PENTRU PRONUNŢAREA UNEI HOTĂRÂRI CARE SĂ ŢINĂ LOC DE ACT AUTENTIC ESTE NECESAR CA PROMITENTUL VÂNZĂTOR SĂ FIE PROPRIETAR EXCLUSIV ASUPRA BUNULUI OBIECT AL VÂNZĂRII
| Comentarii |
|
Judecătoria BISTRIŢA Sentinţă civilă nr. 5228/2013 din data de 04.11.2014
Actul încheiat sub semnătură privată având ca obiect un teren îndeplinește condițiile esențiale prevăzute de art. 948 Cod civil, fiind valabil ca promisiune de vânzare-cumpărare, însă nul ca și contract, deoarece nu este încheiat în forma autentică prevăzută de lege. Acest antecontract de vânzare-cumpărare instituie în persoana vânzătorului o obligație de a face susceptibilă de executare, promitentul-cumpărător având posibilitatea de a solicita instanței, în temeiul disp. art. 1073 și 1077 din Codul civil, pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic.
Judecătoria Bistrița - secția civilă, Sentința civilă nr. 5228/2013, pronunțată în dosarul nr. 427/190/2008
Prin cererea înregistrată la această instanță sub numărul de mai sus, precizată la data de 28.03.2012 reclamantul M.G. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții P.N., R.M., O.L., P.E., M.L., C.E., R.M. și K.R., validarea contractului de vânzare-cumpărare încheiat de acesta cu numita M.E. și întabularea lui în favoarea reclamantului.
În motivare se arată că, la data de 30.08.1994, reclamantul a cumpărat 58 de arii de livadă, situate în localitatea Ș.M., în locul numit "în Lab";, de la numita M.E.. La acea dată, terenul figura în Registrul Agricol al localității în poziția acesteia și exista faptic, fiind repartizat de către Comisia de aplicare a fondului funciar în locul la care s-a prezentat vânzătoarea pentru predarea imobilului vândut, moment la care a fost de față vânzătoarea, decedată între timp, și numita M.M., nepoata acesteia, M.N., căsătorită, moștenitoare a vânzătoarei, S.I., decedat în prezent, vecinul din partea nordică a terenului, și S.M., vecina din partea estică a terenului.
La data de 21.01.2000, data la care s-a eliberat titlul de proprietate, reclamantul a constatat că pe suprafețele de teren care figurează în act există doi proprietari, respectiv M.E. și M.D., deși vânzătoarea fusese de acord cu vânzarea-cumpărarea. Totuși, reclamantul nu a putut perfecta tranzacția întrucât mai exista un moștenitor, decedat și el în prezent.
Cererea nu a fost motivată în drept.
În probațiune s-au anexat înscrisuri (f. 5-7).
Legal citați, pârâții C.E. și M.L. au formulat întâmpinare și cerere reconvențională prin care au solicitat să se dispună respingerea în parte a acțiunii introductive în sensul validării contractului de vânzare-cumpărare încheiat la data de 3.08.1994 doar pentru suprafață de 29 ari și admiterea acțiunii reconvenționale în sensul constatării că defuncții M.E. și M.D. au dobândit în cote părți egale (½ fiecare) dreptul de proprietate prin reconstituire în temeiul Legii nr.18/1991, asupra terenurilor în suprafață totală de 2 ha 4100 mp potrivit T.P. 31882 eliberat la data de 21.01.2000 de către Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate B-N; să se constate că masa succesorală după defunctul M.D., decedat la data de 16.10.2003, se compune din ½ cotă parte din terenurile menționate în T.P. mai sus indicat iar calitate de moștenitori au pârâții, descendenți direcți, respectiv defuncta MI, soție supraviețuitoare, în viață la data dezbaterii succesiunii, potrivit certificatului de moștenitor nr. 50/13.09.2005 al Notarului V.M.; să se constate că masa succesorală după defuncta M.I., decedată la data 25.03.2007, se compune din cota de 2/8 părți precizată în certificatul de moștenitor mai sus menționat, iar calitatea de moștenitori au pârâții M.L. și C.E., în cote egale de ½ fiecare (copiii defunctei); și să se dispună ieșirea din indiviziune a pârâților în raport de cota de succesiune aferentă, atribuindu-li-se după antecesorii lor, în natură, ½ părți din terenurile evidențiate în T.P. menționat mai sus (partajarea în natură urmând a se face în raport de fiecare parcelă de pe T.P.).
