Plangere impotriva hotararii comisiei judetene de fond funciar
| Comentarii |
|
Judecătoria NOVACI Sentinţă civilă nr. 939/2015 din data de 10.11.2015
R O M Â N I A
JUDECĂTORIA NOVACI
Județul Gorj
Sentința civilă nr. 939/2015
Ședința publică de la 10 Noiembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE DS
Grefier PMG
Pe rol fiind judecarea cauzei civile formulată de reclamanta MM împotriva pârâtului SIS, în contradictoriu cu pârâtele Comisia Locală de Fond Funciar xx și Comisia Județeană de Fond Funciar Gorj, având ca obiect fond funciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă părțile.
Procedura completă din ziua dezbaterilor.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 03 noiembrie 2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre însă instanța, pentru a putea delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 10 noiembrie 2015, când în urma deliberării a pronunțat următoarea hotărâre:.
INSTANȚA
Asupra cauzei civile de față, reține următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la această instanță la data de 20.09.2013 sub nr. dosar xx/267/2013, reclamanta MM a chemat în judecată pe pârâții SIS, Comisia Locală de Fond Funciar XX și Comisia Județeană de Fond Funciar Gorj, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța, să se constate nulitatea absolută a titlului de proprietate nr.13428495 din 25.08.2003, T 7, P 90 pentru suprafața de 1300 mp teren livadă, cu vecinii: la N X, la S X, la R X, la V rest proprietate, precum și a actelor premergătoare, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, s-a arătat că reclamanta este moștenitoarea lui S și DM împreună cu fratele său SI.
Că autorii lor au introdus în IAS Bumbești-Pițic suprafața de 2,003 ha, conform adeverinței nr.1658 din 05.04.2004 a Consiliului Local XX, suprafață validată de Comisia Județeană Gorj.
Deși suprafața luată de stat a fost validată în întregime, Comisia Locală XX a recurs la punerea în posesie ilegal a pârâtului și eliberarea titlului de proprietate a cărui nulitate o solicită.
A mai arătat că în urma partajului cu fratele său, i-a revenit în lot terenul din litigiu, din pct. La Măr.
În drept, au fost invocate dispozițiile art.III din Legea 169/1997, modificată.
Pentru dovada acțiunii, a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și testimonială, depunând la dosar, în copie certificată conform cu originalul, adeverința nr.1158 din 05.04.2004 eliberată de Consiliul Local XX și adeverința nr.1364 din 25.03.1991 eliberată de Primăria orașului X, titlurile de proprietate nr.1501540 din 05.02.2007 și nr.1501541 din 05.02.2007, sentința civilă nr.xx din 15.10.2009 pronunțată de Judecătoria Novaci în dosarul nr.XXX/267/2009.
La data de 04.10.2013 Comisia Comisia Județeană de Fond Funciar Gorj a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii reclamantei.
La data de 07.10.2013 pârâtul SIS a depus întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii, cu cheltuieli de judecată. A invocat excepția lipsei de interes a reclamantei, întrucât aceasta are eliberate acte de proprietate pe întreaga suprafață de teren validată, excepție care a fost unită cu fondul în ședința publică din data de 5.11.2013, la care ulterior pârâtul a renunțat a o mai susține.
A depus la dosar, în copie certificată conform cu originalul, titlul de proprietate nr.13426495 din 25.08.2003, procesul verbal de punere în posesie, HCJ nr.3020 din 18.02.2002 cu tabelul anexă, cererea de reconstituire a dreptului de proprietate înregistrată sub nr.48/10.03.2000, un act de vânzare din 1943.
La solicitarea instanței, Comisia Locală de Fond Funciar XX a înaintat actele care au stat la baza titlurilor de proprietate eliberate reclamantei și pârâtului.
Pe lângă proba cu înscrisuri, în cauză s-au încuviințat probele testimonială și cu expertiza topo.
Raportul de expertiză a fost depus la dosar la data de 21 Ianuarie 2014.
Prin sentința civilă nr.xx din data de 11.02.2014, pronunțată în dosarul cu nr.xx/267/2013, a fost respinsă acțiunea formulată de reclamanta MM domiciliată în orașul Xi, sat.Xa, județul Gorj împotriva pârâților SIS domiciliat în orașul X, sat. X, județul Gorj, Comisia Locală de Fond Funciar XX și Comisia Județeană de Fond Funciar Gorj și obligată reclamanta la 1300 lei cheltuieli de judecată către pârâtul SIS
Împotriva acestei sentințe a declarat apel apelanta reclamantă MM, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea apelului, s-a invocat caracterul incert al concluziilor expertizei în baza căruia s-a pronunțat o hotărâre ilegală, fără a intra în fondul cauzei, fără a se cerceta dacă există concordanță între vecinătățile din actul de vânzare cumpărare din 1943 și vecinii din titlul de proprietate deoarece în terenul din actul de vânzare la răsărit figurează CC, iar în titlul de proprietate CC, la apus moșt GZ , iar în titlul de proprietate HI, în actul de vânzare figurează CP, iar în titlul de proprietate figurează PV, la miazăzi în actul de vânzare figurează MG, iar în titlul de proprietate MP.
