PARTAJ SUCCESORAL. Jurisprudență Partaj
| Comentarii |
|
Judecătoria SINAIA Sentinţă civilă nr. 367 din data de 25.04.2016
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 11.12.2013 pe rolul Judecătoriei Sinaia sub număr dosar 2036/310/2013, reclamanții M M , MC și M G au chemat în judecată pe pârâta C J, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună partajarea averii succesorale rămasă de pe urma defunctei M C , fostă cu ultimul domiciliu în orașul Azuga, strada nr. , bl. , et. , ap. , județul Prahova. Cu obligarea pârâtei la cheltuieli de judecata, potrivit cotei sale la succesiunea defunctei.
În fapt, reclamanții au arătat că la data de 16 decembrie 2005, a încetat din viață C N. Ne, lăsând ca moștenitori pe M N. C, în calitate de fiică, cu o cotă de 5/8 și pe Cr I. J, cu o cota de 3/8, din masa succesorală.
Au mai arătat reclamanții că prin tranzacția încheiată în dosarul nr. 514/310/2011 al Judecătoriei Sinaia s-a luat act de învoiala părților, în sensul că M N. Ca primit nuda proprietate a apartamentului nr. 1, situat în orașul Sinaia, nr. , bl. , județul Prahova, plus suma de 6.000 (șase mii) euro, de la mama sa, pârâta C I. J.
Se mai arată de reclamanți că pârâta C I. J a primit dreptul de uzufruct viager asupra apartamentului nr. 1, situat în orașul Sinaia, nr., bl., județul Prahova, împreună cu bunurile mobile, aflate în apartament și a plătit fiicei sale, M N. C, suma de 6.000(șase mii) euro.
Totodată, reclamanții au mai arătat că părțile din acel dosar au convenit ca făcând parte integrantă din tranzacție, în aplicarea dispozițiilor art. 1074 alin. 2 teza a II-a din Codul civil privind dezmoștenirea indirectă, legatele cu titlu particular respectiv:
- Testamentul lăsat de M N. C si autentificat sub nr. din 10 octombrie 2011 de către notarul public Ionița Dorina din orașul Sinaia;
- Testamentul lăsat de C I. J si autentificat sub nr. din 10 octombrie 2011 de către notarul public Ionița Dorina din orașul Sinaia.
După soluționarea cauzei ce a făcut obiectul tranzacției menționate, arată reclamanții că M C a testat în favoarea lor M C si M M, toate bunurile sale mobile și imobile, conform Testamentului autentificat sub nr. din 19 februarie 2013 de către notarul public Mariana Vasiu.
Se mai arată de reclamanți că la data de 23 februarie 2013, a încetat din viață M C, fostă cu ultimul domiciliu în orașul Azuga, de pe urma căreia au rămas ca succesori, ei reclamanții M C si M M, in calitate de legatari universal si M G, ca soț supraviețuitor, precum si parata C J, in calitate de mama.
Masa succesorala, rămasa de pe urma defunctei M C, cuprinde:
- apartamentul nr. , situat in orașul Sinaia, nr. , bl. , et , cu valoarea impozabila de 150.480,72 lei, aflat in posesia paratei C J;
- autoturismul marca "SKODA", cu nr. de înmatriculare , in valoare de 3.000 lei, aflat in posesia reclamantului M G;
- pasivul succesoral, reprezentând cheltuielile de înmormântare, pomenile dupa datina si amenajarea monumentului funerar (placa) defunctei M C, in cuantum de 5.000 lei, făcute de către reclamanți.
Cota reclamantului M G este de 1/2 din moștenire, a paratei C J este de 1/4, iar a reclamanților M C si M M de 1/4.
Pe cale de consecința, s-a solicitat admiterea acțiunii, să se constate deschisă succesiunea defunctei M C și să se dispună partajarea bunurilor succesorale rămase de pe urma acesteia, cu moștenitorii și cotele arătate mai sus.
În drept, acțiunea s-a întemeiat pe disp. art. 954 alin. l si 2, art. 972 lit. c, art. 977 alin. 2 si art. 1.088 din Codul civil raportat la art. 979 si urm. din Codul de procedura civila.
În dovedirea acțiunii, s-a solicitat încuviințarea probelor cu înscrisuri, interogatoriul paratei, expertize tehnice și martorii: M M, domiciliat în Azuga, str. Valea Azugii nr. și G A, domiciliată în Azuga, str.
Prin rezoluția din data de 27.01.2014, instanța a dispus comunicarea cererii de chemare în judecată către pârâtă, pentru a formula apărări în cauză.
