Nulitatea încheierii privind arestarea preventivă pentru încălcarea dispoziţiilor privind compunerea instanţei
| Comentarii |
|
Tribunalul TELEORMAN Decizie nr. 49 din data de 10.12.2013
Prin încheierea nr. 28 din 06 decembrie 2013 pronunțată de Judecătoria Turnu Măgurele, în baza art.149 1 alin.9 Cod procedură penală s-a admis propunerea Parchetului de pe lângă Judecătoria Turnu Măgurele, privind arestarea preventivă pentru 29 de zile, a inculpaților C.P. și D.S. pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, fapta prev. și ped. de art. 208 alin. 1 - 209 alin.1 lit. a, e, g și i din C. pen.
Au fost emise mandatele de arestare pe durata fixată.
Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut că analizând actele și lucrările dosarului, sunt întrunite exigențele prevăzute de art.143 Cod procedură penală, în sensul că inculpații au săvârșit faptele pentru care sunt cercetați, respectiv infracțiunea de furt calificat, faptă prev. și ped. de art. 208 alin 1 - 209 alin 1 lit. a, e, g și i Cod penal.
Or, existența și persistența unor indicii grave de vinovăție constituie, conform jurisprudenței CEDO, factori pertinenți care legitimează o detenție provizorie, măsura arestării preventive a inculpaților fiind conformă cu scopul instituit de art. 5 din CEDO.
De asemenea, în raport de probele de la dosar, existând și suspiciunea rezonabilă că s-a comis o infracțiune, măsura arestării preventive este justificată prin prisma aceleiași jurisprudențe.
În al doilea rând, există cazul prevăzut de art.148 lit. f Cod procedură penală, inculpații săvârșind o infracțiune, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, respectiv închisoarea de la 3 la 15 ani.
Instanța a apreciat că este îndeplinită și cea de a doua condiție prevăzută de art.148 alin.1 lit. f Cod procedură penală, respectiv aceea că, din probele administrate, rezultă că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Instanța a înțeles această noțiune a pericolului concret pentru ordinea publică, prin raportare la natura infracțiunii, a modalității de săvârșire a acesteia, consecințele produse, a atitudinii inculpaților față de faptele săvârșite, de riscul săvârșirii unor noi infracțiuni și circumstanțele personale ale acestora.
Desigur, trebuie avut în vedere și impactul social produs asupra colectivității, prin săvârșirea unor astfel de fapte, astfel încât alte persoane să fie descurajate în a comite astfel de infracțiuni. Mai mult aceștia au furat gardul de la parcul comunal producând o stare de indignare în rândul colectivității
Raportat la probele existente la dosar, instanța a apreciat că pericolul concret pentru ordinea publică rezultă din modul de săvârșire a faptelor pentru care sunt cercetați inculpații, respectiv mai multe persoane împreună. Trebuie avut în vedere și impactul social produs asupra colectivității, prin săvârșirea acestor tipuri de infracțiuni.
Pe de altă parte, așa cum rezultă din cazierele judiciare ale inculpaților aceștia nu sunt la prima abatere săvârșind mai multe fapte de furt.
Atitudinea inculpaților în fața instanței, de recunoaștere a faptelor, reprezintă un element circumstanțial ce poate fi avut în vedere la individualizarea pedepsei fiind însă lipsit de relevanță în aprecierea necesității și caracterului justificat al măsurii arestării preventive.
Din probele administrate în cauză, rezultă că inculpații se află și în situația prevăzută de art.148 lit. b Cod procedură penală.
În consecință, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art.143 și 148 alin.1 lit. b Cod procedură penală, și pentru a se asigura buna desfășurare a urmăririi penale, instanța a apreciat că se impune luarea măsurii arestării preventive a inculpaților și, în consecință, în baza art.1491 Cod procedură penală, a admis propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Turnu Măgurele și a dispus arestarea preventivă a inculpaților.
Împotriva acestei încheieri au formulat recurs inculpații C.P. și D.S. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea recursului și casarea încheierii atacate și rejudecând să se dispună respingerea propunerii privind arestarea preventivă a acestora formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Turnu Măgurele.
Recursurile inculpaților nu au fost motivate în scris, motivele de recurs fiind susținute oral de recurenții inculpați, prin apărător. În susținerea motivelor de recurs au arătat că au recunoscut săvârșirea faptelor pentru care sunt cercetați, prejudiciul reținut este prea mare, ar fi de 1.400.000 lei vechi, acesta fiind recuperat în totalitate.
Tribunalul, verificând cauza atât sub aspectul motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu, conform art. 3856 alin. 3 Cod procedură penală, sub toate aspectele de fapt și de drept, a apreciat recursurile declarate de inculpați ca fiind întemeiate, având în vedere următoarele considerente:
Din examinarea încheierii atacate se constată că în partea introductivă a acesteia s-a menționat numele unui alt judecător ca fiind cel care a participat în camera de consiliu, la data de 06 decembrie 2013, la judecata și dezbaterea cauzei, decât cel care a pronunțat soluția și a semnat minuta și încheierea. De asemenea grefierul care este menționat în practicaua încheierii că a participat la soluționarea propunerii de arestare preventivă nu este cel care a semnat încheierea.
Potrivit dispozițiilor art. 292 alin. 2 Cod procedură penală, completul de judecată trebuie să rămână același în tot cursul judecării cauzei iar când aceasta nu este posibil, completul se poate schimba până la începerea dezbaterilor iar în alin. 3 se prevede că după începerea dezbaterilor, orice schimbare intervenită în compunerea completului atrage reluarea de la început a dezbaterilor.
În cauza de față, având în vedere mențiunile înscrise în practica și în dispozitivul încheierii recurate, tribunalul reține că soluționarea cauzei s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor legale invocate anterior, privind compunerea instanței.
Art. 197 alin. 2 Cod procedură penală prevede că dispozițiile relative la competența după materie sau după calitatea persoanei, la sesizarea instanței, la compunerea acesteia și la publicitatea ședinței de judecată sunt prevăzute sub sancțiunea nulității iar alineatul 3 al aceluiași articol prevede că această nulitate nu poate fi înlăturată în nici un mod și poate fi invocată în orice stare a procesului și se ia în considerare chiar din oficiu.
Cum în cauză se constată că încheierea nr. 28 din 06 decembrie 2013 pronunțată de Judecătoria Turnu Măgurele a fost dată cu încălcarea dispozițiilor legale privind compunerea instanței, tribunalul apreciază că se impune constatarea nulității acesteia în condițiile art. 197 alin. 2 Cod procedură penală, ca și a actelor subsecvente emise în temeiul acesteia.
În consecință, în temeiul art. 38515 alin. 1 pct. 2 lit. c Cod procedură penală, tribunalul a admis recursurilor declarate de recurenții inculpați, a casat încheierea atacată și a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.
Întrucât nu mai există temei pentru privarea de libertate a inculpaților, s-a dispus punerea de îndată în libertate de sub puterea mandatelor de arestare preventivă, dacă nu sunt arestați în altă cauză.
| ← Casare cu trimitere pentru nepunerea în discuţia... | Plângere împotriva rezoluţiei/ordonanţei procurorului de... → |
|---|
