Plângere contravenţională. Previzibilitatea normei de incriminare

Jurisprudenţă şi speţe de drept civil (II)

Judecătoria ORŞOVA Sentinţă civilă nr. 205 din data de 28.04.2014

Prin cererea adresată Judecătoriei Orșova și înregistrată sub nr. X la data de X, petentul M.S. a formulat plângere contravențională împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției seria PLO nr. X încheiat la data de X de către intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului M., prin care a solicitat anularea acestuia.

În motivarea plângerii, a arătat că cele reținute în cuprinsul procesului-verbal de contravenție nu corespund stării de fapt reale și, în consecință, sancțiunea aplicată este netemeinică și nelegală.

A arătat că nu deține nici un ponton plutitor, nici în zona G. și nici în vreo altă zonă de pe raza municipiului O., precum și că nu cunoaște nimic despre pontonul plutitor care face obiectul procesului verbal de contravenție atacat, la ce fel de ponton se referă agentul constatator și care au fost motivele care au stat la baza încheierii actului atacat, în această formă.

A susținut că nu a fost niciodată întrebat de vreun reprezentant al Poliției Locale în legătură cu vreun ponton, iar procesul-verbal prin care a fost sancționat pentru acesta a fost încheiat în lipsa sa sau a unui martor-asistent care să confirme starea de fapt reținută de către agent.

În ceea ce privește ambarcațiunea, a menționat că deține un asemenea mijloc de transport care, în prezent se află într-adevăr în acea zonă a orașului, unde este depozitată în vederea efectuării unor reparații și verificări tehnice, lângă un atelier specializat în acest sens, această ambarcațiune având spart corpul în urma unei furtuni din iarna anului trecut.

Respectiva ambarcațiune este plasată lângă contravalul de beton de pe marginea fluviului Dunărea, nefiind pe domeniul public sau pe vreuna din arterele de circulație ale orașului, în acea zonă aflându-se mai multe case și terenuri private.

A arătat că barca nu este amplasată într-o zonă sau într-o poziție în care să constituie un obstacol pentru desfășurarea normală a circulației pe domeniul public, deoarece de la locul depozitării și până la drumul public este o distanță de aproximativ 15-20 m, iar această stradă este una destul de puțin circulată.

A mai precizat că nu se poate pune problema stricării aspectului vizual al zonei, deoarece în afara de spărtura din corpul bărcii, ambarcațiunea este întreținută în mod corespunzător, zona în care se află fiind o zonă navigabilă.

Nici o ambarcațiune de pe raza municipiului O. nu poate fi ancorată într-o zonă special amenajată în acest sens, deoarece toate pontoanele edificate de Primăria O. au fost distruse în totalitate și nu au fost reparate nici până în prezent, situație în care majoritatea ambarcațiunilor deținute de către cetățenii din oraș sunt amplasate pe uscat, în diferite zone, unele dintre ele chiar încurcând desfășurarea circulației pe anumite artere.

Având în vedere toate aceste aspecte, a menționat că starea de fapt reținută în procesul-verbal contestat nu este cea reală (nu deține nici un ponton plutitor pe raza municipiului O., iar pe de altă parte, această ambarcațiune care îi aparține, nu este depozitată pe domeniul public, într-o zonă în care să constituie un obstacol pentru circulație sau în care să strice aspectul vizual).

În drept plângerea a fost întemeiată pe dispozițiile Hotărârii Consiliului Local al Municipiului O. nr. 63/2013 și ale Ordonanței Guvernului nr. 2/2001.

A anexat plângerii procesul verbal de contravenție seria PLO nr. X încheiat la data de X (fila 4).

Plângerea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei, conform art. 19 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 80/2013 (fila 5).

Intimata a depus întâmpinare la data de X, prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale ca neîntemeiată.

În motivare, a arătat că măsura dispusă de agentul constatator este în concordanță cu prevederile legale întrucât contravenientul are amplasată o ambarcațiune pe domeniul public al municipiului O., fără nici un drept, fiind avertizat în vederea ridicării ambarcațiunii în mai multe rânduri .

Față de această situație, a susținut că fapta constatată este contravenție conform prevederilor art. 16 alin. c din HCL nr. 63/2013 privind stabilirea unor norme locale pentru asigurarea curățeniei și salubrității pe domeniul public și privat al municipiului, străzi, trotuare, alei pietonale, spații verzi, parcuri, parcări și locuri de joacă pentru copii, piețe, asigurarea ordinii și liniștii publice, gospodărirea localității, fluidizarea circulației în municipiul Orșova precum și sancțiunile contravenționale ce se aplică în cazul nerespectării acestora de către persoane fizice sau juridice.