La data de 21.02.2014, pârâta a depus întâmpinare-cerere reconvențională.
Prin întâmpinare, pârâta a solicitat respingerea acțiunii ca fiind neîntemeiată, cu cheltuieli de judecată.
În motivare, pârâta a arătat că: a) prin cererea de chemare în judecată, reclamanții au solicitat partajarea averii succesorale rămasă de pe urma defunctei M C decedată la data de 23.02.2013, compusă din apartamentul aflat în posesia sa și autoturismul marca Skoda, aflat în posesia reclamantului M G.
Referitor la netemeinicia acțiunii, pârâta a învederat că prin testamentul autentificat sub nr. din data de 10.10.2011 de Biroul Notarului Public Ionița Dorina, fiica sa M C i-a lăsat cota ei indiviză din apartamentul nr. 1 situat în orașul Sinaia, , județul Prahova dobândită prin moștenire de la tatăl sau.
Prin testamentul autentificat sub nr. din 19.02.2013 de BNP Mariana Vasiu, tot fiica sa a lăsat reclamanților M Co și Mu M , toate bunurile mobile și imobile care se vor găsi în patrimoniul său la momentul decesului.
Analizând cele doua testamente, pârâta opinează că testamentul autentificat sub nr. 106/2013 este un legat universal, potrivit art. 1055 Cod civil, fiind dispoziția testamentară care conferă uneia sau mai multor persoane vocație la întreaga moștenire.
Susține pârâta că testamentul anterior nr. 1543/2011, prin care testatoarea i-a lăsat cota ei indiviză din apartamentul nr. 1, este un legat cu titlu particular, art. 1057 Cod civil, întrucât ea are vocație succesorală la un bun determinat, privit în mod izolat și nu la universalitatea succesiunii sau la o fracțiune din acea universalitate.
Se mai arată că din analiza testamentului posterior, cel autentificat sub nr. 106/2013, rezultă că nu a revocat pe cel anterior, nu conține nicio prevedere în acest sens, pentru a putea opera disp. art. 1051 cod civil privind revocarea voluntară expresa. De asemenea, arată pârâta că nu poate fi reținută nici revocarea voluntară tacită, art. 1052 Cod civil, întrucât testamentul ulterior nu conține dispoziții contrare sau incompatibile cu testamentul anterior.
Apreciază pârâta că se impune a fi evidențiate și împrejurările în care a fost făcut testamentul posterior. Testamentul ulterior nr. a fost făcut la data de 19.02.2013, în favoarea cumnatei și cumnatului defunctei, pentru ca la data de 23.02.2013 defuncta să moară la Institutul de Boli Infecțioase Profesor Doctor Matei Balș, unde a fost internată în 21.02.2013, ora 16,44 și decedează la 23.02.2013, ora 7,00.
Astfel, neexistând dispoziții contrarii sau incompatibile în cele două legate instituite în favoarea pârtilor, cele doua legate pot coexista împreună și pot acorda vocație la succesiunea testamentara ambelor părți.
Față de aceste considerente, ambele legate își produc efectele instituite de legatară, sunt în egală măsură execuționale, situație față de care apreciază că cererea de partajarea averii succesorale rămasa de pe urma defunctei M C, apare ca fiind neîntemeiată.
Prin cererea reconvențională, s-a solicitat să se constate nulitatea relativă (anulare) a testamentului autentificat sub nr. din 19.02.2013 de Biroul Notarului Public Mariana Vasiu, pentru lipsa discernământului; să se dispună reducțiunea testamentului până la limita cotității disponibile. Cu obligarea la plata cheltuielilor de judecata.
Referitor la starea sănătății fiicei sale în perioada premergătoare facerii testamentului autentificat sub nr. din 19.02.2013, pârâta a arătat că în data de 28.01.2013 aceasta se afla în stare foarte gravă, aproape inconștientă, a fost dusă la Spitalul Orașului Sinaia, unde medicii au constatat gravitatea situației, i-au administrat o perfuzie, i-au refuzat internarea, a fost trimisa acasă la Azuga, fiind transportată cu autoturismul nepotului său P A , la cererea soțului defunctei și în prezența numitei S M , mătușa defunctei.
S-a mai arătat că starea sănătății s-a înrăutățit în continuare, astfel că la data de 17.02.2013 a mers la fiica sa împreuna cu C G și P A, pentru a o duce din nou la spital, a găsit-o singură în casă, nu a fost recunoscută, a stropit-o cu apă, și-a revenit puțin, avea privirea pierdută, nu știa ce se întâmplă și cu greu a convins-o să meargă la spital la București.
