plângere contravenţională. Jurisprudență Contravenţii. Închisoare contravenţională

Judecătoria NOVACI Sentinţă civilă nr. 283/2015 din data de 16.03.2015

Completul constituit din:

PREȘEDINTE:

Grefier

Pe rol fiind judecarea plângerii contravenționale, formulată de petiționara C.E, domiciliată în …………, județul Gorj, împotriva procesului-verbal de contravenție seria……. nr……….., din data de 10.11.2014, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul Județean de Poliție Gorj.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns petiționara, fiind asistată de avocat P.C.,, lipsă fiind reprezentanții intimatei.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat faptul că la data de 17.02.2015, s-a depus la dosar prin serviciul registratură al instanței de către petentă, răspuns la întâmpinare.

Nemaifiind cereri noi de formulat și probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată, a acordat cuvântul pe fond .

Avocat P.C.pentru petentă, a solicitat admiterea plângerii, anularea procesului-verbal de contravenție și exonerarea de plata amenzii aplicate, iar în subsidiar înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu sancțiunea avertisment.

INSTANȚA,

Deliberând asupra cauzei civile de față, reține următoarele:

Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 02/12/2014, sub număr de dosar nr. 1865/267/2014, petenta C.E, contestă procesul-verbal de contravenție seria PA nr.1720297, din data de 10.11.2014, solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța, în contradictoriu cu intimata I.P.J Gorj, să se dispună anularea acestuia și exonerarea de la plata amenzii în cuantum de 500 lei, iar în subsidiar să se dispună înlocuirea amenzii contravenționale cu sancțiunea avertismentului .

În motivarea plângerii, a arătat petenta că în data de 10.11.2014, se afla în incinta Școlii Gimnaziale………, mai exact în Grădinița ………, comuna …….., județul Gorj, pentru a înmâna conducerii școlii anumite documente privind activitatea educațională a mamei sale, având asupra s-a procură notarială prin care este împuternicită să-și reprezinte mama în fața instituțiilor școlare.

A menționat că, în ziua respectivă, mama sa se afla la grădiniță și se afla în timpul orelor , alături de copii și pentru că nu putea părăsi clasa nici un moment, având în grijă copii între 3 și 6 ani , la cererea mamei sale, s-a deplasat la respectiva instituție pentru a îi înmâna actele respective.

Că, aflându-se în holul școlii și îndreptându-se spre ieșire după ce înmânase actele respective doamnei director adjunct, au intrat doi agenți de poliție, care i-au comunicat se afla fără drept în incinta unei instituții școlare și că, a încercat să le explice motivul pentru care se afla acolo și că a intrat în mod legal și justificat în incinta școlii, însă agenții de poliție nu au considerat motivul ca fiind întemeiat.

Că, i-a comunicat agentului de poliție că deține procură generală notarială, prin care este împuternicită să o reprezinte pe mama sa în cadrul școlii, însă agentul de poliție a procedat la încheierea procesului-verbal de contravenție.

Petenta a susținut că procesul-verbal încheiat este netemeinic și nelegal, faptele descrise în cadrul acestuia nefiind conforme cu realitatea, neputându-se reține în sarcina sa pătrunderea fără drept, întrucât se afla în locul respectiv în mod justificat, la cererea expresă a mamei sale, care este educatoare la Grădinița…………..

Că, art.2 pct.13 din Legea nr.61/1991, în baza căruia a fost sancționată, prevede ca și contravenție "pătrunderea, cu încălcarea normelor legale de acces,(...)în sediul instituțiilor de învățământ...", situație care nu regăsește în cazul său, astfel încât starea de fapt descrisă în procesul verbal contravenție nu corespunde realității.

A mai susținut petenta că, în temeiul procurii generale, autentificată prin încheierea nr……… de către BNP S.B., avea dreptul să se prezinte în cadrul instituției școlare pentru a lăsa înscrisurile la secretariat, chiar și în ipoteza în care mama sa nu s-ar fi aflat la grădiniță la acel moment sau nu i-ar fi cerut acest lucru mod expres.

În drept, plângerea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 16 alin. 1 și art. 31 din O.G nr. 2/2001.

