceste considerente, în conformitate cu art. 659, 664-668, 669 Cod civil și în aplicarea principiului reglementat de art. 728 Cod civil, potrivit căruia nimeni nu poate fi obligat să rămână în indiviziune, s-a admis în parte acțiunea reclamantei, s-a admis cererea de intervenție formulată și, în consecință, s-a dispus partajarea terenului de 10530 mp, în sensul propunerilor expertului cuprinse în varianta nr. 3 a raportului de expertiză, și întabularea dreptului de proprietate în CF asupra loturilor astfel atribuite, în baza art. 22 din Legea 7/l196, republicată.
În temeiul art. 274 Cod procedură civilă, s-a admis cererea intervenienților având în vedere culpa procesuală a reclamantei și, pe cale de consecință, a fost obligată să achite acestora cheltuieli de judecată în sumă de 1882,3 lei reprezentând contravaloare expertiză criminalistică în sumă de 900lei, taxă de timbru în sumă de 479 lei, timbru judiciar de 3,50, onorariu avocațial în sumă de 499.80 lei.
Împotriva sentinței expuse a declarat recurs, în termen legal, reclamanta P.T., prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea în parte a hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță de fond, pentru motivele ce urmează.
Potrivit variantei III a raportului de expertiză topografică, aleasă de instanță, lotul de teren cu suprafața de 2986 mp, fâneață, cu nr. top nou 1432/2/3 atribuit recurentei are caracteristica de lot înfundat, fără acces direct la calea publică și cu posibilitate de acces la teren prin parcurgerea unui drum de trecere peste terenul intervenienților.
Instanța de fond nu a reținut în considerentele hotărârii că lotul de teren atribuit reclamantei potrivit variantei III este lot înfundat și că ar legitima construirea unei servituți de trecere.
Nici în dispozitivul hotărârii instanța de fond nu constată și nu stabilește că lotul de teren cu suprafața de 2986 mp cu nr. topografic nou 1432/2/3, atribuit recurentei este fond dominant și că lotul de teren nu are acces la drumul public, ceea ce impune constituirea unei servituți de trecere, hotărâre judecătorească care să fie opozabilă dobânditorilor.
În ce privește prețul pentru terenul vândut acesta este consemnat în antecontractul de vânzare - cumpărare încheiat la 11.10.2003 ca fiind de 1000 euro - cursul valutar al BNR la 10.11.2003 - 1 Euro = 3,9856 lei.
Prin cererea de intervenție în interese propriu se susține că "Prețul convenit în sumă totală de 6000 lei a fost achitat integral, așa cu rezultă din conținutul actului, precum și din Declarația dată de numita B.I și autentificată cu nr. 777/2008";.
Or, din cuprinsul antecontractului de vânzare - cumpărare încheiat la 10.11.2003 reiese 1000 Euro, iar prin Declarația autentică dată în fața notarului public B.I menționează că s-a plătit terenul cu suma de 6000 lei inclusiv 200 dolari - cursul valutar al BNR în anul 2002 - 1 dosar SUA = 3.3055,46 lei, curs valutar 1 dolar SUA la 11.10.2003 = 3,2914 - preț care a fost achitat fiicei recurentei.
Așa fiind, instanța de fond nu a lămurit și clarificat care a fost prețul real achitat de intervenienți pentru terenul cumpărat și dacă a fost achitat prețul, martorii audiați neprecizând instanței dacă s-a achitat prețul și care a fost acel preț.
Deși antecontractul de vânzare - cumpărare încheiat la 10.11.2003 are indicat în cuprinsul său un nume M.I, persoană care a fost prezentă la încheierea antecontractului ca și martor, instanța de fond a omis să-l audieze pentru a se lămuri pe deplin asupra condițiilor în care s-a încheiat antecontractul de vânzare - cumpărare, locul încheierii, prețul achitat de intervenienți, dacă s-a dat recurentei numai valuta în Euro și dolari SUA sau și lei, dacă au mai fost de față și alte persoane (martora B.I a relatat notarului public că s-a plătit de intervenienți prețul în lei și valuta dolari pentru terenul cumpărat fiicei recurentei, iar intervenienții au susținut în fața instanței prin cererea de intervenție că i-au plătit numai lei).