În motivare se arată că, prin acțiunea civilă promovată de către reclamantul M.G:, se solicită validarea unei convenții de vânzare-cumpărare încheiată între acesta și defuncta M.E., convenția având ca obiect vânzarea-cumpărarea unei suprafețe de teren în suprafață de 5800 mp situat în extravilanul loc. Ș.M., ridul numit "În Lab". Parcelele de teren obiect al vânzării fac parte din totalul terenurilor 2 ha 4100 mp - pentru care s-a reconstituit dreptul de proprietate defunctei M.E. și antecesorului pârâților, M.D., în temeiul Legii 18/1991, conform T.P. 31882, eliberat de Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate BN.
Ignorând faptul că avea calitatea doar de coproprietar și nu de unic proprietar asupra terenului în cauză, defuncta M.E. vinde fără acordul tatălui pârâților, celalalt proprietar, una din parcele de teren - tarlaua 29/9, parcela 4 extravilan - proprietate comună, încasând singură prețul vânzării. La data respectivă, chiar dacă nu fusese eliberat T.P., exista adeverința nr. 3211/20.11.1991 eliberată de Comisia Comunală Ș.M. care a stat la baza eliberării ulterioare a T.P. 31882, adeverință eliberată pe numele M.E. și M.D.. Astfel, reaua credință a vânzătoarei este evidentă, aceasta abuzând de faptul că a avut acordul tatălui pârâților în a folosi terenurile până la partaj, însă nu s-a pus problema vânzării acestor terenuri.
Vânzătoarea, defuncta M.E., a trecut nu doar peste acordul tatălui pârâților ci și peste cel al fiicelor sale, împreună cu care ar fi trebuit să figureze în titlu, în calitate de comoștenitoare ale defunctului MG junior, fratele tatălui pârâților. Astfel, chiar dacă rezultă din conținutul convenției de vânzare-cumpărare că reclamantul cumpărător nu cunoștea aspectul că vânzătoarea are doar calitate de coproprietar, pârâții consideră că a cunoscut situația terenului încă de la data vânzării, nu doar la notar.
Vânzarea, în aceste condiții, rămâne valabilă, însă sub condiție rezolutorie raportat la rezultatul partajului întrucât singura cale legală conferită coproprietarilor în această situație este aceea de a solicita partajarea bunurilor comune, pârâții, în calitate de moștenitori legali ai coproprietarului M.D. (potrivit certificatului de moștenitor menționat în acțiune), inițial împreună cu defuncta lor mamă, MI, decedată ulterior, iar la această dată unici moștenitori legali în cote egale (fiii celor doi defuncții).
Întrucât insistă pe varianta partajării în natură a tuturor terenurilor din titlu pentru partea cuvenită antecesorului lor, M.D., urmează ca în temeiul partajului solicitat, vânzarea către reclamant să se valideze doar pentru ½ părți, adică 29 ari. Pârâții mai arată că au cunoștință de existența pe rolul Judecătoriei Bistrița a dos. 893/190/2008 având ca obiect anularea T.P. 31882/21.01.2002, aspect față de care s-ar impune suspendarea prezentei cauze.
În drept s-au invocat prevederile art. 115, 119, 729 Cod procedură civilă și art. 650 Cod civil.
În probațiune s-au anexat înscrisuri (f. 18-24).
La termenul de judecată din 12.05.2010, numiții P.I.L și PM au formulat cerere de intervenție în interes propriu, precizată la termenul din 18.05.2011 și precizată și extinsă la termenul din 09.11.2011, prin care au solicitat să se constate că defuncților M.E. și M.D. li s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra suprafeței de 1.500 mp teren identificat în intravilanul localității Ș.M., sola 94/5, parcela 18, prin eliberarea TP nr. 31882/2000, iar în temeiul unui partaj voluntar încheiat între cei doi proprietari, cota de ½, respectiv 750 mp, a revenit lui M.D., iar hotărârea pronunțată să țină loc de act apt de întabulare; să se dispună validarea antecontractului de vânzare cumpărare încheiat la data de 06.04.1997, sub semnătură privată, între defunctul M.D. și defuncta M.I, în calitate de promitenți vânzători, și pârâtul F.I, în calitate de promitent cumpărător, prin care cumpărătorul, pentru suma de 100 lei, a dobândit dreptul de proprietate asupra suprafeței de 750 mp. teren, identificat în TP 31.882/2000, în sola 94/5, parcela 128, de natură fânaț, reconstituit defuncților în temeiul Legii Fondului Funciar nr. 18/1991, iar hotărârea pronunțată să țină loc de act apt de în tabulare; validarea antecontractului de vânzare cumpărare 22.06.1999, sub semnătură privată, între FI, în calitate de vânzător, și intervenienții P.I.L și P.M, în calitate de cumpărători, prin care cumpărătorii pentru suma de 500 dreptul de proprietate asupra unei suprafețe de 750 mp. teren, identificat în TP 31.882/2000, în sola 94/5, parcela 128, de natură fânaț, iar hotărârea pronunțată să țină loc de act apt de întabulare; și să se dispună întabularea dreptului de proprietate asupra imobilelor astfel dobândite, pe intervenienți, cu titlu de cumpărare; cu cheltuieli de judecată în caz de opoziție.