Astfel, a doua zi, pe 18.02.2014 a plecat la București împreuna cu C G, pentru a obține permisiunea de a fi internată de urgență, iar conducerea Spitalului de Boli Infecțioase a programat-o pe data de 25.02.2013, iar la insistențele disperate din partea sa au acceptat să o interneze în data de 21.02.2013, ceea ce s-a și întâmplat la ora 16,44, conform referatului medical.
Se mai arată de către pârâtă că în timp ce ea se afla la București, iar la locuința defunctei din orașul Azuga, se aflau nepotul său P A cu soția si mătușa defunctei S M, care nu au fost recunoscuți de fiica sa. Ulterior, a venit si soțul M G, care a făcut remarca " nu-i așa că moare " și înainte de plecare soțul a adus preotul pentru împărtășanie, după care P A si S M împreună cu defuncta au plecat spre București, cu autoturismul nepotului său, iar soțul ei a rămas acasă.
A mai arătat pârâta că fiica sa a fost internată la Institutul de Boli Infecțioase Profesor Doctor Matei Balș în data de 21.02.2013, ora 16,44 la secția de terapie intensivă, iar pe data de 23.02.2013, ora 7,00 s-a declarat decesul fiicei sale.
Din referatul medical eliberat la data de 20.09.2013, rezultă că la internare pacienta a prezentat stare generala gravă, a fost conștientă, cooperantă, dar cu encefalopatie hepatică în evoluție, a fost transferată la secția de terapie intensivă în data de 22.02.2013, ora 10,18 și a decedat a doua zi pe 23.02.2013, ora 7,00.
În acest context, arată pârâta că fiica sa a lăsat toate bunurile mobile si imobile unor rude ale soțului supraviețuitor, acesta din urma fiind dezmoștenit de soția sa, testament autentificat sub nr. din 19.02.2013 de Biroul Notarului Public Mariana Vasiu și care a fost rectificat prin încheierea nr. din 19.02.2013, în sensul că din eroare s-a consemnat că testatoarea s-a prezentat la biroul notarial când de fapt notarul s-a deplasat la locuința testatoarei.
Cub privire la starea de sănătate în care se afla dispunătoarea la momentul încheierii testamentului, arată pârâta că aceasta se afla într-o incapacitate naturală, era lipsită de discernământ sau o lipsă temporară a acestuia, ceea ce atrage incapacitatea de a face dispoziții testamentare, deoarece nu a avut puterea de a aprecia efectele juridice ale manifestării sale de voință.
Consideră pârâta că a fost grav viciat consimțământul testatoarei pentru lipsa discernământului, consecința fiind nulitatea absolută relativă a actului juridic încheiat, astfel că se poate constata anularea sa.
În ce privește reducțiunea testamentului, pârâta a arătat că testamentul a fost încheiat cu încălcarea disp. art. 1086 si 1089 Cod civil, cu referire la cantitatea disponibilă care este partea din bunurile moștenirii și nu este rezervată prin lege si de care defunctul putea dispune in mod neîngrădit prin liberalități.
Astfel, se mai arată că testamentul autentificat sub nr. din 19.02.2013 încalcă rezerva succesorală a moștenitorilor rezervatari și urmează să fie redus până la limita entității disponibile pe care testatorul o putea legal testa.
Față de aceste considerente, s-a solicitat admiterea reducțiunii acestui testament.
În drept, cererea s-a întemeiat pe disp. art. 205 si art. 209 Cod proc. civila, art. 453 Cod proc. civila și art. 1038 si 1091 Cod civil.
În dovedire, s-au solicitat probele cu înscrisuri, interogatoriul reclamanților, testimoniala cu doi martori: C G, domiciliat in mun. București, Aleea et. 1, ap. 6, sector 3; M M, domiciliat in orașul Sinaia, str. județul Prahova
și expertiza medico-legala pentru stabilirea discernământului la momentul facerii testamentului.
Prin rezoluția din data de 11.04.2014, instanța a dispus comunicarea întâmpinării-cererii reconvenționale către reclamanți, pentru a formula apărări.
