Partajarea bunurilor „proprietate extratabulară”. Inadmisibilitate

Jurisprudenţă şi speţe de drept civil (II)

Tribunalul MARAMUREŞ-Secţia I civilă Decizie nr. 140/A din data de 01.04.2015

Devoluțiunea succesorală legală este doar o cale de transmitere a unor drepturi preexistente, din patrimoniul persoanei decedate, în cel al succesorilor cu vocație concretă; aceasta nu reprezintă un mod de naștere ab origine a dreptului de proprietate. Pe cale succesorală se transmit cu relevanță juridică drepturi și obligații, iar nu stări de fapt (precum posesia, de exemplu).

Codul civil de la 1864 se referă la partajul de proprietate; partajul de folosință este permis doar urmare a acordului copărtașilor, dar și în această ipoteză, coproprietarii decid (sau solicită) să se partajeze folosința bunului comun, asupra căruia poartă dreptul lor de proprietate concurent, iar nu bunuri pe care doar le folosesc, fără a putea pretinde drept de proprietate asupra acestora.

Dovada dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile se face prin înscrisurile prevăzute de lege, eventual înscrierea în cartea funciară, cu valoarea stabilită de lege la data acordului de voință asupra dobândirii bunului ori a săvârșirii altor fapte juridice concludente.

Așadar, nu fac dovada proprietății nici certificatul de moștenitor (suprafețele partajate de altfel nu corespund cu cele relevate în cuprinsul acestuia), nici adeverințele de registru agricol, nici declarațiile martorilor și nici actele sub semnătură privată care nu îmbracă forma solemnă prevăzută de lege.

Dovada dreptului de proprietate al autorului asupra bunurilor ce compun masa succesorală este esențial a fi administrată de cel care invocă o atare apartenență, în speță reclamantele.";

DECIZIA CIVILĂ Nr. 140/A/1.04.2015

Prin sentința civilă nr. 485 din 18.09.2014, pronunțată de Judecătoria Târgu Lăpuș în dosar nr. 893/319/2011 s-a admis în parte cererea reclamantelor Ș E, P R, Ș P și Ș V, în contradictoriu cu pârâta G R.

S-a constatat că reclamantele Ș E, P R, Ș P și Ș V dețin în indiviziune cota de 7/8 parte, iar pârâta G R deține cota de 1/8 parte din: casa de locuit, anexele gospodărești și terenul aferent construcțiilor în suprafață de 1.400 mp, imobile situate în intravilanul localității Izvoarele, nr.23 comuna Cernești, județ Maramureș, și din terenul agricol în suprafață totală de 79.500 mp, situate în extravilanul localității Izvoarele, comuna Cernești, județ Maramureș, proprietăți extratabulare, cuprinse la punctele b-1 și b-2 în certificatul de moștenitor nr. 131/2009 emis de pe urma defunctului Ș Z de BNP Radu A. Podeleanu.

S-a dispus sistarea indiviziunii asupra cotei de 7/8 parte, deținută de reclamantele Ș E, P R, Ș P și Ș V, și asupra cotei de 1/8 parte, deținută de pârâta G R, din imobilele în cauză după cum urmează:

S-a atribuit în indiviziune reclamantelor Ș E, P R, Ș P și Ș V, casa de locuit și anexele gospodărești situate în intravilanul localității Izvoarele, nr.23 comuna Cernești, județ Maramureș, în valoare de 99.260 lei, identificate prin expertiza judiciară în construcții întocmită de expert tehnic M V, care face parte integrantă din sentință.

S-a atribuit în indiviziune reclamantelor Ș E, P R, Ș P și Ș V, terenurile evidențiate în Lotul nr.2 din varianta de partaj redată în Anexele nr. C 4.1 - C 4.5 ale raportului de expertiză tehnică judiciară topografică întocmit în cauză de către expert B I, depus la termenul din 27.06.2013, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, în valoare totală de 81.297 lei, după cum urmează: ,,Acasă, Coastă, După Râu’’ - în suprafață de 17.287 mp și valoare totală de de 7.931 lei, evidențiat în Anexa nr. C 4.1; ,,Hudeni, După Râu, La Rusca’’ - în suprafață de 14.055 mp și valoare totală de 5.495 lei, evidențiat în Anexa nr. C 4.1; ,, După Râu’’ - în suprafață de 853 mp și valoare de 256 lei, evidențiat în Anexa nr. C 4.1; ,, Hanzi (Broscărie)’’ - în suprafață de 65.499 mp și valoare de 39.302 lei, evidențiat în Anexa nr. C 4.2; ,, Valea Mare’’ - în suprafață de 13.863 mp și valoare de 3.799 lei, evidențiat în Anexa nr. C 4.3; ,, Poienile Bobului’’ - în suprafață de 23.861 mp și valoare de 14.317 lei, evidențiat în Anexa nr. C 4.3; ,, Rântaș’’ - în suprafață de 2.879 mp și valoare de 2.303 lei, evidențiat în Anexa nr. C 4.4; ,, Rusurănescu’’ - în suprafață de 2.688 mp și valoare de 2.150 lei, evidențiat în Anexa nr. C 4.4; ,, Sub Rântaș’’ - în suprafață de 332 mp și valoare de 232 lei, evidențiat în Anexa nr. C 4.5;"; Șatra’’ - în suprafață de 7.187 mp și valoare de 5.032 lei, evidențiat în Anexa nr. C 4.5;

S-a atribuit pârâtei G R, terenurile evidențiate în Lotul nr.1 din varianta de partaj redată în Anexele nr. C 4.1 - C 4.5 ale raportului de expertiză tehnică judiciară topografică întocmit în cauză de către expert B I, depus la termenul din 27.06.2013, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, în valoare totală de 12.364 lei, după cum urmează: ,,Acasă, Coastă, După Râu’’ - în suprafață de 2.463 mp și valoare totală de de 985 lei, evidențiat cu hașură de culoare albastră în Anexa nr. C 4.1; ,,Hudeni, După Râu, La Rusca’’ - în suprafață de 2.008 mp și valoare totală de 1.205 lei, evidențiat cu hașură de culoare albastră în Anexa nr. C 4.1; ,,Hanzi (Broscărie)’’ - în suprafață de 9.357 mp și valoare de 5.614 lei, evidențiat cu hașură de culoare albastră în Anexa nr. C 4.2; ,, Valea Mare’’ - în suprafață de 1.980 mp și valoare de 954 lei, evidențiat cu hașură de culoare albastră în Anexa nr. C 4.3; ,, Poienile Bobului’’ - în suprafață de 3.409 mp și valoare de 2.045 lei, evidențiat cu hașură de culoare albastră în Anexa nr. C 4.3; ,, Sub Rântaș’’ - în suprafață de 1.204 mp și valoare de 843 lei, evidențiat cu hașură de culoare albastră în Anexa nr. C 4.4; ,, Șatra’’ - în suprafață de 1.026 mp și valoare de 718 lei, evidențiat cu hașură de culoare albastră în Anexa nr. C 4.5;

S-a respins petitul privind introducerea în masa partajabilă a cotei de 1/2 parte din 2 buc. capete bovine, în valoare de 5.00 lei, și ieșirea din indiviziune cu privire la aceste bunuri succesorale, ca neîntemeiat.

S-a respins petitul privind obligarea de evacuare a pârâtei G R din imobilul situat în localitatea Izvoarele, nr.23 comuna Cernești, județ Maramureș, ca rămas fără obiect.

Au fost obligate în solidar reclamantele Ș E, P R, Ș P și Ș V să plătească pârâtei G R, o sultă de 11.747,05 lei.

