Ordinea de soluţionare a excepţiilor. . Jurisprudență Procedură civilă şi penală (căi de atac, competenţe etc.)
| Comentarii |
|
Curtea de Apel BUCUREŞTI Decizie nr. 1782 din data de 24.10.2013
Ordinea de soluționare a excepțiilor.
Codul de Procedură Civilă
În cazul în care se invocă în același timp, mai multe excepții, judecătorul trebuie să deducă ordinea în care se va pronunța asupra excepțiilor din caracterul și efectele pe care acestea le produc în cadrul procesului civil, ei trebuind să țină seama de o ordine logică, de o succesiune rațională, începând cu examinarea și soluționarea chestiunilor, care au în mod logic prioritate.
În speță, excepția care trebuie analizată prima, este excepția privitoare la calitatea procesuală activă a reclamantului, pentru că el a declanșat procesul, astfel încât, trebuie stabilit dacă în persoana acestuia sunt întrunite toate cerințele pentru desfășurarea procesului civil.
Trebuie astfel să se determine mai întâi, dacă reclamantul este titularul dreptului dedus judecății și numai în condițiile în care această excepție era găsită neîntemeiată, instanța de fond ar fi putut cerceta excepția lipsei calității procesuale pasive, cea de-a doua excepție de fond invocată.
(Curtea de Apel București-Secția a-IV-a Civilă, decizia civilă nr.1782/24.10.2013, în dosarul nr. 7317/1748/2010)
Prin sentința civilă nr. 1453 din data de 12.04.2012, Judecătoria Cornetu a admis excepția lipsei calității procesuale active a petentei, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a intimaților O.C.P.I. I, CLB și PCB. Astfel, a respins acțiunea privind pe petent RNPR- DSI, în contradictoriu cu intimatele O.C.P.I. Ilfov, CLB și PCB, ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.
La termenul de judecată din 12.04.2012, conform art.137, alin.1 C.pr.civ., instanța de fond a rămas în pronunțare asupra excepțiilor invocate de intimați prin întâmpinare.
Analizând excepțiile invocate, instanța de fond a reținut că prezenta plângere de carte funciară are ca obiect contestația împotriva încheierii de carte funciară nr. /04.12.2009 emisă de OCPI Ilfov în dosarul nr. /04.12.2009 și referitor la înscrierile efectuate în CF nr. a comunei Brănești, județul Ilfov, prin încheierea sus menționată.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale active a petentei, instanța de fond a admis-o, având în vedere faptul că petenta nu a făcut dovada calității de persoană prejudiciată de încheierea de carte funciară mai sus menționată, întrucât, din actele de la dosar și din prevederile legale în materie, rezultă că are doar calitatea de administrator, pentru Statul Român, a fondului silvic național, or, în cauza de față persoana prejudiciată ar fi Statul Român, iar petenta nu face dovada existenței unui mandat de a acționa în cauza de față.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a intimaților, instanța a admis-o, întrucât în cauzele ce au ca obiect plângere de carte funciară, întemeiate pe dispozițiile art.50 din Legea nr.7/1996, având în vedere și Decizia nr. LXXII/2007 a Î.C.C.J., OCPI Ilfov nu are calitate procesuală pasivă, iar în ceea ce privește Primăriei și Consiliului local Brănești, acestea, de asemenea nu au calitate procesuală pasivă, întrucât acestea nu au capacitate de folosință și de exercițiu, fiind organe administrative și deliberative, persoana de drept public fiind Comuna Brănești, reprezentată de primar.
Împotriva acestei soluții, recurenta RNPR - DSI a formulat recurs, înregistrat pe rolul tribunalului Ilfov - Secția Civilă la data de 06.02.2013 și recalificat apel prin încheierea de ședință din data de 08.04.2013.
Prin decizia civilă nr. 63 A/15.04.2013 Tribunalul Ilfov Secția Civilă a admis apelul formulat de apelanta RNPR - DSI împotriva sentinței civile nr. 1453/12.04.2012, pronunțată de Judecătoria Cornetu, în contradictoriu cu intimații OCPII, Unitatea Administrativ Teritorială comuna Brănești, CLB PCB și intervenientul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, a schimbat în parte sentința civilă atacată, în sensul că a respins, ca neîntemeiată, excepția lipsei calității procesual active și a menținut celelalte dispoziții ale sentinței civile apelate.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că prin încheierea nr. /04.12.2009 a OCPI Ilfov, s-a dispus înscrierea, cu titlu provizoriu, a dreptului de proprietate asupra imobilului teren în suprafață de 55550,65 mp, din care 91,48 mp construiți, situat în localitatea Brănești, cu număr cadastral, în favoarea Comunei Brănești prin Consiliul Local Brănești - Domeniu public.