A menționat că măsura aplicată de către agentul constatator respectă dispozițiile menționate, procesul-verbal de contravenție fiind valabil încheiat și din punctul de vedere al formei, cu respectarea prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 2/2001.

În drept, și-a întemeiat întâmpinarea pe art. 205 Cod procedură civilă.

A anexat următoarele înscrisuri: Hotărârea Consiliului Local al Municipiului O. nr. 63/2013 (filele 9-13), înștiințare nr. X (fila 13), avertisment nr. X (fila 14) planșe foto (filele 15-16).

Petentul nu a depus răspuns la întâmpinare.

La solicitarea instanței de a comunica prin ce mijloace s-a constatat că ambarcațiunea și pontonul aparțin petentului și să depună înscrisuri în acest sens, Primăria mun. O. a depus la data de X adresa nr. X din X (fila 28), adresa nr. X din X (fila 29), declarație N.P.E. (fila 30), avertisment nr X din X (fila 31), proces-verbal seria PLO nr. X din X (fila 32), proces-verbal seria PLO nr. X din X (fila 33), proces-verbal seria PLO nr. X din X (fila 34), planșe foto (filele 35-36), proces-verbal seria PLO nr. X din X (fila 37), avertisment nr. X din X (fila 38), carte de vizită W.S. (fila 39), proces-verbal seria PLO nr. X din X (fila 40), planșe foto (filele 41-43).

Petentul a depus în ședința publică din 10.03.2014 planșe foto (filele 44-59).

Sub aspectul probatoriului, instanța a încuviințat pentru petent proba cu înscrisuri și proba testimonială cu martorii V.R. și I.V., pentru intimat proba cu înscrisurile depuse la dosar, pentru ambele părți proba cu planșele foto depuse la dosar și a încuviințat din oficiu audierea martorului-asistent R.M..

Prin cererea adresată Judecătoriei Orșova și înregistrată sub nr. X la data de X, petentul M.S. a formulat plângere contravențională împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției seria PLO nr. X încheiat la data de X de către intimata Municipiul O. - Poliția Locală, prin care a solicitat anularea acestuia.

În motivare a arătat că deține o ambarcațiune înregistrată legal, care, în prezent, se află în zona orașului menționată în procesul-verbal, unde este depozitată în vederea efectuării unor reparații și verificări tehnice, lângă un atelier specializat în acest sens, aceasta ambarcațiune având spart corpul în urma unei furtuni din iarna anului trecut.

Respectiva ambarcațiune este plasată lângă contravalul de beton, pe marginea fluviului Dunărea, nefiind pe domeniul public sau pe vreuna din arterele de circulație ale orașului, în acea zonă aflându-se mai multe case și terenuri private.

A susținut că nu se poate pune problema stricării aspectului vizual al zonei, deoarece în afară de spărtura din corpul bărcii, care nu este vizibilă, ambarcațiunea este întreținută în mod corespunzător, și, de asemenea, trebuie să se țină cont de specificul zonei - zonă navigabilă.

Mai mult, nici o ambarcațiune de pe raza municipiului O. nu poate fi ancorată într-o zonă special amenajată în acest sens, deoarece toate pontoanele edificate de Primăria O. au fost distruse în totalitate și nu au fost reparate nici până în prezent, situație în care majoritatea ambarcațiunilor deținute de către cetățenii oraș sunt amplasate pe uscat, în diferite zone ale acestuia, unele dintre ele chiar pe domeniul public, încurcând efectiv desfășurarea circulației rutiere.

A menționat că organele Poliției Locale O. nu l-au avertizat niciodată în legătură cu depozitarea respectivei ambarcațiuni, ci doar l-au sancționat la data de X pentru aceleași fapte, din nou, în mod nelegal, procesul-verb al respectiv fiind atacat la Judecătoria Orșova.

În drept plângerea a fost întemeiată pe dispozițiile HCL 63/2013 și OG 2/2001.

A anexat plângerii procesul verbal de contravenție seria PLO nr. X încheiat la data de X (fila 3).

Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei, conform art. 19 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 80/2013 (fila 4).

Intimata a depus întâmpinare la data de 30.01.2014, prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale ca neîntemeiată.

În motivare, a arătat că măsura dispusă de agentul constatator este în concordanță cu prevederile legale întrucât contravenientul are amplasată o ambarcațiune pe domeniul public al municipiului Orșova, fără nici un drept, fiind avertizat în vederea ridicării ambarcațiunii în mai multe rânduri.

