Nulitate titlu de proprietate. Teren aparţinând fostei comune grănicereşti. Persoana îndreptăţită la reconstituirea dreptului de proprietate
| Comentarii |
|
- Legea nr. 1/2000: art. 29 alin. 4
Vocaţie la acordarea măsurii reparatorii a reconstituirii nu o poate avea Comuna Josenii Bârgăului ca unitate administrativ teritorială, înfiinţată în 1950, în baza art. 29 alin. 4 din Legea 1/2000, ci membrii fostei forme asociative în concordanţă cu art. 26.
(Secţia civilă, decizia nr. 36/R/2009, nepublicată)
Prin sentinţa civilă nr. 4429/2007 pronunţată de Judecătoria Bistriţa s-a respins acţiunea civilă precizată şi extinsă formulată de reclamanta Asociaţia Proprietarilor de PG RB împotriva pârâţilor Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Bistriţa-Năsăud, Comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Tiha Bârgăului, Comuna Josenii Bârgăului, prin primar, Comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Bistriţa Bârgăului.
împotriva sentinţei expuse a declarat recurs reclamanta.
Recursul este fondat.
Terenurile în litigiu, de natură pădure, se evidenţiază actual în CF (...) Tiha-Bârgăului. La înfiinţarea colilor de carte funciară se situau pe raza localităţii Rusu-Bârgăului, însă în anul 1903, ca urmare a împărţirii administrativ-teritoriale şi a posesiunilor, s-au transcris în evidenţele de publicitate imobiliară ale comunelor Tiha-Bârgăului şi Bistriţa-Bârgăului.
Din punctul de vedere al titularului dreptului de proprietate, cărţile funciare îi evidenţiază iniţial ca aparţinând Comunei Rusu-Bârgăului, cu specificaţia „în proprietatea şi folosinţa foştilor grăniţieri”.
Comuna Rusu-Bârgăului este atestată ca una dintre cele 44 de comune din fostul district al Năsăuduiui, componente ale Regimentului II Românesc de Graniţă înfiinţat în
anul 1763, care au obţinut în proprietate aceste imobile prin donaţie de la împărăteasa Maris Terezia pentru serviciile aduse de grăniceri în companiile militare purtate de Austro-Ungaria.
Actele de gratificare s-au destinat fiecărei familii de grăniceri, dar beneficiarii nu şi-au împărţit între ei proprietatea, ci au folosit-o cumulativ, ca o comunitate de avere, împărţind doar veniturile nete.
Radierea din 12 septembrie 1890 a însemnării de pe foaia de avere (A) în legătură cu proprietatea comunei grănicereşti s-a întemeiat pe dispoziţiile Legii nr. XIX din 1890. Legea maghiară a înlăturat regimul privat al proprietăţii şi a decretat terenurile ca averi comunale. Astfel s-a ajuns în speţa de faţă să se aprecieze că îndreptăţirea la reconstituire se cuvine unităţii administrativ teritoriale prezente.
După anul 1890, pădurile s-au administrat într-adevăr sub controlul şi sub supravegherea statului, folosul s-a deferit tuturor locuitorilor comunei politice indiferent dacă au fost sau nu descendenţi din grăniceri, numai că prin Decretul-lege pentru administrarea patrimoniului comunelor grănicereşti din judeţul Năsăud din 4 septembrie 1940, promulgat prin înaltul Decret Regal nr. 3013/1940, s-a reînviat vechea comunitate de avere, s-a hotărât că ceie 44 comune grănicereşti sunt şi rămân proprietarele pădurilor şi păşunilor grănicereşti din Năsăud, se constituie sub denumirea de „Comunitatea de Avere a Comunelor Grănicereşti Năsăud”, că organele ei de conducere sunt Adunarea generală a comunelor. Consiliul de administraţie, Comitetul de cenzori, toate formate din delegaţi aleşi dintre descendenţii din grăniceri, şi, ceea ce este deosebit de important, Legea nr. XIX/1980, precum şi orice alte legi, regulamente, decizii contrare decretului s-au abrogat.
Evoluţia proprietăţii în cauză, etapele parcurse de-a lungul timpului se sprijină pe dovezile exhibate de reclamantă în primă instanţă, în faza recursului, constând în înscrisuri, pe actele normative evocate prin acţiunea introductivă, note de şedinţă, motivele recursului, existente în copie la dosar, după cum urmează: Decretul-lege din 4 septembrie 1940 (cu relevanţă pentru problema juridică dedusă judecăţii - art. 1, art. 7-8, art. 21-22, art. 51), Tabloul despre gestiunea pădurilor grănicereşti din cuprinsul Direcţiei XIV Regionale Silvice Bistriţa - anul 1928 -, Statutul Societăţii Regna -societate pentru exploatarea pădurilor celor 44 comune din fostul regiment 2 românesc de graniţă de la Năsăud, aprobat prin Decretul n. 3845/1925, structura fostei proprietăţi înainte de 1945 evidenţiată de pârâta Comuna Josenii Bârgăului prin adeverinţa nr. 877/1922, copiile cărţilor funciare în formă evolutivă şi în extras, traduse în limba română, sentinţa nr. 324/1923 a Comisiei de Ocol pentru expropriere Bistriţa, Inventarul Comunei Rusu-Bârgăului 1937/1938, Legea pentru satisfacerea trebuinţelor normale de lemn de foc şi de construcţie ale populaţiei din 1924, cu referire directă la Partea a lll-a Capitolul VI - Administrarea pădurilor comunale din Transilvania, Banat, Crişana, Maramureş, precum şi a pădurilor comunale şi ale obştilor din Bucovina, dezbaterile senatului din 12 mai 1921.