Tocmai pentru că între părțile contractante au existat neînțelegeri, chiar dacă prin expertiza criminalistică s-a stabilit că recurenta a scris și semnat antecontractul de vânzare - cumpărare, instanța de fond trebuia să cerceteze validitatea antecontractului sub toate aspectele și condițiile de admitere a validității.
Însă, instanța de fond s-a limitat la a reține că au fost executate obligațiile contractuale dacă a fost scris și semnat de recurentă și, prin urmare, sunt întrunite toate condițiile de validare ale convenției, omițând să cerceteze convenția sub toate aspectele, adică să audieze pe B.I, pe M.I, persoane care au fost martori din partea unuia și altuia dintre părțile contractante având în vedere faptul că nu corespunde nimic în ce privește achitarea integrală a prețului.
Referitor la întocmirea variantei III învederează că această variantă a fost solicitată de intervenienți, fără a fi existat o înțelegere, un acord între recurentă și intervenienți cu privire la formarea loturilor de teren și modul lor de amplasare în teren și nici nu a fost dovedită în fața instanței.
Intimații intervenienți s-au opus admiterii recursului. Prin întâmpinarea de la filele 56-57 au subliniat cele ce succed.
Obiectul prezentei cauze îl constituie constatarea dobândirii prin uzucapiune și întabularea de către reclamanta P.T. a unui teren în suprafață de 10.530 mp, identificat prin raportul de expertiză în c.f. nr. 49 M.B nr. top 1432, și cererea de intervenție.
Prin contractul de vânzare - cumpărare sub semnătură privată încheiat la data de 10.11.2003, reclamanta P.T. le-a vândut intervenienților o porțiune de teren, în suprafață de 4.000 mp din acest teren.
Prețul convenit în sumă de 1.000 euro a fost achitat integral, așa cum rezultă fin conținutul actului, precum și din declarația dată de numita B.I și autentificată cu nr. 777/2008.
Reclamanta în cursul procesului a manifestat o totală rea-credință tăgăduind încheierea contractului și primirea prețului, fapt ce i-a determinat să solicite o expertiză criminalistică a autenticității actelor depuse de ei în probațiune.
Prin această expertiză s-a concluzionat că actul de mână, intitulat contract de vânzare - cumpărare, întocmit la 10 noiembrie 2003, a fost scris și semnat de către P.T..
În acest înscris se menționează că prețul convenit este de 1.000 euro și a fost achitat în întregime, astfel că susținerile privitoare la preț din recurs nu au nici o justificare, recurenta tăgăduind prețul, precum a făcut-o și în înscrisul propriu-zis.
În ce privește varianta de ieșire din indiviziune încuviințată de instanță, respectiv varianta III din completarea raportului de expertiză întocmit de expertul B.O, recurenta susține că nu s-a prevăzut la situația viitoare dreptul său de servitute de trecere, respectiv întabularea lui în cartea funciară.
Acest lucru corespunde adevărului doar că în acțiunea introductivă precizată nu există nici un capăt de cerere cu o asemenea solicitare, astfel că instanța nu putea acorda mai mult decât s-a cerut.
Cu toate acestea, expertul a avut în vedere situația de fapt și a prevăzut faptic cale de acces la lotul reclamantei, astfel că nu există nici un motiv de admitere a recursului.
Ceilalți intimați nu și-au exprimat poziția cu privire la calea de atac declanșată de reclamantă.
Examinând sentința atacată, tribunalul a constatat că recursul nu este fondat și l-a respins ca atare.
| ← DACĂ TITLUL STATULUI NU ESTE VALABIL, DREPTUL DE PROPRIETATE... | OBLIGAŢIA DE A FACE - CREDITORUL ARE DREPTUL DE A DOBÂNDI... → |
|---|