Față de această situație, a susținut că fapta constatată este sancționată contravențional conform prevederilor art. 16 alin. c din Hotărârea Consiliului Local al Municipiului O. nr. 63/2013 privind stabilirea unor norme locale pentru asigurarea curățeniei și salubrității pe domeniul public și privat al municipiului, străzi, trotuare, alei pietonale, spații verzi, parcuri, parcări și locuri de joacă pentru copii, piețe, asigurarea ordinii și liniștii publice, gospodărirea localității, fluidizarea circulației în municipiul O. precum și sancțiunile contravenționale ce se aplică în cazul nerespectării acestora de către persoane fizice sau juridice.

În drept, și-a întemeiat întâmpinarea pe art. 205 Cod procedură civilă.

A anexat următoarele înscrisuri: Hotărârea Consiliului Local al Municipiului O. nr. 63 (filele 9-16), adresa nr. 5249 din 29.04.2013 (fila 17), avertisment nr. 5528/13.05.2013 (fila 18).

Prin încheierea de ședință din X, constatând că între obiectul dosarului nr. X și obiectul dosarului nr. X există o strânsă legătură, instanța a admis excepția conexității invocată din oficiu și a dispus conexarea acestui dosar la dosarul nr. X, aflat pe rolul Judecătoriei Orșova.

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:

I. Situația de fapt. (1) Prin procesul-verbal de contravenție seria PLO nr. X din data de X, petentul M.S.D. a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 1200 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 16 lit. c din Hotărârea Consiliului Local al Municipiului O. nr. 63/2013. În esență, în sarcina acestuia s-a reținut că la data menționată anterior a depozitat în parcarea din str. G. o ambarcațiune și un ponton plutitor care constituie obstacol pentru desfășurarea normală a circulației și care strică aspectul vizual al zonei.

(2) Prin procesul-verbal de contravenție seria PLO nr. X din data de X, același petent a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 1200 lei, reținându-se în sarcina sa săvârșirea contravenției prevăzută de art. 16 lit. c din Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Orșova nr. 63/2013, respectiv că a abandonat pe domeniul public o ambarcațiune fără numere de înmatriculare valabile și care strică aspectul vizual al zonei.

În drept, potrivit dispozițiilor art. 34 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța va proceda la verificarea legalității și temeiniciei proceselor-verbale de contravenție contestate în prezenta cauză.

II. Legalitatea. Pentru analiza legalității acestora vor fi avute în vedere dispozițiile art. 16 și 17 din actul normativ menționat anterior, în care sunt enumerate mențiunile pe care trebuie să le cuprindă procesele-verbale de contravenție si stabilesc regimul nulității actului în cazul în care acestea lipsesc.

Instanța constată că procesele-verbale de contravenție cuprind mențiunile prevăzute la art. 17 sub sancțiunea anulării, respectiv numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, descrierea faptei săvârșite și semnătura agentului constatator, astfel încât nu se poate constata incidența unei cauze de nulitate necondiționată de vătămare a acestor acte. De asemenea, petentul nu a invocat motive de nulitate condiționată de vătămare ale acestora, criticile sale vizând situația de fapt reținută de către agenții constatatori, aspecte ce urmează a fi analizate ulterior.

Cu toate acestea, un aspect ce vizează legalitatea - trăsătura contravenției de a fi prevăzută într-o normă legală - va fi avut în vedere odată cu analiza elementelor constitutive ale infracțiunii.

III. Temeinicia. Potrivit art. 16 lit. c din Hotărârea Consiliului Local al Municipiului O. nr. 63/2013 constituie contravenție și se sancționează cu amendă între 1200 lei și 1600 lei fapta de a lăsa sau abandona pe arterele de circulație sau pe domeniul public al municipiului O. vehicule de orice fel aflate în stare sau nu de funcționare, dar fără numere de înmatriculare valabile, remorci, cisterne, rulote sau alte corpuri voluminoase care constituie obstacole pentru desfășurarea normală a circulației pe domeniul public și care strică aspectul vizual al zonei (fila 12).

Din această dispoziție legală se pot desprinde elementele constitutive ale contravenției, aceasta presupunând (a) acțiunea de a lăsa sau abandona pe arterele de circulație sau pe domeniul public, (b) alternativ cel puțin unul din bunurile enumerate - vehicule neînmatriculate, cisterne, remorci, rulote sau alte corpuri voluminoase - cu îndeplinirea cumulativă a două condiții suplimentare, și anume ca (c) bunul lăsat sau abandonat pe domeniul public să împiedice desfășurarea normală a circulației pe domeniul public și (d) să strice aspectul vizual al zonei.

Față de probatoriul administrat în prezenta cauză, instanța constată că situația de fapt reținută pe baza acestuia nu întrunește ultimele două condiții prevăzute de lege pentru ca fapta să fie infracțiune.

