Plângere împotriva încheierii de carte funciară promovată în instanţă de Notarul Public
| Comentarii |
|
Limitele legale ale competenţelor Notarului Public
Activitatea notarului se rezumă strict la prevederile legale, notarul asigurând persoanelor constatarea raporturilor juridice nelitigioase, neputându-se substitui, într-o procedură litigioasă, părţilor contractante.
îndatorirea notarului constă doar în formularea cererii de înscriere în cartea funciară şi depunerea documentaţiei necesare la biroul teritorial de cadastru şi publicitate imobiliară, acesta neavând calitatea de a introduce o cale de atac împotriva soluţiilor date de biroul de cadastru şi publicitate imobiliară.
în caz contrar, ar însemna ca notarul să-şi depăşească limitele puterilor ce îi sunt conferite de lege, în ceea ce priveşte cererea de chemare în judecată, precum şi căile de atac, reglementările fiind clare, acestea putând fi exercitate personal de către titularul dreptului a cărui protecţie se cere, sau prin reprezentant, potrivit dispoziţiilor art. 112 c.pr.civ.
Potrivit 6 alin 3 din Legea nr. 36/1995 republicată, atunci când înscrisul are un conţinut îndoielnic, iar notarul public nu poate refuza instrumentarea actului, va atrage atenţia părţilor asupra consecinţelor juridice la care se expun şi va face menţiune expresă în act, iar în alin 4 se araă că dacă partea se opune la inserarea menţiunii, notarul public va refuza întocmirea actului.
Aceasta înseamnă că eventualele inadvertenţe cu privire la nume se puteau rezolva prntr-o rectificare a actului juridic ce prezenta interes, iar nu prin intermediul instanţei judecătoreşti.
Competenţa notarilor publici este stabilită în mod neechivoc prin prevederile art. 8 din Legea nr. 36/1995 republicată şi nu se poate aprecia că demersul de faţă se înscrie în competenţele prevăzute de lege, întrucât faţă de dispoziţiile art. 54 din aceeaşi lege, actele notariale care prezintă erori materiale sau omisiuni vădite pot fi îndreptate sau completate prin încheiere de către notarul public, la cerere sau din oficiu, cu acordul părţilor, dacă lucrările cuprind date care fac posibilă îndreptarea greşelilor sau completarea omisiunilor. Acordul părţilor se prezumă dacă, fiind legal citate, nu-şi manifestă opunerea. Despre îndreptarea sau completarea efectuată se face menţiune pe toate exemplarele actului.
Prin sentinţa civilă nr. 1485/9 mai 2012 pronunţată de Judecătoria Târgu-Cărbuneşti judeţul Gorj în dosarul 1423/318/2012 a fost admisă excepţia lipsei calităţii procesuale active a petentului şi pe cale de consecinţă a fost respinsă cererea formulată de petentul D. F. L-notar public - BNP Asociaţi D.E.şi D. F. L., cu sediul în Municipiul Craiova, str. -, judeţul Dolj, în contradictoriu cu O.C.P.I. Gorj cu sediul în Târgu Jiu, judeţul Gorj.
Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut că în conformitate cu dispoziţiile art. 46 alin. 3 din Legea nr. 36/1995 r, actele din care rezulta drepturi ce urmează a fi supuse publicităţii mobiliare sau imobiliare se vor comunica de îndată, la locul unde se tine aceasta evidenta, de notarul public, care va face şi demersurile necesare în numele titularilor pentru aducerea la îndeplinire a tuturor lucrărilor de publicitate, fiind exceptat cazul în care părţile interesate vor cere în scris să îndeplinească ele însele formalităţile de mai sus.
Că, potrivit textului de lege, dacă părţile nu dispun altfel, notarul public este obligat sa facă demersurile pentru realizarea publicităţii, demersurile efectuându-se în numele titularilor drepturilor si, ca atare, rezultă existenta unui mandat de la lege, dat notarului, pentru îndeplinirea obligaţiilor.