A mai susținut apelanta că terenul în litigiu i-a fost validat, că amplasamentul pârâtului nu poate fi amplasamentul la care ea este îndreptățită, ci cel cuprins în actul de vânzare cumpărare invocat de pârât, care nu este identic cu cel din titlul său de proprietate.
A apreciat defectuoasă motivarea legată de concordanța actelor de proprietate cu actele primare, că în mod greșit a arătat expertul că nu se poate identifica amplasamentul terenului, din moment ce procesul verbal de punere în posesie eliberat apelantei nu a fost atacat, iar contractul de vânzare cumpărare invocat de pârât are alte vecinătăți decât cele cuprinse în titlu. A susținut astfel că probele administrate nu sunt concludente, că terenul în litigiu se află la aproximativ 100 m în diagonală față de terenul reclamantei.
Întrucât instanța nu a intrat în cercetarea fondului, a solicitat admiterea apelului, anularea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare pentru a se stabili cu certitudine dacă pentru terenul ce face obiectul dreptului de proprietate actele de proprietate ale părților se suprapun și să se stabilească cui a aparținut acest teren, raportat și la cererile de reconstituire.
Intimatul SIS a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului, susținând că i-a fost eliberat titlul de proprietate pentru amplasamentul cuprins în actul de vânzare cumpărare din anul 1943, iar confuzia apelantei vine din faptul că din expertiza topo efectuată în cauză rezultă că terenul este poziționat față de punctele cardinale la nord est, că menționarea vecinului CC în partea de este nu duce automat la concluzia că titlul a fost eliberat pe un amplasament greșit; că amplasamentul reconstituit aparține autorului său rezultă și din actul de proprietate al vecinului de la est CC, în actul acestuia fiind menționat la apus pe R vânzătorul terenului intimatului.
S-a făcut referire la declarația dată de CS, martor însușit și de reclamantă și la cea a martorului ZI, subliniind în raport de aceste declarații că terenul se află în punctul Siliște și nu La Măr; a invocat că apelanta nu a depus nicio dovadă cu privire la amplasament ci doar o filă de registru agricol, că împreună cu coindivizarul său a fost pusă în posesie pentru toate suprafețele de tern conform legilor funciare; că instanța de fond a soluționat și aspectul suprapunerii terenului, concluziile expertului fiind cp terenurile nu se suprapun, că în același sens s-a verificat și aspectul suprapunerii cu ternul apelantei în urma ieșirii din indiviziune.
Prin răspunsul la întâmpinare, apelanta a reiterat aspectele legate de neconcordanța vecinătăților din titlul de proprietate contestat cu cele din actul de vânzare cumpărare și în acest sens, neintrarea în fondul cauzei, susținând că amplasamentul terenului contestat este cel cuvenit apelantei și că raportul de expertiză nu este concludent asupra aspectelor disputate.
A apreciat că nu a fost lămurit aspectul cu privire la suprapunerea terenurilor reconstituite părților.
În rejudecare, după casare, cauza a fost înregistrată la data de 16.09.2014, sub număr xxx/267/2013*.
În ședința publică din data de 21 octombrie 2014, față de îndrumările deciziei de casare, instanța a pus în discuția părților efectuarea unei noi expertize care să lămurească pe deplin amplasamentul terenurilor reconstituite prin actele de proprietate părților în procedura legilor fondului funciar și suplimentarea probatoriului testimonial, pentru lămurirea sub aspectul posesiei terenurilor de către părți sau autorii acestora anterior deposedării, prin introducerea terenurilor în fostul IAS Bumbești-Pițic și în ceea ce privește denumirea punctelor topografice, apărătorii părților, având cuvântul, fiind de acord.
În cauză, a fost administrată și proba testimonială, fiind audiați în calitate de martori numiții XX ( fila 51),XX fil.52) și XX ( fil.53), declarațiile acestora fiind consemnate în scris și atașate la dosarul cauzei.
Raportul de expertiză dispus în cauză a fost întocmit de expertul PV, la data de 21 august 2015, iar împotriva acestuia reclamanta a formulat obiecțiuni care au fost admise în parte de către instanță, iar răspunsul la obiecțiuni a fost depus la dosar la data de 13 octombrie 2015, onorariul de expert fiind achitat cu chitanța nr.4410090/1 ( fila 19 din dosar).