Astfel în ceea ce privește împiedicarea desfășurării normale a circulației pe domeniul public, din declarațiile martorilor V.I. (fila 60) și I.V. rezultă că ambarcațiunea a fost depozitată în vederea efectuării unor reparații, la distanță mare de artera de circulație a autoturismelor, și aproape de malul fluviului Dunărea. Declarațiile acestora se coroborează cu planșele foto depuse la dosarul cauzei (filele 15, 16, 42 și 43), din care se observă că ambarcațiune este depozitată într-o parcare (aspect de altfel menționat și de agentul constatator) ce nu este destinată circulației autoturismelor sau pietonilor. Față de acestea, nu se poate susține că prin fapta sa petentul a împiedicat desfășurarea normală a circulației pe domeniul public, astfel cum prevede textul care incriminează contravenția.

De asemenea, condiția ca ambarcațiunea lăsată sau abandonată de către petent să strice aspectul vizual al zonei nu este îndeplinită. Pentru analiza acesteia, instanța are în vedere că, potrivit jurisprudenței constante a Curții Europene a Drepturilor Omului, sancționarea contravențională a unei persoane este asimilată unei acuzații în materie penală, bucurându-se astfel de toate garanțiile instituite de art. 6 din Convenție în materie penală.

Conform art. 20 din Constituția României, textul Convenției și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului sunt încorporate în dreptul intern, având în același timp o forță juridică superioară legilor în materia drepturilor fundamentale ale omului.

Această calificare dată materiei contravenționale atrage, în mod firesc, și aplicarea art. 7 din Convenție, care impune principiul legalității faptei contravenționale, ceea ce presupune că nu se poate aplica o sancțiune unei persoane decât dacă aceasta este prevăzută de lege. Noțiunea de lege cunoaște o calificare autonomă în jurisprudența Curții, fiind considerată lege doar acea dispoziție care este accesibilă și previzibilă, adică al cărei conținut poate fi cunoscut de către oricine și care este enunțată în termeni suficienți de clari pentru ca oricine să îi poată anticipa consecințele. Astfel, previzibilitatea presupune ca orice persoană să fie în măsură să înțeleagă ce acțiuni sau inacțiuni sunt interzise, pentru a-și putea regla comportamentul.

În hotărârea Karademirci și alții împotriva Turciei din 25 ianuarie 2005, instanța europeană a statuat că este îndeplinită condiția previzibilității atunci când justițiabilul poate ști, pornind de la textul prevederii relevante si, după caz, prin intermediul interpretării ei de către instanțe, ce acte si omisiuni angajează răspunderea sa penală. Totodată, în hotărârea Cantoni împotriva Franței din 11 noiembrie 1996 Curtea Europeană a statuat că o normă formulată în mod general, care permite existența unor situații neacoperite expres de către aceasta nu este incompatibilă ab initio cu Convenția, cât timp se dovedește suficient de clară în majoritatea cazurilor.

Aplicând aceste principii la speța dedusă judecății, instanța apreciază că o condiție precum cea pusă în discuție, de natură estetică, este pur subiectivă, neexistând nici un criteriu proiectat în realitatea obiectivă pe baza căruia să se poată aprecia asupra aspectului vizual al zonei. În aceste condiții, petentul nu poate avea reprezentarea faptelor care intră sub incidența acestei dispoziții sancționatorii, iar protecția instituită de Convenție sub acest aspect este pe deplin aplicabilă.

În consecință, instanța urmează a anula cele două acte sancționatorii, argumentele expuse ducând la concluzia că acestea sunt viciate atât sub aspectul legalității, cât și sub cel al temeiniciei.

Potrivit art. 453 alin. 1 Cod procedură civilă, partea care pierde procesul urmează a fi obligată, la cererea celeilalte părți să plătească acesteia din urmă cheltuieli de judecată, acestea fiind enumerate în alin. 1 al art. 451 Cod procedură civilă. Având în vedere cererea expresă a petentului, chitanțele depuse la dosarul cauzei (fila 5 și fila 4 din Dosarul nr.37/274/2014 în ceea ce privește taxa judiciară de timbru, respectiv filele 71 și 72 pentru onorariul avocatului ales) și soluția ce urmează a fi pronunțată, instanța constată că este întemeiat și acest capăt de cerere, urmând a dispune obligarea intimatei la plata către petent a sumei de 1040 lei, reprezentând cheltuieli judiciare ce constau în taxe judiciare de timbru și onorariu avocat.

Hotărârea a rămas definitivă prin respingerea ca nefondat a apelului formulat de către intimată.

← Partaj judiciar. Jurisprudență		Contestaţie la executare. Jurisprudență →

Plângere contravenţională. Previzibilitatea normei de incriminare

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Plângere contravenţională. Previzibilitatea normei de incriminare