În motivare se arată că numiților M.E. și M.D. li s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra suprafeței de 1.500 mp. identificat în intravilanul loc. Ș.M., în sola 94/5, parcela 128, prin eliberarea TP 31.882/2000, de către Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor. În cursul anului 1997, după ce a fost eliberată adeverința de punere în posesie și stabilirea terenului, M.D. a întocmit un contract de vânzare cumpărare, în prezența a 2 martori, prin care a promis vânzarea a suprafeței de 1.500 mp. către F.I din M. Terenul se identifica în imediata apropiere cu terenul intervenienților, astfel că, în cursul anului 1999, cei din urmă, în schimbul sumei de 500 lei, au achiziționat acest teren, pe care îl folosesc încă din anul 1999, fiind de natură fânaț, iar imediat după achiziționare au plantat pomi fructiferi care azi sunt pe rod.
Începând cu anul 1999, nimeni nu i-a conturbat în posesie, nimeni nu a modificat gardurile și mejdiile fixe stabilite cu ocazia vânzării, astfel că, toată lumea din localitate îi consideră proprietari pe intervenienți. Astfel, se impune validarea celor 2 contracte arătate și să se constate că, în temeiul unui partaj voluntar încheiat între coproprietarii de titlu, terenul în speță a revenit defunctului M.D., care l-a înstrăinat în timpul vieții sale, astfel că, acest bun nu a mai putut face obiectul masei succesorale rămase după acesta.
În motivarea precizării de acțiune se arată că suprafața de teren achiziționată în realitate de aceștia este de 750 mp, iar nu 1500 mp, cum au considerat inițial.
În motivarea precizării și extinderii de acțiune se arată că proprietara tabulară a terenului în litigiu, K.R., născută B., este înscrisă în CF din anul 1920, dar nu se cunoaște nimic despre ea iar probabilitatea de a trăi este inexistentă. În plus, intervenienții și-au precizat acțiunea ca urmare a faptului că pârâții și reclamantul din prezenta acțiune au renunțat la petitele acțiunii inițiale și a acțiunii reconvenționale.
În drept s-au invocat prevederile art. 49, 111, 112, 132, 242 alin. 2 Cod procedură civilă, art. 480, 728, 969, 1294 și urm Cod civil, Legea 7/1996 și Decretul lege 115/1938.
În probațiune s-au anexat înscrisuri (f. 111-113) și s-a solicitat efectuarea unei expertize tehnice.
Pârâții M.L. și C.E. au formulat întâmpinare la cererea de intervenție formulată de intervenienții P.I.L și P.M, prin care au solicitat inițial respingerea acesteia invocând nulitatea absolută a contractului sub semnătură privată încheiat între intervenienți și numitul M.D. iar ulterior, admiterea acesteia pentru suprafața de 7,5 ari.
Legal citată, pârâta P.N.V a formulat întâmpinare prin care arată că nu se opune admiterii în parte a acțiunii introductive, în sensul că este de acord cu validarea antecontractului de vânzare cumpărare și pronunțarea unei sentințe care să țină loc de act autentic cu privire la terenul în suprafață de 5800 m.p., teren situat în extravilanul loc. Ș.M., ridul numit "în Lab"; dar nu este de acord cu admiterea capătului de cerere din acțiunea introductivă, privind revendicarea terenului în suprafață de 5800 m.p., dacă această cerere este formulată și împotriva sa; este de acord cu admiterea în parte a acțiunii reconvenționale formulate de către pârâții C.E. și M.L., în sensul că este de acord cu petitele 1-3, dar nu este de acord cu modalitatea de partaj solicitată prin petitul 4.
