Nulitate căsătorie. Bigamie

Jurisprudenţă şi speţe de drept civil (II)

Este nulă absolut căsătoria încheiată de persoana care în fapt era căsătorită legal la data noii căsătorii.

Jud. Bistriţa, s. civ., sent. nr. 4227 din 10 aprilie 2012

Prin acţiunea înregistrată la data de 24.02.2012, reclamantul Municipiul Bistriţa-Năsăud, prin primar, a chemat în judecată pe pârâţii S.N. şi S.C.N., solicitând instanţei să constate nulitatea absolută a căsătoriei încheiate la data de 15.11.2008 în faţa ofiţerului de stare civilă a municipiului Bistriţa şi să se dispună anularea actului de căsătorie înregistrat în registrele de stare civilă ale municipiului Bistriţa sub nr. 713/15.11.2008.

Analizând actele dosarului, instanţa a reţinut că, în fapt, numitul S.N., deşi era căsătorit legal, a încheiat o nouă căsătorie. Situaţia de fapt este susţinută de următoarele probe: certificat de căsătorie seria CE nr. 259286 şi extras din registrul de căsătorie nr. 5118/31.03.2009 al Primăriei G.

Conform art. 5 din Legea nr. 4/1953, în vigoare la data încheierii celei de-a doua căsătorii a pârâtului, este oprit să se căsătorească bărbatul care este căsătorit sau femeia care este căsătorită. Art. 19 din Legea nr. 4/1953 prevede că este nulă căsătoria încheiată cu încălcarea dispoziţiilor prevăzute la art. 4, 5, 6, 7 lit. a), art. 9, 131 şi 16.

Notă. Art. 5 şi art. 19 din Legea nr. 4/1953 (C. fam.) au drept corespondente art. 273 şi art. 293 NCC.

Jurisprudenţă C.E.D.O. 1. Protecţia vieţii de familie are în vedere numai viaţa de familie existentă, nu şi cea aflată în stadiu de proiect. Absenţa dispoziţiilor care să permită desfacerea căsătoriei şi corelativ capacitatea de a încheia o căsătorie subsecventă nu încalcă prevederile art. 8 şi art. 12 ale Convenţiei europene. Dreptul de a se căsători nu se poate deduce din art. 8. El are în vedere formarea de relaţii conjugale, şi nu dizolvarea lor, iar lucrările preparatorii la art. 12 din Convenţie nu au avut în vedere încorporarea vreunei garanţii a „dreptului la divorţ”. Convenţia trebuie interpretată unitar şi, de vreme ce un astfel de drept este exclus din conţinutul art. 12, ar fi absurdă recunoaşterea sa în contextul art. 8. în cauză, reclamanţii nu se puteau căsători între ei, deşi convieţuiau de peste 15 ani, din cauza stării de persoană căsătorită a unuia dintre concubini şi din cauza inadmisibilităţii divorţului în dreptul irlandez (C.E.D.O., Johnston şi alţii c. Irlandei, 18 decembrie 1986, www. echr. coe. int).

← Divorţ. Intrarea în vigoare a noului Cod civil pe parcursul...  Nulitate căsătorie. Alienat sau debil mintal. Legea aplicabilă →

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Nulitate căsătorie. Bigamie