Alineatul 4 al aceluiaşi articol dispune ca pentru a-si îndeplini aceasta obligaţie notarul are acces liber la birourile de publicitate mobiliara şi imobiliara.
Aceeaşi obligaţie este reiterata de legiuitor în art. 54 alin. 1 din Legea nr. 7/1996, republicata, conform acestui text notarul public fiind obligat să ceara din oficiu înscrierea în cartea funciara, la biroul teritorial în a cărui raza de activitate se afla imobilul.
Rezultă aşadar că mandatul dat notarului public se limitează doar la a formula cererea de înscriere în cartea funciara şi a depune documentaţia necesara la biroul teritorial de publicitate imobiliară.
A apreciat instanţa că fiind un mandat special, notarul public nu poate efectua alte acte, întrucât si-ar depăşi limitele puterilor ce îi sunt conferite de lege şi drept urmare acesta nu are nici o calitate în a introduce o cale de atac împotriva încheierii date de către biroul teritorial de publicitate.
Cererea de chemare în judecata, indiferent de titulatura ei, precum şi căile de atac reprezintă acte de dispoziţie şi se pot exercita personal de către titularul dreptului a cărui protecţie se cere sau prin reprezentant, astfel cum dispune art. 112 pct.2 Cod procedura civila.
Conform art. 68 alin. 1 Cod procedura civila procura pentru exerciţiul dreptului de chemare în judecata sau de reprezentare în judecata trebuie făcuta prin înscris sub semnătura legalizata.
În condiţiile în care legea nu îi conferă notarului exerciţiul chemării în judecata în numele titularilor dreptului trebuie sa fie mandatat convenţional printr-un înscris sub semnătura legalizata, respectiv printr-o procură specială.
În lipsa unui atare act notarul public, în afara de dreptul şi calitatea de a depune cererea de înscriere la biroul teritorial nu are nici o calitate în a introduce plângerea împotriva încheierii biroului notarial precum şi exercitarea cailor de atac a apelului şi recursului.
A apreciat instanţa că nu se poate retine argumentul conform căruia daca încheierea se comunica celui care a cerut înscrierea sau radierea unui act sau fapt juridic, conform art. 50 alin. 1 din Legea nr. 7/1996 republicata, i se conferă notarului public dreptul de a o ataca în cadrul „demersurilor” sale pentru înscrierea dreptului, întrucât încheierea se comunica părţii ca titular al dreptului şi în numele cărei acţionează notarul şi nu a acestuia din urma.
Că, notarului public i s-ar comunica încheierea numai în situaţia în care ar acţiona ca mandatar convenţional, în această situaţie ar avea şi dreptul de a exercita căile de atac conform art. 68 alin. 3 Cod procedura civilă.
În speţa dedusă judecăţii, un asemenea act nu exista şi drept urmare reclamantul în calitate de notar este lipsit de calitate procesuală activă.
De altfel pentru ca procedura de intabulare a dreptului de proprietate să se poată face în condiţiile legii, a considerat instanţa că nu este necesară plângerea împotriva încheierii de carte funciară, ci doar emiterea unei încheieri de îndreptare a erorii materiale cu privire la nume, emisă de chiar notarul public ce a autentificat contractul de vânzare cumpărare, în această situaţie, apreciindu-se ca fiind de prisos a mai fi analizata cealaltă excepţie a lipsei calităţii procesuale pasive a intimatei OCPI, excepţie care de altfel este întemeiata fata de dispoziţiile art. 50 alin 1 din Legea 7/1996, raportată la art. 50 alin. 4 şi 5 din Legea nr. 7/1996.
Împotriva sentinţei a declarat apel reclamant D.F. L., Notar Public BNC Asociaţi D. E. şi D. F. L., criticând-o pentru netemeinicie şi nelegalitate.