În dovedirea plângerii, petenta a atașat la dosar, în copie conformă cu originalul, procesul - verbal contestat, procura specială autentificată prin încheierea nr.816/02.03.2012 de către BNP S.B. și cartea de identitate.

Plângerea a fost timbrată legal.

La data de 08.01.2015, prin serviciul registratură al instanție, intimatul a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii formulată de petentă și menținerea procesului - verbal de contravenție ca temeinic și legal.

A arătat că documentul de constatare și sancționare a contravențiilor a fost întocmit cu respectarea condițiilor de formă prevăzute de O.G. nr. 2/2001, privind regimul juridic al contravențiilor, iar temeinicia aspectelor reținute prin procesul-verbal de contravenție rezultă din documentele anexate, respectiv : raportul agentului constatator , procesul verbal întocmit la fața locului și procesul verbal de contravenție contestat .

În temeiul art. 411 al. 1, pct. 2, teza a doua Cod procedură civilă, intimatul a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

În drept au fost invocate dispozițiile art. 205 C. pr. civ.

Petenta la data de 17/02/2015, a formulat răspuns la întâmpinarea intimatului, prin care a solicitat admiterea plângerii formulate, anularea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor seria…… nr…….din 10.11.2014 si exonerarea de la plata amenzii în cuantum de 500 lei, iar în subsidiar înlocuirea amenzii contravenționale cu sancțiunea avertismentului .

În motivare, petenta a arătat că apărarea intimatei, în sensul că a pătruns în incinta instituției de învățământ în mod nelegal, este netemeinică și neconformă cu realitatea.

Că, mama sa C.A, cadru didactic în cadrul școlii respective, se afla în timpul orelor, alături de copii și întrucât nu putea părăsi clasa nici un moment având în grijă copii cu vârsta cuprinsă între 3 și 6 ani, la cererea mamei sale s-a deplasat la respectiva instituție pentru a înmâna conducerii școlii o serie de acte necesare.

A mai menționat că deja există o situație conflictuală și de confuzie între părinții elevilor, pe de o parte și mama sa în calitate de cadru didactic, pe de altă parte, cu privire la chestiuni de ordin administrativ ce țin de procesul educațional al elevilor, fapt ce nu are legătură cu aceasta, dar care a fost invocat de reprezentanții postului de poliție.

A învederat petenta că susținerea organelor de poliție conform căreia, în data de ………, ar fi pătruns în sala de curs este complet falsă.

Că, nu a intrat deloc în sala de curs a mamei sale, singurul drum fiind către secretariatul școlii, unde chestiuni de ordin administrativ îi necesită, uneori prezența.

A mai susținut petenta că, prin întâmpinarea depusă, organele de poliție recunosc că le-a adus la cunoștință că deține procură notarială specială, pentru a o reprezenta pe mama sa în fața instituțiilor școlare, iar refuzul de a lua act de această procură demonstrează chiar reaua lor credință și intenția de a o sancționa.

Că, o copie a procurii notariale menționate este înregistrată la secretariatul școlii tocmai în vederea faptului că anumite probleme administrative, ce țin de locul de muncă al mamei sale sunt rezolvate de către petentă, cu acordul conducerii școlii (de ex., depunere de acte și documente), având în vedere că mama sa este în permanență în sala de curs, neputând lăsa nesupravegheați, niciun moment, copii cu vârsta între 3 și 6 ani.

Că, prin întâmpinarea depusă, s-au invocat aspecte care nu au legătură directă cu acțiunea de față, cum ar fi situația dintre părinți și cadrul didactic, neînțelegerile ivite nemaiexistând.

Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor invocate, a celor arătate în întâmpinare, precum și a normelor legale aplicabile speței, instanța reține următoarele:

Prin prezenta plângere, petiționara C.E, contestă procesul-verbal de contravenție seria …….nr…….. din data de 10.11.2014, solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța, în contradictoriu cu intimata I.P.J ………, să se dispună anularea acestuia și exonerarea de la plata amenzii în cuantum de 500 lei, iar în subsidiar să se dispună înlocuirea amenzii contravenționale cu sancțiunea avertismentului.