Petenta, prin plângerea formulată, a invocat că imobilul menționat este fond forestier, fiind în proprietatea publică a Statului Român și în administrarea Romsilva Direcția, Silvică Ilfov, Ocolul Silvic Brănești.
Contrar celor reținute de prima instanță, tribunalul a apreciat că apelanta petentă justifică legitimare procesuală activă pentru formularea prezentei cereri, având în vedere că are calitatea de administrator al fondului forestier și în consecință interes pentru contestarea unei încheieri de carte funciară ce se referă la un imobil inclus în fondul forestier.
S-a mai reținut că art. 50 din Legea nr. 7/1996, face referire la persoanele interesate ce pot exercita calea prevăzută de legea specială și nu la persoanele prejudiciate, astfel cum a constatat judecătorul fondului.
Tribunalul a avut în vedere Decizia nr. XV/2011 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în cadrul unui recurs în interesul legii, prin care a analizat legitimarea procesuală activă a aceleiași petente în cadrul acțiunilor privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs recurentele CBP și RNPS - DSBI .
În motivarea recursului declarat de recurenta RNPS-DSBIse arată că sentința civilă nr. 1453/12.04.2012 pronunțată de Judecătoria Cornetu și decizia civilă nr. 63 A/15.04.2013 pronunțată de Tribunalul Ilfov nu cuprind motivele pe care se sprijină sau cuprind motive contradictorii ori străine de natura pricinii, (art. 304 pct. 7 Cod procedură civilă) sunt lipsite de temei legal ori au fost date cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii (art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă) și sunt date fără cercetarea fondului cauzei (art. 312 alin. 3 și alin. 5 Cod procedură civilă).
Cu privire la fondul cauzei, rămas nesoluționat de către niciuna dintre instanțele de fond, recurenta își menține toate apărările precizate prin cererea de chemare în judecată și solicită trimiterea spre rejudecare pe fondul cauzei, încuviințarea și administrarea tuturor probelor arătate prin acțiune și pe care le consideră necesare judecății.
În ceea ce privește recursul declarat de recurenta CB, în primul motiv de recurs întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, se arată că instanța a pronunțat hotărârea cu aplicarea greșită a legii, respectiv cu aplicarea greșită în fond.
Recurenta arată că instanța de apel a greșit atunci când a echivalat calitatea procesuală activă cu interesul și că principial Romsilva ar putea invoca un interes în ceea ce privește contestarea unei înscrieri în cartea funciară. Cu toate acestea, cât timp persoana care are calitate procesuală activă pentru a formula respectiva contestație este alta, urmează ca interesul generic al Romsilva să se realizeze sau nu în funcție de atitudinea procesuală a persoanei care are dreptul de a formula contestația.
În cazul recurentei CB, acest drept aparține Statului Român prin Ministerul de Finanțe și nu Romsilva. Instanța de apel, dacă ar fi verificat cu atenție contestația formulată de Romsilva, ar fi observat că această contestație cuprinde și o cerere de arătare a titularului dreptului, prin care Romsilva indică drept titular al dreptului pe Statul Român,prin Ministerul de Finanțe. În această cerere de arătare a titularului dreptului, Romsilva indică temeiul legal - art. 12 alin. 4 și 5 din Legea nr. 213/1998, în conformitate cu care, atunci când litigiul vizează dreptul de administrare, titularul dreptului de administrare este obligat să formuleze cerere de arătare a titularului dreptului, cerere ce urmează regulile Codului de procedură civilă.
În ceea ce privește cel de-al doilea motiv întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 6 și 7 Cod procedură civilă, recurenta precizează că motivele reținute de către instanță sunt străine de natura pricinii, iar prin soluționarea apelului cu motivarea cuprinsă în decizia recurată, instanța a depășit cadrul procesual cu care a fost investită.
Se mai arată că în cauză instanța era investită cu soluționarea apelului privind excepția lipsei calității procesuale active a Romsilva de a formula plângere și acțiune în rectificare de carte funciară, și nu o acțiune de drept comun, care să soluționeze litigiul privitor la dreptul de proprietate.
Se menționează că în mod greșit instanța de apel a făcut referire la fondul forestier, proprietatea publică a Statului Român, ignorând faptul că terenul se află în proprietatea unității administrativ-teritoriale Brănești.
Prin decizia civilă 1782/24.10.2013pronunțată de către Curtea de Apel București a fost admis recursul declarat de către RNPB, în sensul modificării în parte a deciziei recurate, desființării sentinței apelate și trimiterii cauzei pentru continuarea judecății la aceeași instanță.
Analizând recursurile declarate, raportat la criticile formulate, Curtea de Apel reține următoarele considerente:
În ceea ce privește recursul declarat de către pârâta CB prin Primar, se constată că acesta este nefondat.
