Ordonanţă preşedinţială. Jurisprudență Ordonanţă Preşedinţială

Tribunalul BACĂU Decizie nr. 477 din data de 14.09.2015

Prin sentința civilă nr. 1343/215 pronunțată în dosarul nr. 2675/260/2015 s-a respins ca inadmisibilă cererea formulată de reclamanta A.M., în contradictoriu cu pârâtul C.C. în procedura ordonțanței președințiale.

În pronunțare s-a reținut că: "Prin acțiunea înregistrată la data de 01.07.2015 pe rolul Judecătoriei Moinești sub nr. 2675/260/2015, reclamanta A.M. a chemat în judecată pe pârâtul C.C., solicitând instanței pe calea ordonanței președințiale să dispună suplinirea acordului pârâtului pentru ca minora C.G. să călătorească în străinătate împreună cu reclamanta, precum și suplinirea acordului pârâtului în vederea întocmirii documentației și ridicării pașaportului pentru această minoră.

De asemenea, reclamanta a solicitat obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

Reclamanta a arătat în esență că în prezent locuiește în Elveția iar pârâtul se opune ca minora C.G. să călătorească cu reclamanta în această țară pentru petrecerea vacanței. Deși a încercat să obțină consimțământul pârâtului în mai multe rânduri, atât verbal cât și scris, acesta refuză să-și de acordul fără a avea o explicație pentru acest refuz.

Reclamanta a mai arătat că pârâtul nu contribuie în mod regulat la creșterea și educarea minorei motiv pentru care a formulat plângere penală împotriva acestuia pentru abandon de familie.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 18 alin. 2 din Legea nr. 272/2004, art. 17 alin. 2 din Legea nr. 248/2005.

In susținerea acțiunii, legal timbrată cu 20 lei taxă judiciară de timbru, reclamanta a depus la dosar înscrisuri.

Pârâtul a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii și obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.

Pârâtul a arătat că prin hotărârea de divorț instanța de judecată a stabilit în favoarea sa un program de legături personale cu minora, însă nu a putu beneficiat de acest program datorită faptului că atât reclamanta cât și bunicii materni

Analizând probele administrate în cauză, instanța reține următoarele :

Prin sentința civilă nr. 1038/02.06.2014 pronunțată de Judecătoria Moinești în dosarul nr. 4947/260/2013 instanța a dispus desfacerea căsătoriei dintre părți prin acordul acestora, stabilind ca autoritatea părintească să fie exercitată în comun de ambele părți, locuința minorei C.G. fiind stabilită la mama sa, pentru pârâtul C.C. fiind stabilite legături personale cu minora în primul și al treilea week-end din lună, de vineri ora 12 până duminică ora 20, o săptămână în vacanța de iarnă, o săptămână în vacanța de primăvară și o lună în vacanța de vară.

Potrivit art. 996 alin. 1 cod procedură civilă, instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.

În speța de față, instanța reține că nu este îndeplinită condiția caracterului provizoriu în ceea ce privește suplinirea consimțământului în vederea eliberării pașaportului pentru minora C.G. și a călătoriei acesteia în străinătate cu reclamanta. Astfel, odată cu eventuala suplinire a acordului pârâtului în ceea ce privește eliberarea pașaportului minorei și a posibilității călătoriei acesteia în străinătate, instanța s-ar pronunța definitiv asupra acestui aspect, consecința fiind eliberarea pașaportului minorei și călătoria acestuia împreună cu unul din părinți în străinătate. În acest sens sunt și dispozițiile art. 919 cod procedură civilă potrivit cărora instanța poate lua, pe tot timpul procesului de divorț, prin ordonanță președințială, măsuri provizorii cu privire la stabilirea locuinței copiilor minori, la obligația de întreținere, la încasarea alocației de stat pentru copii și la folosirea locuinței familiei. După cum se poate observa, suplinirea consimțământului pentru eliberarea pașaportului minorului și călătoria acestuia în străinătate cu unul dintre părinți nu este menționată printre măsurile vremelnice ce pot fi luate pe calea ordonanței președințiale.

De asemenea, instanța reține că nu este îndeplinită nici condiția caracterului urgent, respectiv aceea al păstrării unui drept care s-ar păgubi prin întârziere sau al prevenirii unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara.

Din interogatoriul luat pârâtului, instanța reține că acesta nu este de acord cu eliberarea pașaportului minorei și nici ca minora să călătorească în străinătate cu reclamanta.";

Împotriva sentinței s-a formulat apel de către reclamantă, care arată că prima instanță nu a motivat neîndeplinirea condiției urgenței

În ceea ce privește dispozițiile art.919 Cod Procedură Civilă acestea sunt aplicabile procedurii divorțului, ori în speță părțile sunt despărțite de doi ani.

În speță măsura solicitată are caracter vremelnic, întrucât privește perioada vacanței de vară respectiv până la 15.09.2015.

În cauză se apreciază că sunt îndeplinite condițiile art.996 NCPC, și în consecință solicită admiterea apelului, schimbarea sentinței de fond în sensul admiterii cererii.

Apelul s-a depus în termen motivat, timbrat conform chitanței de la fila 7 dosar.

Prin întâmpinare depusă la dosar s-a solicitat respingerea apelului întrucât cererea a rămas fără obiect, având în vedere faptul că perioada vacanței s-a terminat.

Instanța având în vedere motivele de apel constată că hotărârea primei instanțe este corectă:

Potrivit sentinței civile nr.1038/2014 din dosarul nr.4947/213 a Judecătoriei Moinești, s-a dispus desfacerea căsătoriei încheiate între părți la 12.03.2005 - fiind stabilită locuința minorei C.G. - născută la 14.08.2005 la reclamantă cu domiciliul în jud. Bacău, urmând ca autoritatea părintească să fie exercitată în comun.

Potrivit dispozițiilor art.997 NCPC

(1) Instanța de judecata, stabilind că în favoarea reclamantului exista aparenta de drept, va putea sa ordone masuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.

(2) Ordonanța este provizorie și executorie. Daca hotărârea nu cuprinde nicio mențiune privind durata sa și nu s-au modificat împrejurările de fapt avute în vedere, masurile dispuse vor produce efecte pana la soluționarea litigiului asupra fondului.

(3) La cererea reclamantului, instanța va putea hotărî ca executarea să se facă fără somație sau fără trecerea unui termen.

(4) Ordonanța va putea fi data chiar și atunci când este în curs judecata asupra fondului.

(5) Pe cale de ordonanță președințiala nu pot fi dispuse masuri care sa rezolve litigiul în fond și nici măsuri a căror executare nu ar mai face posibila restabilirea situației de fapt.

Instanța având în vedere caracterul vremelnic a măsurii care se solicită respectiv suplinirea consimțământului pârâtului în vederea călătoriei minorei împreună cu reclamanta pe perioada vacanței în străinătate, reține că perioada vacanței a expirat, împrejurare în care măsura solicitată a rămas fără suport.

Pentru considerentele arătate instanța reține că în cauză nu sunt motive de schimbare a sentinței apelate și în consecință se va respinge apelul ca nefondat.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Ordonanţă preşedinţială. Jurisprudență Ordonanţă Preşedinţială