Prin încheierea civilă pronunțată la data de 23.03.2011 instanța a luat act de renunțarea pârâților M.L. și C.E. la judecata cererii de ieșire din indiviziune și partaj formulată în cuprinsul cererii reconvenționale.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarele:
Prin titlul de proprietate nr. 31882 eliberat la data de 21.01.2000 de către Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor BN s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață totală de 2 ha 4100 mp în favoarea numiților M.E. și M.D..
Prin încheierea de ședință din data de 20.03.2013 instanța a admis excepția lipsei de interes a cererii pârâților C.E. și M.L. de a se constata dobândirea de către numiții M.E. și M.D. a dreptului de proprietate asupra terenurilor din titlul de proprietate nr. 31882 eliberat la data de 21.01.2000 de către Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor BN, motiv pentru care instanța va respinge cererea pârâților M.L. și C.E. de constatare a dobândirii de către numiții M.E. și M.D. a dreptului de proprietate asupra terenurilor înscrise în titlul de proprietate nr. 31882 eliberat la data de 21.01.2000 de către Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor BN, ca fiind lipsită de interes.
La data de 16.10.2003 a survenit decesul numitului M.D., masa succesorală a acestuia fiind compusă din cota de ½ din terenurile cu privire la care s-a eliberat titlul de proprietate nr. 31882, vocație succesorală având M.I., căreia i-a revenit cota de 2/8 părți din masa succesorală, M.L., căruia i-a revenit cota de 3/8 părți din masa succesorală și C.E., căreia i-a revenit cota de 3/8 părți din masa succesorală, astfel cum relevă certificatul de moștenitor nr. 50/13.09.2005 întocmit de notarul public V.M. ca urmare a dezbaterii succesiunii după defunctul M.D..
La data de 25.03.2007 a survenit decesul numitei M.I., masa succesorală rămasă fiind compusă din cota de 2/8 părți din cota de ½ părți din terenurile înscrise în titlul de proprietate nr. 31882, vocație succesorală având pârâții M.L. și C.E., în calitate de descendenți. În temeiul art. 650 și urm. din Codul civil de la 1864, aplicabile raportat la data deschiderii succesiunii, instanța urmează să constate că masa succesorală rămasă după defuncta M.I.- este compusă din cota de 2/8 părți din cota de ½ părți din terenurile înscrise în titlul de proprietate nr. 31882, masa succesorală revenind pârâților M.L. și C.E., fiecare dobândind cota de ½ din masa succesorală.
Anterior decesului numitului M.D., la data de 30.08.1994, a intervenit contractul de vânzare cumpărare sub semnătură privată prin care numita M.E. a vândut reclamantului M.G. suprafața de teren de 58 de ari identificată în tarla 29/9, parcela 4, pentru prețul 200.000 lei.
Instanța de fond a reținut că actul încheiat sub semnătură privată mai sus amintit îndeplinește condițiile esențiale prevăzute de art. 948 Cod civil, fiind valabil ca promisiune de vânzare-cumpărare, însă nul ca și contract, deoarece nu este încheiat în forma autentică prevăzută de lege. Acest antecontract de vânzare-cumpărare instituie în persoana vânzătorului o obligație de a face susceptibilă de executare, promitentul-cumpărător având posibilitatea de a solicita instanței, în temeiul disp. art. 1073 și 1077 din Codul civil, pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic. Având în vedere faptul că, pentru pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic este necesar ca promitentul vânzător să fie proprietar exclusiv asupra bunului obiect al vânzării, precum și faptul că proprietar asupra terenului în suprafață de 58 de ari este nu doar numita M.E., ci și pârâții M.L. și C.E., instanța respinge cererea reclamantului de pronunțare a unei hotărâri care să țină loc de act autentic și de întabulare în cartea funciară a suprafeței de 58 de ari în favoarea sa.