Concluziile ce se impun din starea de drept şi de fapt expusă sunt acelea că la data naţionalizării pădurilor ca efect al adoptării Constituţiei din aprilie 1948 pădurea constituia proprietatea Comunei grănicereşti Rusu Bârgăului şi nu mai subzista cea cu caracter de avere comunală, în primul rând. în al doilea rând, vocaţie la acordarea măsurii reparatorii a reconstituirii nu o poate avea Comuna Josenii Bârgăului ca unitate administrativ teritorială, înfiinţată în 1950, în baza art. 29 alin. 4 din Legea nr. 1/2000, ci membrii fostei forme asociative în concordanţă cu art. 26.
Interesul şi calitatea procesuală activă a reclamantei în promovarea unei acţiuni în nulitatea titlurilor emise în favoarea comunei pârâte pentru terenuri cu vegetaţie
forestieră în legătură cu care nu justifică un drept de proprietate decurge din art. III alin. 1 lit. a) pct. vi din Legea nr. 169/1997, din aptitudinea ei la reconstituire şi din demersul întreprins în vederea restituirii prin depunerea cererilor nr. 109/2005, 63/2005.
în direcţia respectivă se observă că Asociaţia Proprietarilor de PG RB s-a constituit pe cale judecătorească, prin încheierea civilă nr. 1992/2005 dată de Judecătoria Bistriţa în dosar nr. 6476/2005, în vigoare, în scopul administrării în regim silvic, exploatării organizate a suprafeţelor de teren cu vegetaţie forestieră obţinute prin reconstituirea proprietăţii Comunei politice Rusu Bârgăului, în persoana descendenţilor din grăniceri, cu domiciliul în localitate. S-a înscris în Registrul persoanelor juridice ţinut la Judecătoria Bistriţa, sub nr. 20/PJ/2005. Comitetul ad-hoc al asociaţiei a formulat cererile amintite, prin reprezentantul său P.l.
în statutul ei se consemnează că patrimoniul este format din aporturile în natură, adică suprafeţele cu vegetaţie forestieră şi păşune deţinute cu titlu de proprietate indiviză de către comunitatea locală Rusu-Bârgăului, nu poate fi înstrăinat în niciun mod, în întregime sau în parte, că terenurile sunt proprietate comună conform naturii acestora, rămân în indiviziune pe toată durata existenţei lor, că în realizarea scopului se va respecta destinaţia iniţială a pădurilor, de satisfacere a nevoilor comunităţii cu lemne pentru foc, edificarea unor construcţii, mica industrie casnică.
Actele de constituire cu finalitatea indicată sunt conforme întrutotul cu regimul juridic de administrare şi exploatare avut de forma asociativă veche în perioada 1921-1948. Pe de altă parte, acestea împreună cu întreaga procedură urmată de reclamantă se subscriu fidel reglementării din art. 26-28 ale Legii nr. 1/2000.
Prin argumentele de până acum se suprimă consideraţiile sentinţei vizând veritabilul titular al fostei proprietăţi, condiţia la restituire ca asociaţia însăşi să fie continuatoarea fostului proprietar întrucât ea are exclusiv calitatea de administrator, iar legea dispune că reparaţia se acordă fiecărei persoane deposedate ori urmaşilor ei, care sunt obligaţi să se reorganizeze în formele asociative iniţiale numai în scopul analizat mai înainte.
în atare situaţie, rezolvarea completă, temeinică a fondului litigiului impune cercetarea descendenţei asociaţilor, respectiv dacă fiecare dintre ei are însuşirea de urmaş a foştilor grăniceri. Sub acest aspect, judecătoria s-a rezumat la a statua că în dosarul nr. 6474/2005 nu s-a făcut dovada că fondatorii sunt succesorii de drept ai grănicerilor din localitatea Rusu Bârgăului şi că menţiunea mandatarului reclamantei potrivit căreia membrii asociaţi sunt toţi locuitorii satului, în număr de 720, iar semnatari ai actului de asociere sunt 514, majori, a rămas la stadiul de simplă susţinere.
Maniera în care s-a procedat echivalează cu necercetarea speţei, atrăgând admiterea recursului, casarea hotărârii cu trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă de fond.
Prima instanţă avea îndatorirea să ceară reclamantei probele pe care susţine că le deţine vis-a-vis de numărul membrilor constituiţi în asociaţia de administrare, cuprinşi în tabelul invocat, de vreme ce înscrisul nu a fost anexat la cererea de înscriere în vederea dobândirii personalităţii juridice a asociaţiei din dosar nr. 6474/2005. în acelaşi timp, avea obligaţia să-i pretindă prezentarea actelor de stare civilă care demonstrează relaţia de rudenie dintre ei şi foştii grăniceri, să-i ceară lămuriri, dacă le aprecia utile, asupra identităţii foştilor grăniceri, şi orice fel de alte explicaţii ori dovezi necesare pentru justa soluţionare a cauzei.
Cercetarea este reclamată de faptul că reconstituirea în cazul dat se hotărăşte în concordanţă cu anexa 39 din Regulamentul aprobat prin H.G. nr. 890/2005, trebuind
să se cunoască exact persoanele îndreptăţite la restituire Doar în măsura în care se dovedeşte că asociaţia cuprinde succesori ai grănicerilor interesul în anularea titlurilor pârâtei primeşte atributele de a fi legitim, personal, născut şi actual, pretins de art. III alin. 2 din Legea nr. 169/1997.
Instanţa de trimitere va proceda în sensul eliminării neajunsurilor semnalate, ocazie cu care va avea în vedere tabelul depus de reclamantă în recurs (Judecător lacob Cori na).
| ← Nulitate titlu de proprietate. Necesitatea stabilirii persoanei... | Obligaţia de a face. Mutarea stupilor. Caracterul serios şi... → |
|---|