La data de 28.04.2014, reclamanții au depus întâmpinare, prin care au solicitat să fie respinsă ca nefondată, cererea reconvențională a paratei, având în vedere că cotele părților au fost calculate conform art. 972 lit. c, art. 977 raportat la art. 1088 din Codul civil, astfel:
- 1/4 din moștenire pentru soțul supraviețuitor M G, adică 1/2 din cota de 1/2, cat ar fi primit daca nu era testamentul in favoarea reclamanților M C si M M;
- 1/4 din moștenire pentru parata C J, adică 1/2 din cota de 1/2, cat ar fi primit daca nu era testamentul pentru reclamanții M C si M M;
- 1/2 din moștenire pentru M C si M M, reprezentând cotitatea disponibila.
Au mai arătat reclamanții că în orice situație, cota paratei C J este de 1/4 din succesiunea fiicei sale, M C , iar ei reclamanții au împreuna, 3/4 din succesiune.
Reclamanții au mai arătat că potrivit disp. art. 1.052 alin. 3 din Codul civil, testamentul ulterior nu îl revoca pe cel anterior decât în măsura în care conține dispoziții contrare sau incompatibile cu acesta.
Susțin reclamanții că în cauză, cele două testamente autentificate sub nr. 1544 si 1543 din 10 octombrie 2011 sunt incompatibile cu testamentul autentificat sub nr. 106 din 19 februarie 2013 de către notarul public Mariana Vasiu, prin care Mușunoi Camelia a testat în favoarea reclamanților MUSUNOI CONSTANTIN și MUSUNOI MARIOARA, pentru că ele nu se pot concilia, întrucât instituie alte persoane ca beneficiare de drepturi succesorale și alte drepturi.
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța reține în fapt următoarele:
La data de 23 februarie 2013 a încetat din viață M C , fostă cu ultimul domiciliu în orașul Azuga astfel cum rezulta din certificatul de deces nr. 771466 din 25.02.2013, fila 14.
La data decesului M C era căsătorită cu reclamantul M G, casatoria fiind înregistrata la 30 octombrie 1999 sub nr. 28 la Serviciul starii civile de la Primăria Azuga, fila 15.
Din categoria moștenitorilor legali, la data decesului numitei M C se afla in viata mama acesteia parata C J .
Defuncta M C a avut o suferință îndelungată generata de o ciroza hepatica de etiologie virala cu antecedente hepatice instalate din copilărie . Pe fondul agravării acestei afecțiuni in anul 2012 starea sa de sănătate in declin a condus la internarea la 21.02.2013 la Institutul Național de Boli Infecțioase matei Balș unde a si decedat la data de 23.02.2013.
Pe fondul unei stări de sănătate precare defuncta a înțeles sa constituie in timpul vieții mai multe acte de ultima voință întocmind astfel testamentul autentificat sub nr. din 10 octombrie 2011 de către notarul public Ionita Dorina din orașul Sinaia
si testamentului autentificat sub nr. 106 din 19 februarie 2013 de către notarul public Mariana Vasiu.
Cu privire la testamentul autentificat sub nr. din 10 octombrie 2011 de către notarul public Ionița Dorina din orașul Sinaia acesta a fost impus de existenta pe rolul instanțelor a unei judecați in cadrul căreia defuncta si mama sa disputau averea rămasa de pe urma defunctului tata respectiv soț. Prin tranzacția încheiată în dosarul nr. 514/310/2011 al Judecătoriei Sinaia s-a luat act de învoiala părților, în sensul că M N. C a primit nuda proprietate a apartamentului nr. 1, situat în orașul Sinaia, , județul Prahova, plus suma de 6.000 (șase mii) euro, de la mama sa, pârâta C I. J .Parata C I. J a primit dreptul de uzufruct viager asupra apartamentului nr. 1, situat în orașul Sinaia, Calea Moroieni nr. 22, bl. 9B, județul Prahova, împreună cu bunurile mobile, aflate în apartament și a plătit fiicei sale, M N. C suma de 6.000(șase mii) euro.
Partile din acel dosar au convenit ca făcând parte integrantă din tranzacție, în aplicarea dispozițiilor art. 1074 alin. 2 teza a II-a din Codul civil privind dezmoștenirea indirectă, legatele cu titlu particular respectiv: testamentul lăsat de M N. C si autentificat sub nr. din 10 octombrie 2011 de către notarul public Ionița Dorina din orașul Sinaia si testamentul lăsat de C I. J si autentificat sub nr. din 10 octombrie 2011 de către notarul public Ionița Dorina din orașul Sinaia.
Prin testamentul autentificat sub nr. din 10 octombrie 2011 de către notarul public Ionița Dorina din orașul Sinaia defuncta M C a arătat ca lasă mamei sale C J cota sa indiviza din apartamentul nr. 1 din orasul Sinaia str. Calea Moroieni, nr. 22 dobândită prin moștenire de la tatăl său C N ; a mai arătat aceasta ca lasă soțului sau M G cota sa indiviza din apartamentul nr. .