Analizând excepția lipsei de interes a reclamantei în formularea prezentei acțiuni invocată de către instanță din oficiu, cu prioritate în baza dispozițiilor art.248 Cod proc civ. reține următoarele:
Una din condițiile de exercitare a acțiunii în justiție este interesul legitim, ce constă în folosul practic urmărit de către titularul acțiunii civile, instanța reține că acesta trebuie să fie născut și actual, personal, direct și legitim.
Reclamanta, prin cererea de chemare în judecată a cerut anularea titlului de proprietate emis pârâtului, precum și actelor premergătoare acestuia, susținând că respectivul titlu cuprinde și suprafața de teren de 1300 m.p. livadă din punctul ,, La măr"; ce i-a revenit acesteia în baza partajului cu fratele SI, potrivit Sentinței Civile nr. XXX din data de 15.10.2009, pronunțată de Judecătoria Novaci în dosar nr.XXX/267/2009, irevocabilă.
Reclamanta a indicat prin răspunsul la întâmpinare drept cauza de nulitate a actelor de reconstituire a dreptului de proprietate, emise în favoarea pârâtului, dispozițiile art.III lit.a(ii) din Legea nr.169/1997, respectiv că pârâtului i-a fost eliberat titlu de proprietate pe vechiul amplasament, deținut de autorii săi, teren solicitat în baza legilor fondului funciar de aceasta împreună cu fratele său cu respectarea termenului legal, amplasament liber la data solicitării adrestae comisiei locale.
Pe mai departe, instanța reține însă că reclamanta în cuprinsul cererii adresate instanței, a arătat că întreaga suprafața de teren de care au fost deposedați autorii săi, SI (tatăl său) și MD( bunicul matern) de 2,003 ha, a fost validată de comisia județeană, urmată de întocmirea documentației necesare de către comisia locală, inclusiv a procesului verbal de punere în posesie, documentație semnată fără obiecțiuni de către reclamantă și ulterior de eliberarea titlurilor de proprietate acesteia și fratelui SI, având nr. 1501540 din data de 05.02.2007 și nr. 1501541 din data de 05.02.2007, acte care, de asemenea, nu au fost contestate ca nefiind corect emise.
Pe baza probatoriului administrat în cauză, mai constată instanța că urmare a reconstituirii dreptului de proprietate și a eliberării de titlurilor de proprietate în baza legilor fondului funciar, reclamanta și fratele acesteia SI s-au partajat iar în urma partajului, potrivit Sentinței Civile nr. XXX din data de 15.10.2009, pronunțată de Judecătoria Novaci în dosar nr.XXX/267/2009, irevocabilă, reclamantei i-a revenit, în lotul atribuit acesteia, fila 40 verso, dosar inițial fond, după cum de altfel a și susținut, suprafața de teren de 1430 m.p. livadă situat în tarla 7 parcela 89, pct. 7.
Potrivit art. III alin.2 din Legea nr.169/1997 nulitatea poate fi invocată de primar, prefect, Autoritatea Naționala pentru Reconstituirea Proprietăților și de alte persoane care justifică un interes legitim, astfel pentru a putea solicita constatarea nulității titlului de proprietate eliberat pârâtului, reclamanta trebuind să facă dovada unui interes legitim prin solicitarea de constatare a nulității parțiale a titlului de proprietate eliberat pârâtului.
În cauză, cercetarea existenței interesului reclamantei în formularea prezentei acțiunii trebuie să pornească de la obiectul cererii de chemare în judecată, iar îndeplinirea acestei condiții va trebui să se raporteze la finalitatea ipotezei admiterii acestei cereri și a rezultatului practic pe care îl poate obține reclamanta prin constatarea nulității parțiale a titlului de proprietate al pârâtului, aceasta neputând însă intra ca efect al constatării nulității titlului de proprietate în posesia suprafeței de 1300 m.p., în condițiile în care așa cum a susținut și cum a reieșit din probatoriul administrat în cauză, reclamantei și fratelui acesteia le-a fost reconstituită în proprietatea întreaga suprafață de teren solicitată în baza legilor fondului funciar iar cu privire la actele funciare întocmite nu au avut vreo obiecție nici la momentul întocmirii acestora și nici ulterior, reclamanta și fratele acesteia chiar înțelegând să se partajeze cu privire la toate terenurile reconstituite.
Mai mult deși pretinde că pârâtul ocupă amplasamentul avut de autorii săi în punctul ,,La măr,,, din întregul probatoriu administrat în cauză, expertize și depoziții martori audiați a rezultat că terenul în litigiu, deținut de pârât este situat în punctul ,,Săliște,, și nu ,,La măr,,,
Din cuprinsul raportului de expertiză întocmit în cauză, în rejudecare de către expert PV instanța reține că între terenul ce i-a revenit, în lotul atribuit reclamantei prin partaj, în suprafața de 1430 m.p. livadă situat în tarla 7 parcela 89, pct. 7 și cel deținut de către pârât în baza titlului de proprietate a cărui nulitate parțială se solicită a se constata nu există suprapunere cele 2 terenuri fiind situate în aceeași tarla, dar având numărul de parcelă diferit.