Au fost obligate în solidar reclamantele Ș E, P R, Ș P și Ș V să plătească pârâtei G R suma de 4.471,6 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că reclamanta G R în contradictoriu cu pârâtele a solicitat să se dispună ieșirea din indiviziune în ceea ce privește cota reclamantei de 1/8 din toate bunurile imobile rămase după defunctul Ș Z tatăl reclamantei, să se atribuie reclamantei imobilul situat în localitatea Izvoare, comuna Cernești, nr. 32, în speță casa de locuit dobândită prin cumpărare și construire și suprafața de 1400 mp teren aferent acestei construcții iar celorlalte pârâte restul de imobile și sultă, cu obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.

În fapt, în baza certificatului de moștenitor nr. 131/2009 din dosar nr. 172/2009 din data de 16.12.2009 în urma defunctului, numitului Ș Z , decedat la data de 17 noiembrie 2009 a rămas o masă succesorală formată din mai multe bunuri mobile și imobile menționate la A 1-2 și B-1-2. Moștenitoare sunt Ș E soție supraviețuitoare, P R, Ș P și G R , toate în calitate de fiice. Se arată faptul că, soția supraviețuitoare are cota de ½ parte din imobilul B-1-1 în speță imobilul situat în localitatea Izvoare comuna Cernești nr.32, în speță casa de locuit dobândită prin cumpărare și construire și suprafața de 1400mp teren aferent acestei construcții și teren în suprafață totală de 79500mp situat în extravilanul localității Izvoare , în zonă necooperativizată.

Apoi după partajul voluntar intervenit între cele cinci moștenitoare legale, bunurile mobile și imobile în masă succesorală sau împărțit și s-au predat diferit : Ș E- soția supraviețuitoare a primit cota de 1/1 din toate bunurile mobile înscrise la litera a-1-2 iar fiicele defunctului P R, Ș V, Ș P și G R au primit fiecare cota de ¼ din toate bunurile imobile înscrise la B-1-2 ale masei succesorale.

Pârâtele Ș E, P R, Șa P și Ș V au depus întâmpinare și cerere reconvențională la cererea de chemare în judecată a reclamantei G R(19-21) .

Sub aspectul întâmpinării au arătat că sunt de acord cu ieșirea din indiviziune, însă nu sunt de acord i se atribuie reclamantei în natură casa de locuit, anexele gospodărești și terenul aferent în suprafață de 1400 mp situate în localitatea Izvoarele nr. 23 întrucât aceasta are doar cota de 1/8 parte din aceste bunuri, iar pârâta Ș E a fost împiedicată de fiica acesteia G R să-și folosească casa, aceasta exercitând în cursul lunii august 2011 acte de violență asupra sa. Din această cauză Ș E a fost nevoită să plece la locuința fiicei sale P R și să locuiască împreună cu aceasta în Baia Sprie datorită agresivității reclamantei G R. Se arată în continuare că niciuna dintre pârâte nu sunt de acord ca reclamantei să-i rămână casa de locuit anexele și terenul aferent care s-a instalat în casă și refuză să le lase și lor folosința imobilelor folosind împotriva pârâtelor agresivități fizice și verbale.

Având în vedere cota pârâtei de 1/8 parte solicită să-i fie atribuită acesteia cota cuvenită iar pârâtelor să le fie atribuită în natură casa de locuit , anexele și terenul în suprafață de 1400 mp. În ce privește terenurile extravilane se solicită partajarea acestora în natură, în cotă de 7/8 parte pentru pârâte și cota de 1/8 parte pentru reclamantă.

Sub aspect reconvențional pârâtele reclamante reconvențional Ș E, P R, Șa P și Ș V în contradictoriu cu reclamanta/pârâta reconvențional au solicitat să fie introdusă în masa de împărțit și cota de ½ parte din două bucăți capete bovine (vaci) în valoare de 5000 lei , restul cotei de ½ parte fiind al pârâtei Ș E, arătându-se că pârâta G R fără a se consulta cu pârâtele a vândut o vacă și vițelul provenind de la aceasta însușindu-și toți banii; partajarea în natură, prin atribuirea către pârâta reclamantă reconvențional Ș E a bovinei rămasă și obligarea reclamantei pârâtă reconvențional G R de a plăti sulta cuvenită din valoarea bovinei și a vițelului vândut, fără acordul pârâtelor, pe care le apreciează la valoarea de 3000 lei, în cota de 8/32 parte pentru Ș E și cota de 6/32 parte pentru fiecare dintre pârâtele reclamante reconvențional P R, ȘP și Ș V; să se constate că pârâtele-reclamante reconvențional au în indiviziune cota de 7/8 parte iar reclamanta-pârâtă reconvențional are cota de 1/8 parte din casa de locuit și anexele gospodărești împreună cu terenul aferent acestora în suprafață de 1400 mp situat în localitatea Izvoarele nr. 23 , cu o valoare impozitabile de 46 707 lei; să se dispună atribuirea în natură a casei de locuit și anexele gospodărești împreună cu terenul aferent acestora în suprafață de 1400mp situat în localitatea Izvoarele nr. 23, pârâtelor reclamante reconvențional cu sulta cuvenită pentru GR; să se dispună evacuarea reclamantei G R din imobilele casă de locuit și anexe gospodărești împreună cu terenul aferent acestora în suprafață de 1400 mp situat în localitatea Izvoarele nr. 23; să se constate că pârâtele reclamante reconvențional au în indiviziune cota de 7/8 parte și reclamanta reconvențional are cota de 1/8 parte din terenurile extravilane situate în localitatea Izvoarele comuna Cernești în suprafață totală de 79500 mp. Să se dispună partajarea în natură a terenurilor extravilane în suprafață de 79500 mp prin atribuirea către pârâtele reclam ante reconvențional a cotei de 7/8 parte și a cotei de 1/8 pateu pentru G R.

În fapt s-a arătat că pârâta reclamantă reconvențional Ș E a fost căsătorită cu defunctul Ș Z și împreună au avut 4 fiice. Din bunurile ce sunt cuprinse în masa succesorală potrivit Certificatului de moștenitor nr. 131/2009 emis de BNP Radu A. Podeleanu după defunctul Ș Z soția supraviețuitoare Ș E are cota de ½ parte iar defunctul a deținut cota de ½ parte. Se arată că, cu ocazia dezbaterii succesiunii nu au fost introduse în masa succesorală și cele două vaci care existau în gospodăria agricolă la data decesului lui Ș Z.

La data de 01.03.2012 reclamanta G R a formulat o precizare de acțiune prin care solicită ieșirea din indiviziune în ceea ce privește cota de ½ din următoarele terenurile extravilane indicate.

La aceiași dată respectiv 01.03.2012 și pârâtele Ș E, P R, Ș P și Ș V au formulat precizare privind terenurile extravilane și valorile acestora care intră în masa succesorală de pe urma defunctului Ș Z cu cotele indicate în cererea reconvențională.

La data de 28.06.2012 reclamanta G R a formulat cerere de renunțare la judecată pe motiv că imobilele ce formează obiectul partajului nu sunt întabulate și astfel nu poate să facă dovada dreptului de proprietate nici pentru terenuri și nici pentru clădiri, renunțare de care instanța a luat act.

Ulterior la termenul de judecată din data de 25.04.2013 reclamantele Ș E, P R, Ș P, Ș V au arătat că renunță la petitul privind evacuarea pârâtei G R din imobil întrucât aceasta a părăsit imobilul.