Astfel, la data de 10.11.2014, a fost întocmit de către un agent din cadrul IPJ - Postului de Poliție C, procesul-verbal seria … nr. 1720297, prin care s-a reținut săvârșirea de către petentă a contravențiilor prev. de art. 2 pct. 13 din Legea nr. 61/1991, constând în aceea că, în ziua respectivă, ora 09:30, a pătruns fără drept în sala de curs a grădiniței din cadrul Școlii Gimnaziale C., susținând că are procură judiciară pentru a o reprezenta pe mama sa C.A, educatoare în instituția de învățământ menționată.

A fost aplicată sancțiunea amenzii în cuantum total de 500 lei.

În drept, față de dispozițiile art.34 alin.1 din O.G nr.2/2001, actualizată, privind regimul juridic al contravențiilor, potrivit cărora procesul-verbal de constatare și sancționare contravențională este supus verificării atât sub aspectul legalității cât și al temeiniciei, instanța, analizând cu prioritate legalitatea procesului-verbal, constată că acesta îndeplinește toate condițiile de valabilitate reglementate de lege.

Sub aspectul temeiniciei, instanța are în vedere faptul că procesul-verbal de contravenție este un act administrativ, investit cu autoritatea statală pentru constatarea și sancționarea unor fapte care contravin ordinii sociale, după o procedură specială prevăzută de lege, astfel că se bucură de prezumția de autenticitate și veridicitate, care este însă relativă și poate fi răsturnată prin probe de contravenient.

Potrivit jurisprudenței CEDO, aplicabilă în baza art.6 din Convenție, deși petentul în materie contravențională se bucură de prezumția de nevinovăție, el trebuie să facă dovada contrarie celor consemnate în procesul-verbal legal întocmit în situația în care probele administrate de organul constatator pot convinge instanța în privința vinovăției acuzatului, dincolo de orice îndoială rezonabilă.

Astfel, procesul-verbal de contravenție contestat, se bucură de prezumția relativă de adevăr, până la proba contrarie.

Interpretând dispozițiile art.31-36 din O.G nr.2/2001, actualizată, privind regimul juridic al contravențiilor, a reieșit faptul că persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil, în cadrul căruia să utilizeze mijloace de probă și să invoce argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată a fost de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale, prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional( cauza Anghel v. România).

Având în vedere aceste principii, instanța reține că procesul-verbal de contravenție, fiind întocmit de un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii, beneficiază de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate permisă de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, cât timp petentului i se asigură de către instanță condițiile specifice de exercitare efectivă a dreptului de acces la justiție și a dreptului la un proces echitabil, însă susținerile intimatei nu au fost dovedite în fața instanței prin nici o probă.

Prin urmare, prezumția de nevinovăție nu are caracter absolut, după cum nici prezumția de veridicitate a faptei constatate de agent și consemnate în procesul-verbal, nu au caracter absolut, dar prezumția de veridicitate nu a putut opera decât până la limita la care prin aplicarea ei s-ar ajunge în situația în care persoana învinuită de săvârșirea faptei să fie pusă în imposibilitate de a face dovada contrarie celor consemnate în procesul-verbal.

Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, în sensul respectării prezumției de nevinovăție a persoanei sancționate contravențional, prezumție garantată de art.6 din Convenție pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale drepturilor omului și în materie contravențională și care, în plan procedural se concretizează prin răsturnarea sarcinii probei, în speță, agentul constatator, fiind nevoit să probeze fapta reținută în sarcina petentului, instanța reține că jurisprudența Curții nu interzice în principiu prezumțiile de fapt sau de drept din sistemele juridice ale statelor semnatare ale Convenției, cu singura condiție ca aceste prezumții să respecte anumite limite rezonabile în raport cu gravitatea faptei.

În procedura contravențională prevăzută de O.G nr.2/2001, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției se bucură de o prezumție relativă de veridicitate, sub aspectul situației de fapt și încadrării juridice reținute de agentul constatator, acesta având posibilitatea de a înlătura această prezumție prin administrarea unor probe certe și concludente, în conformitate cu dispozițiile Codului civil, probatoriu dublat de rolul activ al judecătorului învestit cu soluționarea cauzei

În cauza dedusă judecății, se constată că prin procesul-verbal de constatare și sancționare întocmit de un agent din cadrul IPJ Gorj - Postului de Poliție…………….., s-a reținut că petenta a pătruns fără drept în sala de curs a grădiniței din cadrul Școlii Gimnaziale ……...