A arătat că în mod greşit a fost reţinută lipsa calităţii sale procesuale active, întrucât plângerea formulată de biroul notarial nu este în contradictoriu cu intimata pârâtă, care nu a fost chemată în judecată şi ca atare nefiind parte în cauză, nu putea să depună nici întâmpinarea avută în vedere la soluţionarea cauzei.
Că, nu s-au avut în vedere şi dispoziţiile din Legea notarilor, care în articolul 1 stabileşte că ,, notarii publici, activitatea notarială asigură persoanelor fizice şi juridice şi ocrotirea intereselor în conformitate cu legea,” ori, interesul cumpărătorilor M.N. C. şi M. N. este acela de a intabula actul de vânzare cumpărare pentru a deveni proprietari tabulari şi pentru a avea garantată protejarea proprietăţii, notarul având mandatul legal să soluţioneze aceste probleme, inclusiv prin plângerile formulate împotriva încheierilor de intabulare.
Prin decizia civilă nr. 337 de la 17 Septembrie 2012, Tribunalul Gorj Secţia I Civilă, a respins ca nefondat apelul declarat de apelantul reclamant D. F.L., Notar Public BNC A. D.
E., împotriva sentinţei civile nr. 1485/9 mai 2012 pronunţată de Judecătoria Târgu Cărbuneşti judeţul Gorj în dosarul 1423/318/2012.
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a reţinut următoarele:
Apelantul reclamant D.F.L. - notar public BNP A. D. E. şi D. F. L. a formulat plângere solicitând ca prin sentinţa ca se va pronunţa să fie anulată încheierea de carte funciară de respingere nr. 3887/10.11.2011 având ca proprietari cumpărători pe M.N. şi M.N.C..
Legea nr. 36/1995 cu modificările şi completările ulterioare prevede la art. 46 alin. 3 comunicarea de îndată a actelor din care rezultă drepturi ce urmează a fi supuse publicităţii mobiliare sau imobiliare la locul unde se ţine această evidenţă de către notarul public căruia îi revine şi efectuarea demersurilor necesare în numele titularilor pentru aducerea la îndeplinire a tuturor lucrărilor de publicitate, exceptată fiind situaţia în care părţile însele solicită efectuarea acestor formalităţi .
Aşadar obligativitatea de a face demersurile pentru realizarea publicităţii (în cazul în care părţile nu hotărăsc altfel) îi incumbă notarului public această obligaţie, efectuându-se în numele titularilor drepturilor, mandatul notarului fiind dat de la lege.
Şi dispoziţiile art. 54 alin. 1 din Legea nr. 7/1996 cu modificările şi completările ulterioare reglementează această obligaţie în sarcina notarului .
În caz contrar, ar însemna ca notarul să-şi depăşească limitele puterilor ce îi sunt conferite de lege, în ceea ce priveşte cererea de chemare în judecată, precum şi căile de atac, reglementările fiind clare, acestea putând fi exercitate personal de către titularul dreptului a cărui protecţie se cere, sau prin reprezentant, potrivit dispoziţiilor art. 112 Cod procedură civilă.
În altă ordine de idei este de observat în speţa de faţă că încheierea de respingere contestată se datorează erorii trecute la numele proprietarului tabular în actul notarial autentificat sub nr. 2940/2007, existând astfel inadvertenţă între înscrierea efectuată în cartea funciară prin încheierea nr.38831/2007 în baza contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 2940/2007 şi situaţia rezultată din contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 3887/2011.
Or, o asemenea inadvertenţă se poate îndrepta prin emiterea unei încheieri de îndreptare eroare materială cu privire la nume de însăşi notarul care a trecut greşit numele unei părţi în contractul de vânzare cumpărare .
Faţă de cele anterior arătate, sentinţa primei instanţe este temeinică şi legală, în mod corect prima instanţă reţinând lipsa calităţii procesuale pasive a reclamantului, motiv pentru care apelul declarat de acesta s-a respins ca nefondat .