Analizând acțiunea civilă dedusă judecății în raport cu dispozițiile legale în materie și probele existente la dosarul cauzei, prima instanță a reținut că obiectul cererii de partaj formulată de reclamante inițial prin cererea reconvențională, care ulterior a devenit cerere principală ca urmare a renunțării la cererea principală de către G R, îl constituie următoarele imobile: cota de 7/8 parte în indiviziune pentru reclamantele Ș E, P R, Ș P și Ș V și cota de de 1/8 parte pentru pârâta G R din: casa de locuit, anexele gospodărești și terenul aferent construcțiilor în suprafață de 1.400 mp, imobile situate în intravilanul localității Izvoarele, nr. 23 comuna Cernești, județ Maramureș, și din terenul agricol în suprafață totală de 79.500 mp, situate în extravilanul localității Izvoarele, comuna Cernești, județ Maramureș, proprietăți extratabulare, cuprinse la punctele b-1 și b-2 în certificatul de moștenitor nr. 131/2009 emis de pe urma defunctului Ș Z de BNP Radu A. Podeleanu.

Conform certificatului de moștenitor nr.131/2009 din 16.12.2009 (fila 6 dosar) moștenitori ai defunctului Ș Z decedat la data de 17.11.2009 sunt reclamantele Ș E în calitate de soție supraviețuitoare cu cota de 4/16 parte din toate bunurile mobile înscrise la lit. a-1-2 ale masei succesorale precum și cota de 1/4 parte din toate bunurile imobile înscrise la lit. b-1-2 ale masei succesorale, reclamantele P R, Ș V, Ș P și pârâta G R, fiecare având cota de 3/16 parte din toate bunurile mobile înscrise la lit. a-1-2 ale masei succesorale precum și cota de 3/16 parte din toate bunurile imobile înscrise la lit. b-1-2 ale masei succesorale.

În cuprinsul actului notarial se face mențiune că după partajul voluntar intervenit între cele cinci moștenitoare legale bunurile mobile și imobile înscrise în masa succesorală s-au împărțit și predat diferit după cum urmează:

Reclamanta Ș E în calitate de soție supraviețuitoare a primit cota de 1/1 parte din toate bunurile mobile înscrise la lit. a-1-2 ale masei succesorale precum și cota de ¼ parte din toate bunurile imobile înscrise la lit. b-1-2 ale masei succesorale, iar cele patru fiice respectiv reclamantele P R, Ș V, Ș P și pârâta G R au primit fiecare cota de 1 /16 parte din toate bunurile mobile înscrise la lit. a-1-2 ale masei succesorale.

Deși este utilizat termenul de ,,partaj voluntar’’ instanța apreciază că, la momentul întocmirii formalităților notariale, nu a existat în fapt o astfel de convenție, deoarece părțile s-au aflat în dezacord cu privire la repartizarea efectivă a bunurilor (în special imobilele) ce alcătuiesc masa succesorală. Comoștenitorii defunctului Ș Z ,,au primit’’ doar cotele legale corespunzătoare, așa cum se menționează în certificatul de moștenitor amintit, nu și bunuri succesorale determinate, iar în acest mod starea de indiviziune s-a menținut, motiv ce a stat la baza promovării prezentei cereri de chemare în judecată.

Or, esența partajului (indiferent dacă se face prin bună învoială sau pe cale judiciară), este reprezentată de încetarea stării de indiviziune, constând în aceea că dreptul asupra cotei ideale din masa bunurilor indivize devine un drept exclusiv asupra unui bun singular sau a mai multor bunuri determinate în materialitatea lor, care sunt atribuite în fapt fiecărui coindivizar.

Potrivit certificatului de moștenitor nr.131/2009, masa succesorală de pe urma defunctului Ș Z este compusă din: ,,a) bunuri mobile: cota de 1/1 parte din toate sumele de bani împreună cu dobânzile aferente acordate cu titlu de subvenție pentru agricultură …și cu titlu de pensie pentru handicap…; b) cota de 1/1 parte din Tractor Rutier ….b) bunuri imobile: 1.cota de 1/2 parte din casa de locuit și anexele gospoărești împrecună cu cota de 1/2 parte din terenul aferent în suprafață total de 1.400 mp, imobile situate în intravilanul localității Izvoarele, nr.23 comuna Cernești, jud. Maramureș, în zonă necooperativizată, proprieatte extratabulară, bun propriu al defunctului, dobândit prin cumpărare și construire împreună cu soția supraviețuitoare pe durata căsătoriei …

2. cota de 1/2 parte din teren agricol în suprafață totală de 79.500 mp, situat în extravilanul loc. Izvoarele, com. Cernești, jud. Maramureș, în zona necooperativizată, proprietate extratabulară, dobândit prin moștenire de la antecesorii acestuia și de la antecesorii soției supraviețuitoare …’’

Restul cotei de 1/2 parte din bunurile imobile identificate mai sus aparține soției supraviețuitoare Ș E, ca efect al sistării regimului matrimonial.

Bunurile imobile ce fac obiectul partajului au fost identificate prin raportul de expertiză în specialitate construcții civile efectuată în cauză de către expert M V depus la filele 154 -161 dosar, și prin raportul de expertiză topografică judiciară efectuată în cauză de către expert B I depus la filele (90-102) și completat ulterior prin cele șapte completări la raportul de expertiză.

Conform raportului de expertiză în specialitate construcții civile efectuată în cauză de către expert M V au fost evaluate construcțiile casă de locuit și anexe gospodărești situate în localitatea Izvoare nr. 23 jud. Maramureș, bunuri ce formează masa succesorală rămase de pe urma defunctului Ș Z și incluse în certificatul de moștenitor nr. 131/1009 eliberat de BNP Radu A Podelean și s-au format loturi pentru reclamante în indiviziune și pârâtă potrivit cotelor acestora. Valoarea imobilelor a fost stabilită de expert la suma de 99,260 lei, valoare necontestată de nici una dintre părți.

Prin raportul de expertiză topografică efectuat în cauză de către expert B I și completările ulterioare s-au a formulat propuneri de partajare în natură a terenurilor în litigiu, conform cotelor ce se cuvin părților.

În conformitate cu dispozițiie art. 728 vechiul Cod civil, nimeni nu poate fi obligat să rămână în indiviziune, afară de cazul în care există o convenție contrară.

In materia partajului, regula stabilită potrivit art. 741 vechiul cod civil și art. 6735 din vechiul Cod de procedură civilă este aceea a împărțirii în natură a bunurilor ce compun masa partajabilă.

Posibilitatea unui acord între părți cu privire la modul de lichidare a stării de indiviziune, chiar numai în privința unuia dintre bunurile supuse împărțelii, nu este interzis de lege, dimpotrivă, o astfel de împărțeală fiind în concordanță cu principiul disponibilității si cu prevederile art. 6739 vechiul Cod de procedură civilă care dispun că la formarea și atribuirea loturilor instanța ține seama, după caz, și de acordul părților.

Având în vedere că reclamantele și-au manifestat intenția de a rămâne în indiviziune și că nu există o convenție contrară, instanța a admis în parte cererea acestora și a constatat că reclamantele Ș E, P R, Ș P și Ș V dețin în indiviziune cota de 7/8 parte iar pârâta G R deține cota de 1/8 parte din bunurile evocate în dispozitivul sentinței, a dispus sistarea indiviziunii asupra cotei de 7/8 parte, deținută de reclamantele Ș E, P R, Ș P și Ș V, și asupra cotei de 1/8 parte, deținută de pârâta G R, și a atribuit în indiviziune reclamantelor Ș E, P R, Ș P și Ș V, conform acordului părților, casa de locuit și anexele gospodărești situate în intravilanul localității Izvoarele, nr.23 comuna Cernești, județ Maramureș, în valoare de 99.260 lei, identificate prin expertiza judiciară în construcții întocmită de expert tehnic M V, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Totodată, instanța a atribuit în indiviziune reclamantelor Ș E, P R, Ș P și Ș V, terenurile evidențiate în Lotul nr.2 din varianta de partaj redată în Anexele nr. C 4.1 - C 4.5 ale raportului de expertiză tehnică judiciară topografică întocmit în cauză de către expert B I.