La data de 06.04.1997 a intervenit contractul de vânzare cumpărare sub semnătură privată prin care numitul M.D. a vândut pârâtului F.I suprafața de teren de 7,5 ari identificată în tarla 94/5, parcela 128, pentru prețul de 1.000.000 lei. Actul încheiat sub semnătură privată mai sus amintit îndeplinește condițiile esențiale prevăzute de art. 948 Cod civil, fiind valabil ca promisiune de vânzare-cumpărare, însă nul ca și contract, deoarece nu este încheiat în forma autentică prevăzută de lege. Acest antecontract de vânzare-cumpărare instituie în persoana vânzătorului o obligație de a face susceptibilă de executare, obligație ce s-a transmis prin succesiune pârâților M.L. și C.E., promitentul-cumpărător având posibilitatea de a solicita instanței, în temeiul disp. art. 1073 și 1077 din Codul civil, pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic. Suprafața de teren de 1500 mp identificată în tarla 94/5, parcela 128, a făcut obiectul unui partaj amiabil încheiat între numiții M.E. și M.D., recunoscut de pârâți, numitului M.D. revenindu-i suprafața de 7,5 ari obiect al antecontractului încheiat de acesta cu pârâtul F.I. Întrucât suprafața de teren aparține în proprietatea exclusivă a pârâților M.L. și C.E., ca urmare a partajului și succesiunii, și având în vedere obligația acestora de a încheia un contract translativ de proprietate cu intervenienții în privința acestei suprafețe, obligație ce nu a fost respectată până în prezent, instanța constată valabilitatea convenției de vânzare-cumpărare încheiate la data de 06.04.1997 între pârâtul FI, în calitate de promitent cumpărător, și numitul M.D., în calitate de promitent vânzător, prin care numitul M.D. s-a obligat să transmită pârâtului FI suprafață de 750 mp menționată mai sus și va pronunța o hotărâre care ține loc de contract autentic de vânzare-cumpărare.
La data de 22.06.1999 între numitul F.I intervenienta PM a intervenit contractul de vânzare-cumpărare sub semnătură privată prin care pârâtul FI, în calitate de promitent-vânzător, s-a obligat să transmită intervenientei PM, în calitate de promitent cumpărător, dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 7,5 ari identificată în tarla 94/5, parcela 128.
Actul încheiat sub semnătură privată mai sus amintit îndeplinește condițiile esențiale prevăzute de art. 948 Cod civil, fiind valabil ca promisiune de vânzare-cumpărare, însă nul ca și contract, deoarece nu este încheiat în formă autentică, însă instituie în persoana vânzătorului o obligație de a face susceptibilă de executare, motiv pentru care, în temeiul disp. art. 1073 și 1077 din Codul civil, instanța constată valabilitatea acestuia, pronunță o hotărâre care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare și dispune înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate asupra imobilului teren în suprafață de 750 mp în favoarea intervenienților PIL și PM, imobilul fiind dobândit în timpul căsătoriei acestora.
În temeiul art. 274 din codul de procedură civilă și având în vedere soluția pronunțată, instanța a obligat reclamantul la plata către pârâta C.E. a sumei de 250 lei reprezentând cheltuieli de judecată și la plata către pârâtul M.L. a sumei de 400 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat, în termen legal, recurs reclamantul MG, solicitând admiterea recursului si modificarea hotărârii în sensul de a se admite acțiunea, să se dispună validarea contractului de vânzare-cumpărare pentru suprafața de 0,29 ha din totalul de 58ha înscris în titlul de proprietate 31882 din data de 21.01.2000, suprafață de teren acre aparținând vânzătoarei la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare.
În motivare se arată că la data de 30.08.1994 reclamantul a cumpărat de la numita M.E. sub semnătură privată în fața martorilor SM și S.I. suprafața de 58 ari teren livadă în locul numit "În lab"; cu suma de 200.000 lei, sumă achitată integral în fața martorilor menționați și a fiicei vânzătoarei, numita P.N.. Recurentul solicită a se avea în vedere faptul că el a fost un cumpărător de bună-credință, achitând integral suma stabilită, sumă ce reprezenta prețul de circulație a terenurilor din zona respectivă la această dată.
În opinia recurentului actul încheiat sub semnătură privată îndeplinește condițiile esențiale prevăzute de art. 948 Cod civil, fiind valabil ca promisiune de vânzare-cumpărare. Având în vedere că vânzătoarea este de rea-credință, ascunzându-i faptul că este proprietara unei suprafețe de 0,29 ha din totalul de 58 ari înscrise în titlul de proprietate nr. 31882 eliberat la data de 21.01.2000. Se menționează că terenul i-a fost predat în folosință la acea dată, nu a fost conturbat în posesie, iar moștenitorii defunctei ME sunt de acord cu validarea contractului de vânzare-cumpărare. Se mai arată că, în ipoteza în care moștenitorii vânzătoare totuși nu ar fi de acord, să fie obligați a-i restitui suma achitată pentru terenul cumpărat la prețul de circulație a terenului din zona respectivă la momentul actual.