Cu privire la testamentul autentificat sub nr. din 19 februarie 2013 de către notarul public Mariana Vasiu se va retine ca acesta a fost intocmit cu câteva zile anterior decesului iar in urma expertizei medico legale administrate in cauza s-a stabilit ca defuncta prezenta la 19.02.2013 diagnosticul de "Tulburare mentala organica"; si nu avea capacitate psihica de apreciere critica asupra conținutului si consecințelor social juridice ce pot decurge din actul civil, testament, semnat fiind incompetenta psihic de a încheia actul notarial in litigiu.(fila 64 volum II) Astfel fiind se va retine ca testamentul in cauza este anulabil pentru lipsa discernământului testatoarei astfel ca văzând si art. 1038 Cod civil va fi anulat acesta.
Fata de starea de fapt expusa văzând si dispozițiile art. 955 si următoarele Cod civil, art. 972 lit. c Cod civil, art. 977 alin. 2 Cod civil s-a constatat prin încheierea interlocutorie de admitere in principiu pronunțata la 21.12.2015 ca in cauza coexista moștenirea legala cu cea testamentara in condițiile in care sunt instituite legate particulare prin testamentul autentificat sub nr. 1 /10.10.2011 la BNP Ioniță Dorina - Bogasiu Gheorghe din Sinaia.
S-a dispus prin aceeași încheiere deschiderea succesiunii defunctei M C, decedată la data de 23.02.2013 cu ultimul domiciliu în orașul Azuga.
S-a constatat ca moștenitorii legali ai defunctei și cotele acestora, sunt:
- M G - soț supraviețuitor cu o cotă de ½;
- C J - mamă, ascendent privilegiat cu o cota de ½
S-a constatat ca masa succesorala se compune din:
- cota de 1/2 din auto Skoda cu număr de înmatriculare PH-13-HLC;
- pasiv succesoral de 2.500 lei;
Cota de 5/8 din apartamentul situat în Sinaia, Calea jud. Prahova, care face obiectul testamentului autentificat sub nr. /10.10.2011 la BNP Ioniță Dorina - Bogasiu Gheorghe din Sinaia și cota de 1/2 din garsoniera situată în Azuga, str. ap. s-a reținut ca se deferă potrivit testamentului autentificat sub nr. 1543/10.10.2011 la BNP Ioniță Dorina - Bogasiu Gheorghe din Sinaia și nu sunt supuse împărțelii.
Cu privire la componenta masei de împărțit s-a reținut ca partile nu au contestat apartenența la masa a auto Skoda cu număr de înmatriculare PH-13-HLC din care s-a reținut cota de ½ restul cotei de ½ fiind cota de bun comun a soțului supraviețuitor M G.
Cu privire la pasiv s-a pretins suma de 5000 lei care in mod rezonabil se poate aprecia ca a fost cheltuita pentru înmormântare si pomenirea defunctei insa din aceasta suma o parte respectiv 2500 lei a fost avansata ca ajutor defuncta având statutul de pensionara. Astfel fiind s-a reținut ca pasiv numai suma de 2500 lei.
In ce privește cele doua bunuri imobile s-a reținut ca din acestea defuncta deținea cote respectiv 5/8 din apartamentul din Sinaia cota dobândita ca descendenta in urma decesului tatălui sau si ½ din garsoniera din Azuga. Cu privire la aceasta s-a reținut ca a fost dobândita prin contractul de vânzare cumpărare nr. /17.07.1997 încheiat intre M G si SC Bere Azuga SA; la momentul dobândirii MC si MG nu erau căsătoriți dar erau concubini, ceea ce justifica mențiunea din testament in care M C afirma ca acest bun s-a dobândit in căsatorie având probabil dansa percepția ca starea de concubinaj era apropiata cu cea de căsatorie. Este vorba așadar de un bun coachizit pentru care cota de participare era egala in ceea ce ii privește pe concubini nefiind dovedit contrar si fiind aceasta cota care rezulta din testament. Nu se va retine așadar ca garsoniera era bunul propriu al soțului supraviețuitor ci se va retine ca acesta era bun coachizit fiind dobândită in timpul concubinajului. Dealtfel este evident ca defuncta si MG , amândoi salariați la SC Bere Azuga SA si concubini nu s-au căsătorit tocmai in ideea de a cumpăra fiecare cate o garsoniera; dupa ce au facut acest lucru s-au si căsătorit nefiind relevant ca garsoniera dobândita de defuncta a fost ulterior înstrăinată.