În mod corect, tribunalul, ca instanță de apel, a apreciat că petenta justifică legitimare procesuală activă pentru formularea cererii în litigiu, având calitatea de administrator al Fondului Forestier.
Prin decizia nr. 15/17.10.2011 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție s-a admis recursul în interesul legii și s-a stabilit că RNPR are calitate procesuală activă de a formula plângere împotriva hotărârilor comisiilor județene emise în procedura de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere.
Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut că pentru a determina dacă RNPR are calitate procesuală activă în acțiunile în constatarea nulității absolute a actelor emise cu încălcarea prevederilor privind retrocedarea terenurilor forestiere, se impune să se stabilească dacă aceasta justifică un interes legitim în atacarea respectivelor acte.
Sub acest aspect s-a reținut că prezintă importanță art. 11 alin. 1 din Legea nr. 46/2008 privind codul silvic cu modificările și completările ulterioare, art. 4 din HG nr. 229/2009 privind reorganizarea RNPR , cât și art. 1 alin. 1 și art. 2 lit. a pct. 1, cât și sart. 3 lit. k din Regulamentul de organizare și funcționare a RNPR, făcând o interpretare sistematică a acestor dispoziții legale și concluzionând că reclamanta poate promova în nume propriu acțiuni în justiție pentru apărarea și asigurarea integrității fondului forestier, proprietate publică a statului.
Conchizându-se că cererea formulată de către reclamantă, reprezintă un mijloc de acțiune formulat tocmai în acest scop, în mod corect s-a reținut calitatea procesuală a reclamantei în cauza de față.
Și critica din cel de-al doilea motiv de recurs este nefondată. Instanța nu a făcut o confuzie asupra obiectului acțiunii în litigiu, așa cum susține recurenta. Dimpotrivă, instanța s-a pronunțat asupra a ceea ce s-a invocat, raportat la obiectul acțiunii introductive.
Motivele menționate în considerentele hotărârii ce se recurează, nu sunt nici contradictorii și nici străine de natura pricinii, ci privesc cauza dedusă judecății, instanța răspunzând criticilor formulate în apel.
Față de aceste considerente, conform art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, Curtea de Apel urmează a respinge recursul declarat de către pârâta comuna Brănești prin Primar.
În ceea ce privește recursul declarat de către RNPR, Curtea de Apel consideră că acesta este întemeiat pentru considerentele care vor urma:
Art. 137 alin. 1 Cod procedură civilă arată că instanța trebuie să soluționeze înainte de toate excepțiile, de procedură sau de fond, care fac inutilă cercetarea în fond a pricinii.
În cazul în care se invocă în același timp, mai multe excepții, judecătorul trebuie să deducă ordinea în care se va pronunța asupra excepțiilor din caracterul și efectele pe care acestea le produc în cadrul procesului civil, ei trebuind să țină seama de o ordine logică, de o succesiune rațională, începând cu examinarea și soluționarea chestiunilor, care au în mod logic prioritate.
În speță, excepția care trebuie analizată prima, este excepția privitoare la calitatea procesuală activă a reclamantului, pentru că el a declanșat procesul, astfel încât, trebuie stabilit dacă în persoana acestuia sunt întrunite toate cerințele pentru desfășurarea procesului civil.
Trebuie astfel să se determine mai întâi, dacă reclamantul este titularul dreptului dedus judecății și numai în condițiile în care această excepție era găsită neîntemeiată, instanța de fond ar fi putut cerceta excepția lipsei calității procesuale pasive, cea de-a doua excepție de fond invocată.
Instanța de apel în mod corect a constatat că apelanta petentă justifică în speță, calitate procesuală activă pentru formularea cererii, însă, urmare a acestei rețineri ar fi trebuit să facă în cauză, aplicarea art. 297 alin. 1 Cod procedură civilă și, în urma admiterii apelului și a desființării sentinței apelate, să trimită cauza spre rejudecare, aceleiași instanțe de fond.
Pentru aceste considerente, în urma admiterii recursului reclamantei, conform art. 312 alin. 2 Cod procedură civilă și a modificării în parte a deciziei recurate, instanța va desființa sentința apelată și va trimite cauza pentru continuarea judecății la aceeași instanță.
Rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de fond urmează a se face în contradictoriu atât cu petenta - reclamantă, cât și cu toți pârâții din prezentul litigiu, ținând cont de aspectul că din eroare, pârâta Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Brănești județul Ilfov, cât și intervenientul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice au fost omiși din dispozitivul sentinței pronunțată de către instanța de fond, nefăcându-se vorbire despre acești pârâți nici în considerentele sentinței.
| ← Obligativitatea instanţei de a se pronunţa cu privire la... | Reprezentarea părţilor în judecată.. Jurisprudență Avocaţi → |
|---|