Pârâtei G R i s-au atribuit terenurile evidențiate în Lotul nr.1 din varianta de partaj redată în Anexele nr. C 4.1 - C 4.5 ale raportului de expertiză tehnică judiciară topografică întocmit în cauză de către expert B I.

Instanța a reținut că punctul principal de divergență al partajului îl reprezintă modalitatea de atribuire a terenurilor situate în locurile ,,Acasă, Coastă, După Râu’’, respectiv ,,Hudeni, După Râu, La Rusca’’.

Sub aspectul variantei de lotizare omologate trebuie reținut că, aplicând dispozițiile art.741 din vechiul Cod civil (care dau expresie principiului egalității, conform căruia partajul trebuie realizat în natură, eventualele diferențe create compensându-se prin sulte) coroborat cu art.6739 din vechiul Cod de procedură civilă (ce stabilește criteriile care trebuie avut în vedere cu ocazia atribuirii bunurilor supuse împărțelii ), la alegerea acestei variante instanța a avut în vedere, în principal, mărimea cotei-părți ce se cuvine părților, natura bunurilor precum și interesele practice și situația concretă a moștenitorilor.

Principiul care domină partajul judiciar este asigurarea egalității copărtașilor, proporțional cu cotele ce li se cuvin prin împărțeala în natură, cu evitarea pe cât posibil a fărâmițării imobilelor.

După cum rezultă din textul art. 6739 Cod procedură civilă, criteriile legale pe care trebuie să le aplice instanța, deși nu sunt limitative, au o ordine de importanță, primul fiind criteriul cotei majoritare. Acesta, singur, nu poate să justifice atribuirea unui bun important, cum ar fi un bun imobil sau alte bunuri de valoare însemnată. Totuși, ignorarea sau "neutralizarea" criteriului cotei majoritare nu reflectă limitele și scopul acestei reglementări imperative.

În speță, reclamantele Ș E, P R, Ș P și Ș V, ținând cont de raportul de coparticipare procesuală activă existent între acestea, dețin în indiviziune o cotă majoritară substanțială de 7/8 parte, iar pârâta G R de 1/4 parte.

Valoarea totală a terenurilor în litigiu, de altfel necontestată de părți, este de 93.631 lei. Conform calculelor efectuate de expertul topograf, exprimat prin raportul valorii în lei pe unitate de măsură (mp), terenurile situate în locurile ,,Acasă, Coastă, După Râu’’, respectiv ,,Hudeni, După Râu, La Rusca’’ se numără printre cele mai valoroase, cu atât mai mult cu cât sunt situate în vecinătatea drumului comunal dintre localitățile Izvoare - Cernești.

Varianta propusă de pârâtă (2B, anexele 2.2 și 2.3 ), prin raportare la mărimea cotei sale asupra masei succesorale, apare ca injustă prin prisma faptului că se dorește atribuirea unor suprafețe mai mari din parcelele de teren cele mai semnificative valoric, fapt ce dezechilibrează raporturile copărtașilor.

Instanța a apreciat că varianta de partaj redată în Anexele nr. C 4.1 - C 4.5 ale raportului de expertiză tehnică judiciară topografică întocmit în cauză de către expert B I, depus la termenul din 27.06.2013, se încadrează exigențelor art.6739 Cod procedură civilă și art. 741 Cod civil, deoarece în acest mod părțile vor deține parcele atât din terenurile aflate în dispută, cât și din celelalte suprafețe, la o valoare cât mai apropiată de cotele indivize cuvenite.

Instanța nu a reținut critica pârâtei G R referitoare la fărâmițarea excesivă, deoarece această împrejurare provine tocmai de la situația de fapt a parcelelor, care sunt răspândite în mai multe locații și nu din modalitățile de lotizare expuse prin expertiza topografică. Practic marea majoritate dintre suprafețele de teren în litigiu au fost împărțite doar în două loturi, în oricare din variantele propuse neputându-se evita fărâmițarea imobilelor.

Instanța a opinat că o atare împărțire se circumscrie ideii de "comod partajabil"; întrucât nu duce la scăderea valorii bunurilor și nu constituie vreun impediment asupra folosinței conform destinației lor (în preponderență exploatări agricole), așa cum rezultă și din concluziile expertizei topografice.

Pe de altă parte, nici varianta de lotizare agreată de reclamante (cuprinsă în raportul de expertiză depus la termenul din 28.03.2013) prin împărțirea tuturor suprafețelor de teren, nu corespunde cerințelor de echitate a partajului. Astfel, o aplicare formalistă a criteriului cotei majoritare, cu neobservarea situației concrete în teren, ar avea drept rezultat îngreunarea exercitării unei folosințe eficiente asupra acelor loturi care sunt relativ mici ca suprafață și deschidere.

Este vorba despre parcelele ,,Rântaș’’, în suprafață de 2.879 mp, ,, Sub Rântaș’’ (între râu și deal), în suprafață de 1.204 mp, ,, Rusurănescu’’, în suprafață de 2.688 mp și ,,Sub Rântaș’’ (între drum și pârâul Bloaja), în suprafață de 332 mp.

Instanța a observat că la termenul din data de 23.05.2013, când s-au pus în discuție obiecțiunile cu privire la raportul de expertiză depus la termenul anterior, reclamantele au fost de acord ca terenurile din locurile ,,Rântaș’’, ,,Sub Rântaș’’(între drum și pârâul Bloaja) și ,, Rusurănescu’’, să le fie atribuite în integralitate, iar parcela ,, Sub Rântaș’’ (între râu și deal) să fie atribuită pârâtei. (fila 273 din dosar)

În concret, varianta de lotizare omologată de instanță reprezintă o completare a variantei de lotizare agreate de reclamante, ca urmare acordului expres exprimat cu privire la modalitatea de atribuire a terenurilor ,,Rântaș’’,, Sub Rântaș’’ (între râu și deal), ,, Rusurănescu’’ și ,,Sub Rântaș’’(între drum și pârâul Bloaja), aspect aflat în deplină concordanță cu principiul disponibilității si cu prevederile art. 6739 vechiul Cod de procedură civilă.

În ceea ce privește împrejurarea invocată de reclamante, referitor la excluderea din masa partajabilă a unei suprafețe de 2.000 de mp din terenul situat în locul numit ,,La Ruscă’’, aceasta a fost respinsă ca neîntemeiată pentru considerentele ce urmează.

În susținerea pretenției, s-a invocat faptul că antecesorul părților, defunctul Ș Z, a achiziționat de la numita B R, o suprafață de teren de 80 ari situată în locul denumit ,,La Ruscă’’ prin contractul de vânzare-cumpărare, încheiat sub semnătură privată la data de 30.04.2003 (fila 315 din dosar)

Reclamantele susțin că la măsurătorile topografice efectuate în locul vizat, a fost luată în considerare o suprafață de 1 ha, ce excede cu 20 de ari suprafața terenului achiziționat conform convenției amintite mai sus.