Împotriva acestei sentinţe au declarat recurs, reclamantul D.F.L., Notar Public BNC
A.D.E. criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
In dezvoltarea motivelor de recurs, reclamantul arată că, prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.3887/10.11.2011, de notarul public D. F. L. din Craiova, numitul S. C., cu CNP-, domiciliat în -, jud. Dolj, a vândut surorii sale şi soţului acesteia M.N. şi M.N - imobilul situat în comuna Cruşeţ, - jud. Gorj, cu numărul cadastral -, înscris în cartea funciară - Cruşeţ. jud. Gorj, provenită din conversia de pe hârtie a CF nr.195 Cruşeţ, jud. Gorj.
A mai arătat că, la rândul său, vânzătorul S. C. cumpărase acest imobil, fiind necăsătorit, prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 2940/05.12.2007 de notarul public M. D. din Craiova. În acest contract de cumpărare, numele dobânditorului e scris S. C., şi în încheierea de autentificare are CNP-. De precizat că buletinul pe care l-a avut în anul 2007 când a cumpărat imobilul a fost schimbat în anul 2009.
Contractul de vânzare autentificat sub nr. 3887/10.11.2011, a fost trimis la Oficiul de carte funciară Gorj pentru intabularea dreptului de proprietate al cumpărătorilor, dar s-a dat încheierea de respingere nr. 61145/18.11.2011, motivând că există inadvertenţe la numele “San...a” şi “Sam...a”.
Împotriva încheierii nr. 629/06.01.2012 arată că a făcut plângere la Judecătorie, motivând că “San.a” şi “Sam.a” este una şi aceeaşi persoană, are acelaşi cod numeric personal, deci identificarea este clară şl că situaţia este acceptată de cumpărători care sunt sora şi cumnatul vânzătorului.
Judecătoria Târgu Cărbuneşti, jud. Gorj, prin sentinţa civilă nr.1485/09.05.2012, pronunţată în dosarul 1423 318 2012, a respins plângerea pentru lipsa calităţii procesuale active şi pe fond a fost respinsă cererea formulată de petentul D. F. L., în contradictoriu cu
O.C.P.I. Gorj; deşi ei nu au făcut plângerea în contradictoriu cu O.C.P.I. Gorj.
A mai precizat că, a declarat împotriva acestei sentinţe, dar prin decizia 337/17.09.2012 Tribunalul Gorj, Secţia Civilă a respins apelul, reluându-se motivarea din sentinţa Judecătoriei Târgu Cărbuneşti. La ambele instanţe, a menţionat că există practică judiciară prin care s-a constat că notarul public are calitate procesuală activă de a ataca la instanţă încheierile Oficiului de Carte Funciară precizând în acest sens decizia Tribunalului Gorj, Secţia Civilă, nr.503/15.12.2010 pronunţată în dosarul 9419/318/2010, dar ambele instanţe au evitat să facă trimitere la această decizie deşi era practica Tribunalului Gorj.
Decizia Tribunalului Gorj nr..337/17.09.2012, ca şi sentinţa Judecătoriei Târgu Jiu sunt nelegale pentru că: potrivit art.l din lege 36/1995 privind notarii publici, activitatea notarială asigură persoanelor fizice şi juridice constatarea raporturilor civile sau comerciale nelitigioase precum şi ocrotirea intereselor în conformitate cu legea, ori interesul cumpărătorilor este acela de a intabula actul de vânzare.