Intimatul M.L. a formulat întâmpinare, prin care a invocat două excepții de nulitate a recursului, raportat la comunicarea unor exemplare ale cererii de recurs, dactilografiate si care nu reprezentau transcrierea cuvânt de cuvânt a cererii de recurs depus inițial de recurent la dosar.
Ulterior recomunicării cererii de recurs cu toate părțile, intimatul a arătat în ședința publică din 04.03.2014 că înțelege să renunțe la excepțiile invocate.
Referitor la cuprinsul cererii de recurs, se arată că moștenitorii lui MG nu au făcut succesiunea și partajul pe terenurile de pe TP nr. 31882/2000, unde este trecut și terenul în cauză, astfel că până la partaj nu se poate cunoaște în mod concret dacă vânzătoarea M.E. era proprietară pe 0,29 ha din suprafața totală de 0,58 ha a terenului și avea deci dreptul să vândă această suprafață, cât pretinde recurnetul M.G. prin modificarea cererii de chemare în judecată.
Se solicită a se reține că intimatul și sora acestuia C.E. sunt moștenitorii defunctului M.D. (decedat în 2003) și prin aceasta ei sunt proprietarii a ½ din suprafața terenurilor înscrise în TP nr. 31882/2000, așa cum rezultă din certificatul de moștenitor nr. 50/13/02.2005 a notarului public V.M. și din sentința din prezenta acțiune. Defunctul M.D. este proprietar în nume propriu al terenurilor și nu moștenitor, așa cum rezultă și din decizia civilă nr. 463/R/2009 a Tribunalului BN. Dacă într-adevăr M.G. era un cumpărător de bună-credință, așa cum se pretinde și dacă era interesat de proprietarii terenurilor cumpărate, afla de la Primăria Ș.M de existența adeverinței nr. 3211/12.11.1991 eliberată de Comisia locală Ș.M, unde sunt trecuți doi proprietari pe terenul în cauză, adică M.E. si M.D.
Intimatul arată că își menține aceeași poziție, avută și în fața instanței de fond, respectiv că este de acord cu stabilirea a numai 0,29 ha din suprafața totală de 0,58 ha din terenul "În lab";.
Intimata P.N. a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat si ilegal si menținerea ca legală si temeinică a sentinței atacate.
În motivare se arată că pe toate terenurile din TP nr. 31882/21.01.2000 există doi coproprietari, respectiv mama intimatei, M.E. (decedată în 2007) si M.D. (decedat în 2003), iar ieșirea din indiviziune a terenurilor de pe titlul de proprietate nu a avut loc, nu se poate stabili dacă această suprafață de 29 ari ar reveni sau nu mamei intimatei și ulterior ei ca proprietară, în consecință, nu poate fi de acord cu acțiunea reclamantului. Solicită totodată a se constata că nu este valabil acordul față de acțiune a celorlalți 3 moștenitori ai mamei sale, respectiv a surorilor intimatei, OE, RM și P.E., întrucât ele au renunțat la moștenire, sens în care depune două declarații de renunțare din partea primelor două, iar cu privire la P.E., renunțarea a avut loc tacit, neputând să dovedească acceptarea moștenirii.
Se mai menționează că nu a știut cine sunt adevărații proprietari ai terenului "În lab"; de pe TP 31882/2000 și practic a fost martoră a unei vânzări de teren pe care o consideră ilegală.
Prin înscrisul intitulat "Notificare"; depus pentru termenul din 21.01.2014, recurentul M G, solicită obligarea reclamanților M.L. și C.E. să participe la întocmirea documentației privind ieșirea din indiviziune pentru ca după pronunțarea sentinței să poate trece la curățarea terenului și redarea lui agriculturii.
Tribunalul, examinând în baza prev. art. 304 și 3041 Cod procedură civilă hotărârea atacată atât prin prisma motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu, a constatat că aceasta este temeinică și legală, nefiind dat nici un motiv de casare sau modificare a hotărârii.
| ← RESPECTAREA OBLIGAŢIILOR CONTRACTUALE. Jurisprudență... | PRESCRIPŢIA PREVĂZUTĂ DE ART.12 DIN DECRETUL NR.167/1958 → |
|---|