Instanța a reținut că, în conformitate cu datele expertizei topografice, terenul ,,La Ruscă’’ este inclus în grupul de parcele ,,Hudeni, După Râu, La Rusca’’, având o suprafață totală de 16.063 mp. De menționat este faptul că identificarea cu date de carte funciară a terenurilor în litigiu nu s-a putut realiza, deoarece cărțile funciare aferente localității Izvoare au o vechime considerabilă (fiind întocmite în perioada anilor 1910 - 1922), parcelele înscrise nu au o suprafață determinată, iar planurile cu numerele topografice se rezumă la niște schițe, fără nicio regulă geometrică de reprezentare. (completare expertiză din 18.10.2012 - fila 178 din dosar)

La solicitarea instanței de judecată, potrivit adresei nr.1825/05.09.2014, emisă de Consiliul Local Cernești, s-a comunicat faptul că în registrul agricol al localității Izvoare, numita B R nu a figurat cu teren în locul ,,La Ruscă’’, în perioada anilor 2000 - 2014, iar familia Ș Z și E figurează cu teren în locul amintit, în suprafață de 0,30 ha (pentru perioada anilor 2000 - 2006), 0,60 ha (pentru perioada anilor 2007 - 2009), și 0,85 ha (pentru perioada anilor 2010 - 2014).

În condițiile art.1169 din vechiul Cod civil, instanța apreciază că, în primul rând, reclamantele nu au făcut dovada suprafeței efective pe care defunctul Ș Z a deținut-o în locul numit ,,La Ruscă’’, la data încheierii convenției invocate, premisă esențială în stabilirea unor eventuale operațiuni de alipire sau reducere a acestei parcele, cu orice titlu.

Niciuna din perioadele în care, conform mențiunilor din registrul agricol, suprafața de teren din locul ,,La Ruscă’’ deținută de familia Ș, a fost mărită succesiv, nu corespunde cu momentul presupusei achiziții a celor 80 de ari de la numita B R.

În aceste condiții, instanța a fost de părere că reclamantele nu fac nici dovada faptului că actul sub semnătură privată încheiat la data de 30.04.2003 ar fi avut vreun efect de mărire sau micșorare a suprafeței totale de 16.063 mp din locul ,,Hudeni, După Râu, La Ruscă’’, astfel cum a fost identificată prin raportul de expertiză judiciară topografică în cauză.

Trecând peste acest impediment de fond, potrivit principiului tempus regit actum, la momentul încheierii convenției invocate, se aflau în vigoare dispozițiile art. 2 și 14 din Legea nr. 54/1998 privind circulația juridică a terenurilor (abrogata prin Legea nr. 247/2005), conform cărora terenurile situate în intravilan și extravilan pot fi înstrăinate și dobândite prin acte juridice între vii, încheiate în forma autentică, sancțiunea pentru nerespectarea formei autentice fiind nulitatea absoluta.

Având în vedere caracterul imperativ al normelor incidente, cu respectarea principiului disponibilității, instanța a reținut că nu poate porni de la premisa valabilității unui astfel de act, acest impediment neputând fi acoperit prin declarații de martori sau înscrisuri extrinseci convenției propriu zise.

Orice împrejurare referitoare la mărirea sau reducerea masei succesorale imobiliare de pe urma defunctului Ș Z nu poate fi reținută decât în condițiile prevăzute de lege pentru încheierea valabilă a actelor juridice invocate, a căror îndeplinire nu a fost dovedită în prezenta cauză.

În ce privește petitul privind cererea de introducere în masa partajabilă a cotei de 1/2 parte din 2 buc. capete bovine, în valoare de 5.000 lei, și ieșirea din indiviziune cu privire la aceste bunuri succesorale, instanța a respins acest petit ca neîntemeiat.

În conformitate cu dispozițiile art. 88 alin. 1 din Legea nr. 36/1995, în forma aflată în vigoare la data emiterii certificatului de moștenitor în cauză, "până la anularea sa prin hotărâre judecătorească, certificatul de moștenitor face dovada deplină în privința calității de moștenitor și a cotei sau bunurilor care se cuvin fiecărui moștenitor în parte";. Certificatul de moștenitor constituie așadar un mijloc de dovadă care atestă calitatea de moștenitor, cota-parte sau bunul ce revine fiecărui moștenitor, precum și componența masei succesorale .

În principiu, în certificatul de moștenitor vor trebui cuprinse toate bunurile succesorale.

Așa cum s-a statuat și prin practica instanței supreme, în cazul în care există și alte bunuri succesorale care nu au fost cuprinse în certificatul de moștenitor, indiferent din ce cauză, oricare dintre moștenitori este îndreptățit să ceară instanței să constate această situație și să includă în masa succesorală toate acele bunuri ce au existat, la data deschiderii succesiunii, în patrimoniul persoanei decedat (Decizia nr. 7 din 1 februarie 1993 a Curții Supreme de Justiție). Când se va efectua partajul succesoral, vor fi împărțite bunurile menționate în certificatul de moștenitor, dar și cele omise a fi incluse în certificat, dacă se face dovada că și aceste bunuri au făcut parte din patrimoniul succesoral. (Trib. Suprem, Secția Civilă, Decizia 1239 din 2 iunie 1972)

Referitor la susținerile reclamantelor în sensul că pârâta G R ar fi intrat în posesia animalelor (două capete de bovine și un vițel), rămase de pe urma defunctului Ș Z, și ulterior le-ar fi înstrăinat, instanța a constatat că în cauză nu s-a făcut dovada acestor afirmații, în condițiile art. 1169 și art.1191 din vechiul Cod civil. (incidente atât prin raportare la momentul deschiderii succesiunii cât și cel al încheierii actelor de înstrăinare invocate)

În primul rând, animalele indicate nu au fost declarate ca bunuri succesorale, cu ocazia emiterii certificatului de moștenitor nr. nr.131/2009, întocmit în prezența tuturor părților litigante.

Conform formularului de identificare seria C nr.0153115 emis de A.N.S.V.S.A., parafat și semnat de către medic veterinar Dr. C M C, se atestă faptul că la data de 18.04.2005, în cadrul exploatației din localitatea Izvoarele nr.23, jud. Maramureș, având ca proprietari pe Ș E și Ș Z, au fost identificate un număr de cinci bovine.

Prin adresa,S.C. CETINA S.R.L. Baia Mare confirmă faptul că, în conformitate cu evidențele firmei, reclamanta Ș E a vândut către societatea comercială o bovină, în data de 18.11.2009.

Potrivit adeverinței nr.3842/24.10.2012, emisă de Comuna Cernești, se comunică faptul că reclamanta Ș E figurează în registrul agricol din anul 2010 al localității Izvoare, cu ,,1 cap bovină’’.

Probatoriul administrat relevă într-adevăr că în gospodăria familia Ș au existat un număr de 5 (cinci) bovine, însă nu s-a probat câte dintre acestea ar fi intrat în posesia efectivă a pârâtei, și nici dacă acestea ar fi fost înstrăinate.

Dintre martorii audiați, instanța a reținut depoziția martorei C J din care rezultă că animalele din gospodăria famIi (vaci, porci) s-au aflat în grija reclamantei Ș E după decesul soțului, ceilalți martori - Ș.M , L I și I I I, necunoscând aspecte relevante în acest sens. De asemenea, chiar reclamanta Ș E recunoaște că în cursul anului 2009 a vândut 2 vaci, înainte de decesul lui Ș Z, iar banii au fost utilizați în gospodărie.

Concluzionând, singurele acte de dispoziție, probate în cauză, și implicit posesia efectivă asupra animalelor provenite din gospodăria familia Ș, au fost efectuate de reclamanta Ș E, contrar celor invocate. De altfel, pentru ca reclamantele să-și dovedească aserțiunile, date fiind prevederile art. 1191 din vechiul Cod civil, proba înstrăinării celor două bovine nu se putea face decât prin act autentic sau prin act sub semnătură privată.