Reclamanta prin notele de ședință depuse la dosar și-a justificat interesul prin acțiunea în revendicare a respectivului teren deținut de pârât, și care face obiectul dosarului nr. XXX/267/2013, pe rolul Judecătoriei Novaci, suspendat până la soluționarea prezentului dosar, interesul său fiind material, revendicarea terenului respective, scopul fiind acela de a preveni încălcarea unui drept subiectiv și a evita respingerea acțiunii în revendicare.
Instanța constată că nici motivele invocate de către reclamantă prin intermediul concluziilor scrise, mai sus arătate nu fac ca interesul acesteia să îndeplinească condițiile de a fi născut și actual, personal, direct și legitim, întrucât admiterea acțiunii așa cum s-a mai arătat în condițiile în care reclamantei i-au fost reconstituite toate suprafețe de teren solicitate, nu a înțeles să conteste actele întocmite de comisiile cu atribuții în material fondului funciar, în special procesele verbale de punere în posesie, iar expertul numit în cauză a identificat suprafața de 1400 m.p. ca fiind diferită de cea atribuită pârâtului, situată în aceeași tarla dar având numărul de parcelă diferit, între cele 2 terenuri neexistând suprapunere, nu ar avea efect direct în patrimoniul reclamantei, nefiind justificată natura personală și directă a interesului. Astfel, ipotetic, prin admiterea prezentei cereri, în patrimoniul acestora nu se produce vreo modificare, ci se creează doar potențialul câștigării acțiunii în revendicare formulată de aceasta înregistrată sub nr. de dosar XXX/267/2013, pe rolul Judecătoriei Novaci, cum de altfel a și susținut, ceea ce valorează o condiție suspensiva potestativa simplă, și face ca interesul sa nu fie direct.
În condițiile în care reclamata nu poate pretinde încălcarea vreunui drept propriu ca urmare a emiterii titlului de proprietate a cărui nulitate o invocă, pentru motivele anterior reținute, condiția interesului în acțiunea având un astfel de obiect nu poate fi apreciată ca îndeplinită, motiv pentru care fiind găsită întemeiată excepția lipsei de interes a reclamantei în promovarea prezentei acțiuni, invocată de instanță din oficiu, instanța urmează să o admită, cu consecința respingerii acțiunii promovate de către reclamantă ca lipsită de interes.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată instanța reține că potrivit art. 453 Cod proc. civ., partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat procesul, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată, la baza obligației de restituire stând tocmai culpa procesuală a părții care a pierdut procesul.
Reclamanta a solicitat obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată, însă având în vedere că acțiunea acesteia a fost respinsă, nefiind îndeplinit conținutul normei anterior menționate, pârâtul nepierzând procesul, cererea acesteia urmează să fie respinsă ca neîntemeiată.
Pârâtul la rândul său a solicitat obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată, în toate ciclurile procesuale, constând în contravaloarea onorariu de expert și onorariu de avocat, conform înscrisurilor depuse la dosar, cerere care având în vedere că reclamanta a pierdut procesul urmează să fie admisă iar reclamanta să fie obligată la plata către pârâtul SIS a sumei de 1900 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția lipsei de interes a reclamantei în formularea acțiunii, invocată de instanță din oficiu.
Respinge, ca lipsită de interes, acțiunea civilă ca obiect constatare nulitate titlu de proprietate emis în baza legilor fondului funciar, formulată de reclamanta MM, domiciliată în orașul X, sat. X, județul Gorj în contradictoriu cu pârâții SIS, domiciliat în orașul X, sat. X, județul Gorj, Comisia Locală de Aplicare a Legilor Fondului Funciar XX, cu sediul în X județul Gorj și Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor Gorj, cu sediul în Tg-Jiu, str.Victoriei, nr.1-2 jud. Gorj.
Respinge, ca neîntemeiată, cererea reclamantei de obligare a pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
Obligă reclamanta la plata către pârâtul SIS a sumei de 1900 lei, cheltuieli de judecată.
Ia act că pârâtele nu au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel, în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea de apel urmând a fi depusă la sediul Judecătoriei Novaci.
Pronunțată în ședința publică de azi, 10 noiembrie 2015.
Președinte,
DS Grefier,
PMG
Red./tehnored Ș.D.
Tehnored.F.E.
Ex.5/10 decembrie 2015
| ← Sechestru. lipsa unei condiţii esenţiale pentru instituirea... | Prescripţii. cerere în despăgubire.. Jurisprudență → |
|---|