Pentru această faptă, i s-a aplicat sancțiunea amenzii judiciare, în cuantum de 500 lei.

Potrivit jurisprudenței CEDO, aplicabilă în baza art. 6 din Convenție, deși petentul, în materie contravențională se bucură de prezumția de nevinovăție, el trebuie să facă dovada contrarie celor consemnate în procesul-verbal legal întocmit în situația în care probele administrate de organul constatator pot convinge instanța în privința vinovăției "acuzatului"; dincolo de orice îndoială rezonabilă.

Din examinarea procesului-verbal de contravenție, se constată că în cuprinsul acestuia s-a reținut faptul că petenta a pătruns fără drept în sala de curs a grădiniței din cadrul Școlii Gimnaziale C., susținând că are procură judiciară, pentru a o reprezenta pe mama sa C.A, educatoare, fără însă a fi menționată ce regulă de acces în instituția menționată a încălcată.

Conform art.2 pct.13 din Legea nr.61/1991, în baza căruia a fost sancționată petenta, prevede ca și contravenție "pătrunderea, cu încălcarea normelor legale de acces,(...)în sediul instituțiilor de învățământ...", situație care nu regăsește în cazul acesteia, astfel încât starea de fapt descrisă în procesul verbal contravenție nu corespunde realității, având în vedere că nu se specifică ce regulă de acces din instituția de învățământ ar fi fost încălcată, reținându-se generic că a pătruns fără drept în sala de curs a grădiniței din cadrul Școlii Gimnaziale Cărpiniș.

Pe de altă parte, intimata nu a făcut în nici un fel dovada celor reținute în sarcina petentei, la dosarul cauzei fiind depus doar raportul agentului constatator și procesul-verbal întocmit la data de 11/10/2014, semnat de către organul de poliție și polițistul local Băluță Petre, cel care de altfel, a semnat și procesul-verbal de contravenție.

De menționat este și faptul că regimul probelor în procesul civil este reglementat de codul de procedură civilă și între mijloacele de probă nu sunt prevăzute declarațiile de martor data în fața altor instituții sau autorități, în afara declarațiilor date în fața instanței.

Forța probantă a proceselor-verbale de contravenție este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, care este liber să reglementeze importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu, atunci când administrează și apreciază probatoriul(cauza Bosoni vs. Franța, hotărârea din data de 07/09/1999).

Așadar, în cauza de față, intimata nu a făcut în nici un fel dovada celor reținute în sarcina petentei.

Drept urmare, se apreciază că în speță este aplicabil principiul conform căruia dubiul profită celui învinovățit, iar conform dispozițiilor CEDO, petiționarul beneficiază de prezumția de nevinovăție și prin urmare nu este obligat să-și dovedească nevinovăția, sarcina administrării probelor revenind agentului constatator.

În consecință, se apreciază că probele aduse de intimat nu fac dovada în privința vinovăției acuzatului, dincolo de orice îndoială rezonabilă, condiții în care dubiul va profita petentului.

Pentru considerentele expuse și în temeiul principiului "in dubio pro reo";, se apreciază a fi întemeiată plângerea promovată de petiționară, motiv pentru care urmează a se dispune admiterea acesteia, anularea procesului-verbal de contravenție și exonerarea petiționarei de plata amenzii aplicate.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite plângerea contravențională, formulată de petiționara C.E, domiciliată în B.J, județul Gorj, împotriva procesului-verbal de contravenție seria …….. nr………., din data de 10.11.2014, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul Județean de Poliție Gorj.

Anulează procesul-verbal de contravenție și exonerează petiționara de plata amenzii aplicate.

Cu drept de apel, în termen de 30 zile de la comunicare, cererea de apel urmând a fi depusă la Judecătoria Novaci.

Președinte,

Grefier,

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre plângere contravenţională. Jurisprudență Contravenţii. Închisoare contravenţională