S-a respins și petitul privind obligarea de evacuare a pârâtei G R din imobilul situat în localitatea Izvoarele, nr.23 comuna Cernești, județ Maramureș, ca rămas fără obiect, având în vedere împrejurarea că pârâta a părăsit imobilul, conform recunoașterilor părților.

S-a compensat, parțial, sulta pe care reclamantele o datorează pârâtei, potrivit cotei sale de 1/8 parte, din valoarea construcțiilor casa de locuit și anexele gospodărești situate în intravilanul localității Izvoarele, nr.23 comuna Cernești, județ Maramureș, cu sulta de pe care pârâta trebuie să o achite reclamantelor, conform variantei de partajare a terenurilor, omologată de instanță, urmând ca reclamantele Ș E, P R, Ș P și Ș V să plătească, în solidar, pârâtei G R o sultă de 11.747,05 lei.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs (recalificat apel) pârâta G R, respectiv reclamantele Ș E, P R, Ș P și Ș V.

Prin apelul declarat, pârâta G R a solicitat modificarea în parte a sentinței în sensul stabilirii întinderii și partajarea terenurilor aflate la locurile numite "După Râu";, "La Ruscă";, "Hudeni"; conform planului de amplasament și delimitare (anexa nr. C 7.1.) anexat de expert la completarea nr. 7 la raportul de expertiză topografică depusă la termenul din 05.06.2014, solicitând și cheltuieli de judecată în recurs.

În motivarea apelului s-a învederat Tribunalului că sentința a fost dată în parte cu aplicarea greșită a legii, în ce privește modul în care instanța a stabilit întinderea și partajarea terenurilor aflate la locurile numite "După Râu";, "La Ruscă"; și "Hudeni"; având în vedere planul de amplasament și delimitare evidențiat în Anexa nr. C 4.1.

Instanța de fond în mod greșit a considerat că suprafața totală a celor 3 parcele mai sus arătate este de 16.063 mp deoarece, din probele administrate a rezultat că suprafața acestor parcele este de doar 14.063 mp, cu 2.000 mp mai mică decât suprafața partajată de instanță. Din acest motiv a solicitat în privința terenurilor situate în locul numit "Hudeni";, "După Râu"; și "La Ruscă"; să aibă în vedere completarea nr. 7 la expertiza topografică cu Anexa nr. C7.1, depusă la termenul din 05.06.2014. Diferența dintre schița din Anexa C 4.1 și Anexa C7.1 este faptul că suprafața terenului situat la locul numit "La Ruscă"; este redusă cu 2.000 mp, deoarece antecesorul părților Ș Z a cumpărat de la B R doar 80 ari de teren prin contractul de vânzare-cumpărare sub semnătură privată încheiat la 30.04.2003 și nu 1 ha așa cum susțin intimatele-reclamante.

Pentru a dovedi această stare de fapt pârâta arată că a depus contractul de vânzare-cumpărare mai sus arătat, precum și Certificatul de moștenitor nr. 129/03/17.07.2012 eliberat pe numele vânzătoarei B R, respectiv adeverința nr. 1678/01.06.2004 prin care se adeverește faptul că G A (tatăl lui B R) a deținut 1 ha de pământ la locul numit "La Ruscă";. La aceste înscrisuri se adaugă și declarația dată de B R la data de 20.07.2013 la Poliția Cernești care arată faptul că nu a vândut întreaga suprafață de teren deținută în locul numit "La Ruscă";, păstrând 20 ari pentru alte scopuri. O altă probă este și adresa nr. 1825/05.09.2014 care arată faptul că, în registrul agricol pe anii 2010 - 2014 familia Ș Z și E figurează doar cu 0,85 ha teren la locul numit "La Ruscă";. În concluzie, nu se poate partaja un teren care nu face parte din masa succesorală rămasă după defunctul Ș Z.

Prin apelul declarat, reclamantele Ș E, P R, Ș V și Ș P au solicitat a se introduce în masa partajabilă rămasă de pe urma defunctului Ș Z și cota de ½ parte din 2 bucăți capete ovine în valoare de 5000 lei, atribuirea acestor bovine lui G R cu obligația acesteia de a achita sultă de 4375 lei ce reprezintă cota lor de 7/8 din acestea.

De asemenea, apelantele au solicitat înlăturarea cheltuielilor de judecată pentru care s-au aplicat cotele de 7/8, respectiv cotei de 1/8 a onorariilor de avocați (atât cel achitat de către reclamante în cuantum de 1700 lei și cele achitate de G R în cuantum total de 4.000 lei).

În motivarea apelului s-a învederat Tribunalului că, în ce privește capetele de bovine rămase la data decesului din 17.11.2009 lui Ș Z, reclamantele au solicitat să fie introduse în masa de împărțit cota de ½ parte din 2 bucăți capete bovine în valoare de 5.000 lei, restul cotei de ½ parte aparținând lui Ș E. Prima instanță face referire la declarația martorei C J I dar în opinia lor a interpretat-o în mod greșit. Această martoră a relatat momentul în care Ș E a fost nevoită să plece din casa ei și arată că "Ș E avea în gospodărie vaci și porci la momentul la care a plecat, însă nu cunosc numărul animalelor";. Reclamanta Ș E a arătat faptul că a fost nevoită să plece din casa ei în cursul toamnei anului 2011 (la aproape 2 ani după decesul soțului) datorită comportamentului agresiv al lui G R față de ea).

G R pe parcursul procesului a plecat din casa din localitatea Izvoarele și s-a mutat în localitatea Merișor. Doar ca urmare a plecării acesteia reclamanta a putut reveni în casa din Izvoarele și când s-a întors acasă nu mai erau animalele pe care le-a lăsat la plecare (două bovine și un vițel). G R nu a contestat cererea reconvențională, respectiv petitul privind existența bovinelor rămase în gospodărie și nici valoarea lor de 5.000 lei, de aceea au solicitat să fie obligată de a achita sultă de 7/8 parte din contravaloarea acestora, respectiv suma de 4375 lei.

Faptul că Ș E împreună cu soțul ei Ș Z au avut în exploatația agricolă un număr de 5 bovine rezultă din formularul de identificare de către ANSVSA - Formular de identificare seria C nr. 0153115 din 18.04.2005 unde reclamanta ea figurează ca titular al exploatației agricole.

Este adevărat că în anul 2009 au fost înstrăinate 2 vaci, una înainte de sărbătorile de Paști și una chiar înainte de decesul lui Ș Z, f. 261 - adresa de la Cetina, vânzarea s-a înregistrat pe numele ei pentru că ea a fost proprietare animalelor împreună cu soțul ei, nu G R, deși ea a efectuat demersurile pentru vânzare, iar banii obținuți de pe animale au fost folosiți în gospodărie. Chiar și G R a recunoscut prin înscrisul de la fila 276 depus la data de 12.06.2013 că la data decesului lui Ș Z au rămas o vacă și un vițel. Coroborând aceste probe, consideră că s-a făcut dovada că existau în gospodărie bovinele.

Cu privire la cheltuielile de judecată, apelantele consideră că prima instanță în mod greșit a calculat și onorariile apărătorilor avuți de părți în cauză ca și cheltuieli de judecată ce trebuie împărțite conform cotelor. Suma de 2000 lei achitată de G R ca onorariu în 16.02.2012 pentru cererea ei de chemare în judecată la care ulterior a renunțat nu se justifică a fi inclusă ca și cheltuială de judecată. Doar contravaloarea expertizelor efectuate în cauză și taxele judiciare profită tuturor pentru a fi împărțite conform cotelor părți.