Cu privire la aceste bunuri se va retine ca potrivit doctrinei in materie, Tratat de drept succesoral, profesor Francisc Deak, fila 499 - "bunurile individual determinate care fac obiectul unor legate cu titlu particular se dobândesc de către legatar de la data deschiderii moștenirii si nu formează obiectul partajului."; Astfel fiind aceste bunuri nu pot fi reținute la masa astfel cum fiecare parte a susținut cu privire la unul din cele doua bunuri.
Pentru toate considerentele de fapt si de drept expuse s-a admis prin încheierea interlocutorie din 21.12.2015 în parte în principiu cererea introductivă și cererea reconvențională s-a deschis succesiunea defunctei M C, decedată la data de 23.02.2013 cu ultimul domiciliu în orașul Azuga, s-a anulat testamentul autentificat sub nr. /19.02.2013 la BNP Mariana Vasiu, pentru lipsa discernământului testatoarei se va constata că moștenirea legală coexista cu moștenirea testamentară.
S-au reținut ca moștenitorii legali și cotele acestora, sunt:
- M G - soț supraviețuitor cu o cotă de ½;
- Crețu Jenica - mamă, ascendent privilegiat cu o cota de ½;
S-a reținut ca masa succesorala se compune din:
- cota de 1/2 din auto Skoda cu număr de înmatriculare PH-13-HLC;
- pasiv succesoral de 2.500 lei;
Cota de 5/8 din apartamentul situat în Sinaia, jud. Prahova, care face obiectul testamentului autentificat sub nr. /10.10.2011 la BNP Ioniță Dorina - Bogasiu Gheorghe din Sinaia și cota de 1/2 din garsoniera situată în Azuga, str. Valea Azugii nr. 3, bl. 30, et. 2, ap. 22 se va retine ca se deferă potrivit testamentului autentificat sub nr. /10.10.2011 la BNP Ioniță Dorina - Bogasiu Gheorghe din Sinaia și nu sunt supuse împărțelii.
In urma pronunțării încheierii interlocutorii s-a administrat expertiza tehnica auto prin expert Ciocoiu Petre care a evaluat bunul in litigiu la valoarea de 3783 euro respectiv contravaloarea in lei anume 16934 lei. Din aceasta valoare in masa comunitara este ½ din suma adică 8467 lei restul valorii fiind partea de bun comun a soțului supraviețuitor. Aceasta valoare se va atribui, prin atribuirea bunului soțului supraviețuitor astfel ca acesta datorează ½ din suma, contravaloarea dreptului valoric al paratei C J - acesteia, anume suma de 4233,5 lei. La rândul sau parata datorează reclamantului ½ din pasiv adică suma de 1250 lei, astfel că va plăti reclamantul rest după compensare suma de 2983,5 lei pârâtei.
Pentru a hotărî astfel instanța va retine ca singurul bun comun, auto din care s-a reținut cota de ½ este in posesia reclamantului, acesta o folosește astfel ca se impune a i se atribui.
Cu privire la cheltuielile de judecata se va retine ca parata C a facut cheltuieli de 8877 lei onorarii avocațiale, taxe expertize. Reclamantul M G a facut cheltuieli de 11.180 lei onorarii expertize, avocațiale si taxe judiciare. Totalul cheltuielilor făcute in dosar este deci de 20.057 lei din care fiecare parte trebuia sa suporte potrivit cotei sale părți, ½ deci 10.028,5 lei. Reținând că parata C J a plătit cu acest titlu suma de 8877 lei rezulta ca diferența o datorează reclamantului M G si anume 1151,5 lei.
Se va mai retine ca parata C J a beneficiat potrivit încheierii din 07.04.2014 de ajutor public judiciar pentru taxa de 1132 lei aferenta reducțiune testament - taxa care a plătit-o eșalonat si care îi rămâne in sarcina fiind o taxa datorata. Cu privire la suma de 4113 lei de care partea a fost scutita aferenta nulității testamentului, văzând ca partea care a beneficiat a câștigat in ce privește aceasta pretenției, potrivit cu art. 18 din OG nr. 51/2008 suma va fi pusa in seama părții care a afirmat testamentul nul respectiv reclamantii beneficiari ai lui - M C si M.
| ← PRETENTII. Jurisprudență Răspundere civilă delictuală | PRETENŢII → |
|---|