Onorariul de avocat plătit de Ș E, P R, Ș V și Ș P conform art. 276 Vechiul Cod de procedură civilă poate fi acordat ca și cheltuială de judecată în sarcina lui G R pentru că le-a fost admisă în parte acțiunea. Onorariul apărătorului lui G R nu se justifică a fi împărțit și, mai mult, pus în cea mai mare parte în sarcina lor, pentru că nu ele au căzut în pretenții. Ele au solicitat să fie introduse la cheltuieli doar contravaloarea lucrărilor de expertiză și a taxelor judiciare, nu a onorariilor de avocați.

Prin întâmpinare la apelul pârâtei, reclamantele au solicitat respingerea acestuia, susținând că acel "contract de donație sub semnătură privată"; încheiat între B R și G R nu are nicio valoare juridică, a fost făcut "pro causa"; în timp ce se afla pe rolul primei instanțe dosarul actual. Martorul V .V, participant la încheierea contractului dintre B R și autorul lor, Ș Z, a indicat faptul că autorul lor Ș Z a cumpărat, respectiv vânzătoarea B R a vândut acestuia întreg terenul pe care aceasta l-a deținut în acel loc "La Ruscă";. Vânzătoarea nu și-a păstrat pentru sine vreo parcelă de teren din acel loc. De reținut este faptul că la prima deplasare a expertului B I în teren din data de 27.04.2012 pentru efectuarea expertizei împreună cu expertul a fost și G R, iar din partea lor, fiul lui Ș V, numitul C A A. Cu acea ocazie expertul a măsurat pentru prima dată imobilul ce se compune din parcelele "După Râu";, "Hudeni"; și "La Ruscă";, în limitele de proprietate arătate expertului de către G R și a fost măsurată suprafața totală de 16963 mp, conform raportului de expertiză depus pentru termenul din 03.05.2014. Nici prin suplimentele de expertiză efectuate în cauză nu s-a putut identifica un alt teren separat sau alăturat de cel cumpărat de autorul lor Ș Z, ci doar suprapus peste acesta. În concluzie, G R nu a dovedit prin nicio probă pertinentă sau concludentă că suprafața de 2000 mp din imobilul "După Râu";, "Hudeni"; și "La Ruscă"; i se cuvine în exclusivitate.

Tribunalul a reținut faptul că potrivit certificatului de moștenitor nr. 131/2009 din 16.12.2009, eliberat de Biroul Notarului Public Radu A. Podeleanu în succesiunea defunctului Ș Z, decedat la 17.11.2009, din masa succesorală a acestuia fac parte și cota de ½ din casa de locuit, anexele gospodărești și terenul aferent în suprafață totală de 1400 lei, situate în comuna Cernești, localitatea Izvoarele nr. 23, județul Maramureș, precum și cota de ½ parte din teren agricol în suprafață totală de 79500 mp, situat în extravilanul localității Izvoarele, în zonă necooperativizată, proprietate extratabulară, bun propriu al defunctului dobândit prin moștenire de la antecesorii lui și de la antecesorii soției supraviețuitoare, conform adeverinței nr. 3492/02.12.2009 eliberată de Primăria comunei Cernești. În urma partajului voluntar, cele 4 fiice au dobândit cota de ¼ fiecare din toate bunurile imobile, soției supraviețuitoare Ș E revenindu-i cota de 1/1 din toate bunurile imobile arătate în același certificat de moștenitor (sume de bani, tractor rutier), precum și, în baza certificatului de moștenitor suplimentar nr. 51/2010 din 19.05.2010, cota de 1/1 din Exploatația agricolă RO258583253 împreună cu subvențiile APIA.

Conform acestei adeverințe, nr. 3492/2.12.2009, Ș Z a figurat în anul 2009 în registrul agricol cu o suprafață totală de 8,09 ha teren, din care 1 ha fond forestier și 0,60 ha arabil în locul "Rusca";, 0,50 ha "După Râu"; (arabil) și 0,85 ha acasă la Hudeni.

Potrivit adeverinței nr. 2938/5.10.2011 eliberată de Comuna Cerneșt, defunctul Ș Z a figurat în registrul agricol cu o suprafață totală de 6,87 ha teren agricol și 1,17 ha terenuri neagricole, cumulat 8,04 ha.

Prin raportul de expertiză efectuat de expert topograf B I, s-a stabilit că, corpul de imobil compus din parcelele "După Râu"; (30 ari), "Hudeni"; și "La Rusca are o suprafață totală de 16.963 mp (fila 94 dosar primă instanță). Ulterior, prin completarea la raportul de expertiză, expertul B I a scăzut din suprafața grupului de parcele "Hudeni";, "La Rusca"; și "După Râu"; (30 ari), suprafața drumului interior de exploatare de 300 m lungime și 3 m (mediu) lățime, rezultând o suprafață partajabilă de 16.063 mp.

Prin completarea la raportul de expertiză s-a reușit identificarea a 8 coli funciare, în care apare ca proprietar C I al lui D, singur sau împreună cu alte persoane, terenurile având alte denumiri toponimice, exceptând cel din zona "Rântaș";. Expertul a învederat ulterior că parcelele în litigiu nu pot fi identificate cu date de carte funciară.

În ședința publică din data de 17.01.2013 prima instanță a pus în vedere pârâtelor-reclamante reconvențional să depună la dosar acte de filiație după persoanele înscrise în CF, dacă există o filiație, dar atare înscrisuri nu s-au înfățișat, exceptând o deciziune care nu face legătură între C I lui D și părțile din prezenta cauză.

Pârâta G R a contestat includerea în acest corp imobiliar a suprafeței de 2000 mp teren, care nu a format proprietatea defunctului Ș Z, expertul identificând această suprafață în locul "La Rusca";, ca având în realitate 1960 mp, sens în care a întocmit anexa nr. C.7.1., relevând o altă propunere de partajare a corpului imobiliar respectiv.

Prima instanță a dispus partajul masei succesorale cu includerea suprafeței de 2000 mp a cărei apartenență la această masă a fost contestată de pârâtă.

Sub un prim aspect, se reține că situația premisă a efectuării unui partaj de proprietate, astfel cum este acesta reglementat procedural prin dispozițiile art. 673 indice 1 și urm.Cod procedură civilă 1865, o reprezintă preexistența stării de indiviziune, deci dovedirea dreptului de proprietate al lui de cuius, asupra bunurilor a căror împărțire s-a solicitat. În materia împărțirii unei moșteniri, aceasta presupune pe de o parte, dovedirea calității de moștenitor a părților între care se solicită a se proceda la împărțeală, iar pe de altă parte dovada calității de proprietar a autorului defunct, asupra acelorași bunuri. Aceasta rezultă cu claritate din dispozițiile art. 673 indice 5 alin.1 Cod procedură civilă aplicabil procesului.

Dovada dreptului de proprietate al autorului asupra bunurilor ce compun masa succesorală este esențial a fi administrată de cel care invocă o atare apartenență, în speță reclamantele.

Raționamentul primei instanțe este însă invers și nu ține seama de această premisă; nu pârâta (care a renunțat la judecata cererii principale) era cea care trebuia să probeze că suprafața de 2000 mp (1960 mp) nu face parte din masa succesorală, ci reclamantele, care au solicitat includerea întregii suprafețe cumulate, de 16.063 mp, ar fi trebuit să administreze proba că integral acest teren a format proprietatea defunctului Ș Z.

Din această perspectivă mai trebuie arătat că instanța de apel este ținută de respectarea principiilor tantum devolutum, quantum apellatum, precum și al neagravării situației părților în propria cale de atac.

În speță este discutabilă modalitatea în care părțile au înțeles să facă dovada dreptului de proprietate al defunctului Ș Z asupra bunurilor imobile care compun masa succesorală, dar dintre aceste bunuri a format obiect de critică în apel numai suprafața de 2000 mp teren din locul numit "La Ruscă";, celelalte constatări ale primei instanțe intrând în puterea lucrului judecat prin neapelare.

Pe cale de consecință, întrucât nu s-a dovedit că parcela în suprafață de 2000 mp face parte din succesiunea defunctului Ș Z, Tribunalul va admite apelul declarat de reclamanta G R și va sista starea de indiviziune, atribuind în indiviziune reclamantelor Ș E, P R, Ș P și Ș V, casa de locuit și anexele gospodărești situate în intravilanul localității Izvoarele, nr. 23 comuna Cernești, județ Maramureș, în valoare de 99.260 lei, identificate prin expertiza judiciară în construcții întocmită de expert tehnic M V, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar reclamantelor Ș E, P R, Ș P și Ș V, terenurile evidențiate în Lotul nr.2 din varianta de partaj redată în Anexele nr. C 4.1 - C 4.5 ale raportului de expertiză tehnică judiciară topografică întocmit în cauză de către expert B I, depus la termenul din 27.06.2013, cu precizarea că în ceea ce privește terenurile din parcela Hudeni, După Râu și La Rusca, se va ține seama de varianta de partajare evidențiată în Anexa nr. C7.1. la același raport, depusă pentru termenul de judecată din data de 05.06.2014, care fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

În ce privește sulta, aceasta a fost reconsiderată. Prin raportul de expertiză, suprafața de 16.063 mp teren din parcelele "Hudeni";, "După Râu"; și "La Ruscă"; a fost evaluată la 7150 lei, terenul "La Rusă"; fiind fâneață, calculată la o valoare de 0,30 lei/mp. Rezultă astfel că valoarea celor 2000 mp din terenul respectiv este de 600 lei, iar valoarea întregii suprafețe de 14.063 mp este de 6550 lei.

Totalul valoric al terenurilor astfel cum au fost individualizate de prima instanță (aspect sub care nu s-au formulat alte critici în apel) este de 93631 lei, din care se scad 600 lei, rezultând o valoare de 93031 lei.

Corespunzător cotelor de proprietate, pârâtei i-ar reveni bunuri (terenuri) în valoare de 11628,87 lei, iar pârâtelor-reclamante, care au o cotă de 7/8, terenuri în valoare de 81402,12 lei.

Conform variantelor de partaj relevate în Anexele C 4.1 - C 4.5, cu corectivul din Anexa C 7.1 la raportul de expertiză efectuat în cauză de expert B I, reclamantelor Ș E, P R, Ș P și Ș V le revin terenuri în valoare totală de 80772 lei. Potrivit aceleiași variante, valoarea lotului funciar ce revine pârâtei G R este de 12364 lei.

Pentru egalizarea loturilor s-ar impune ca pârâta să achite reclamantelor o sultă de 735,13 lei. Dar reclamantelor li s-a atribuit și casa în valoare de 99.260 lei, din care corespondentul cotei de 1/8 a pârâtei este de 12407,5 lei, astfel încât reclamantele trebuie să achite pârâtei o sultă finală de 11672,37 lei (12407,5 lei minus 735,13 lei).

În ce privește bovinele a căror înstrăinare s-a invocat, s-a reținut faptul că prin cererea reconvențională s-a solicitat să fie introdusă în masa de împărțit și cota de ½ parte din două bucăți capete de bovine (vaci) în valoare de 5000 lei, care existau la decesul lui Ș Z (17.11.2009) și au fost înstrăinate de G R.

Martora C J I a confirmat că la momentul plecării din gospodărie, soția supraviețuitoare Ș E avea vaci și porci, fără a putea preciza numărul acestora. Martora Ș M a arătat că la decesul lui Ș Z în gospodărie erau o vacă ce tocmai fătase și o junincuță. Conform înscrisului depus la fila 261 dosar, în 29.10.2009 Ș E a vândut către SC Cetina SRL o bovină, încasând contravaloarea în 18.11.2009, iar în anul 2010 figura în registrul agricol cu 1 cap bovină. În anul 2005 în exploatația agricolă existau 5 bovine.

Prin scriptul olograf depus la fila 276 dosar pârâta G R a recunoscut expres că de pe urma defunctului Ș Z au rămas o bovină și un vițel de 3 sau 4 luni (a cărui partajare nu s-a solicitat, fiind sacrificat în gospodărie).

Înscrisul depus la filele 26-27 din dosarul de apel relevă că în data de 29.07.2012 respectiv 20.06.2011 câte o bovină a ieșit din exploatația lui Ș E și a intrat în cea a lui G R, dar o bovină era născută în 03.04.2011 (așadar după decesul lui Ș Z).

Raportat la recunoașterea pârâtei, anterior evocată, se apreciază că trebuie inclusă în masa succesorală contravaloarea unei bovine (2500 lei), iar pârâta va fi obligată să achite reclamantelor corespondentul în bani al cotei de 7/8 a acestora, în sumă de 1750 lei.

În ce privește cheltuielile de judecată, se reține că pârâta G R a efectuat cheltuieli la prima instanță după cum urmează: 1866 lei contravaloare expertize și 4000 lei, onorariu avocat.

Reclamantele au efectuat cheltuieli în sumă de 1700 lei onorariu avocat, 917 lei taxă judiciară de timbru și timbru judiciar și 2666 lei onorarii experți.

În ceea ce privește onorariile avocațiale, întrucât acțiunea reconvențională s-a admis doar în parte, se apreciază că reclamantele sunt îndreptățite să recupereze de la pârâtă suma de 1500 lei, iar pârâta de la acestea, suma de 2000 lei. Compensând, conform prevederilor art. 276 Cod procedură civilă 1865, rezultă o diferență de 500 lei, pe care pârâta G o are de primit de la reclamante. Acestor onorarii nu le pot fi aplicate cotele succesorale, nefiind efectuate în interesul comun al coproprietarilor.

Cheltuielile efectuate în interesul comun al părților din proces sunt de 5449 lei (din care, 1866 lei suportate de pârâtă-expertize și 3583 lei suportate de reclamante - expertize și taxă de timbru, timbru judiciar).

Din aceste cheltuieli, cotei de 1/8 a pârâtei îi corespunde suma de 681 lei, dar pârâta a suportat suma de 1866 lei, astfel încât reclamantele trebuie să-i restituie suma de 1184,88 lei, la care se adaugă diferența de 500 lei, onorariu avocat, în total 1685 lei, sumă pe care reclamantele au fost fi obligate să o achite pârâtei.

În considerarea acestor aspecte, ambele apeluri au fost admise, cu consecința schimbării în parte a sentinței primei instanțe conform dispozitivului prezentei decizii.

În ce privește cheltuielile de judecată în apel, apelanta G R a efectuat cheltuieli în sumă de 1657,5 lei (onorariu avocat, taxă judiciară de timbru și timbru judiciar), iar celelalte apelante, în sumă de 958 lei (taxă judiciară de timbru și timbru judiciar).

Întrucât ambele apeluri au fost admise, în aplicarea prevederilor art. 298 raportat la art. 274, 276 Cod procedură civilă 1865 au fost compensate cheltuielile de judecată până la nivelul sumei celei mai mici, fără a se mai acorda diferența în excedent

← Termenul de prescripţie. Drept născut prin apariţia unui nou...		Citarea părţilor. Termen în cunoŞtinţă acordat avocatului... →

Partajarea bunurilor „proprietate extratabulară”. Inadmisibilitate

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Partajarea bunurilor „proprietate extratabulară”. Inadmisibilitate