Legea 36/1995 cu modificările şi completările ulterioare prevede în art. 46 aliniat 3 comunicarea de îndată a actelor din care rezultă drepturi ce urmează a fi supuse publicităţi mobiliare sau imobiliare la locul unde se ţine această evidenţă de către notarul public căruia îi revine şi efectuarea demersurilor necesare în numele titularilor pentru aducerea la îndeplinire a tuturor lucrărilor de publicitate exceptată fiind situaţia în care părţile însele solicită efectuarea acestor formalităţi. Aceeaşi obligaţie, în sarcina notarilor, o reglementează art. 54 alin. l din legea cadastrului nr.7/1996 cu modificările şi completările ulterioare. Aceste două norme juridice îi dau notarului calitatea procesuală activă în cadrul plângerilor împotriva încheierii de respingere date de OCPI pentru că efectuarea lucrărilor de publicitate a actului încheiat înseamnă înscrierea în cartea funciară a drepturilor dobândite prin contract, nu cum au reţinut de cele două instanţe că înseamnă doar trimitere a actelor la cartea funciară. Pentru efectuarea lucrărilor de publicitate, deci pentru înscrierea actului în cartea funciară, notarul are mandat legal dat de legile 36/1995 şi legea cadastrului nr. 7/1996 .
Notarul public poate face plângere împotriva încheierii OCPI de respingere a cererii de intabulare. Necesitatea aplicării metodei sistemice decurge din caracterul de sistem al dreptului, care nu constituie o simplă însumare de norme ci o unitate alcătuită din părţi interdependente.
Ca atare, a solicitat admiterea recursului, anularea deciziei Tribunalului şi hotărârea Judecătoriei Târgu Jiu, încheierea de respingerea a OCPI Gorj nr.629/06.01.2012 şi să se dispună intabularea dreptului de proprietate al cumpărătorilor M. N. şi M.N.-C.
Legal citat intimatul OFICIUL DE CADASTRU ŞI PUBLICITATE IMOBILIARĂ GORJ, nu a formulat întâmpinare la motivele de recurs.
Analizând decizia recurată prin prisma criticilor invocate şi apărărilor formulate, în raport de dispoziţiile art. 304 pct. 8 şi 9 Cod procedură civilă, recursul este nefondat, din următoarele considerente:
Potrivit art. 54 - (1) din Legea nr. 7/1996, republicată, notarul public care a întocmit un act prin care se transmite, se modifică, se constituie sau se stinge un drept real imobiliar este obligat să ceară, din oficiu, înscrierea în cartea funciară. În acest scop, va trimite cererea de înscriere a actului respectiv, în ziua întocmirii lui sau cel mai târziu în următoarea zi lucrătoare, la biroul teritorial în a cărui rază de activitate se află imobilul.
Despre exercitarea acestei obligaţii se va face menţiune expresă în cuprinsul actului sau, după caz, al certificatului de moştenitor. Menţiunea se va face în cazul în care pentru bunurile din masa succesorală s-a deschis carte funciară sau există documentaţie cadastrală. La autentificarea actelor notariale prin care se transmite, se modifică sau se constituie un drept real imobiliar, notarul public va solicita un extras de carte funciară pentru autentificare, care este valabil timp de 10 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii, sau, după caz, un certificat de sarcini.
La autentificarea actelor notariale prin care se stinge un drept real imobiliar, precum şi în cadrul procedurii succesorale, pentru imobilele înscrise în cartea funciară se va solicita extras de carte funciară pentru informare.
În conformitate cu art. 1 din Leg nr. 36/1995, republicată, activitatea notarială asigură persoanelor fizice şi juridice constatarea raporturilor juridice civile sau comerciale nelitigioase, precum şi exerciţiul drepturilor şi ocrotirea intereselor, în conformitate cu legea, iar potrivit prevederilor art. 6 alin 1, notarii publici şi celelalte instituţii prevăzute la art. 5, care desfăşoară activitate notarială, au obligaţia să verifice ca actele pe care le instrumentează să nu cuprindă clauze contrare legii şi bunelor moravuri, să ceară şi să dea lămuriri părţilor asupra conţinutului acestor acte spre a se convinge că le-au înţeles sensul şi le-au acceptat efectele, în scopul prevenirii litigiilor.
Revenind la speţa în cauză, se constată că activitatea notarului se rezumă strict la prevederile legale, notarul asigurând persoanelor constatarea raporturilor juridice nelitigioase, notarul neputându-se substitui, într-o procedură litigioasă, părţilor contractante.
Este adevărat, că în speţa dedusă judecăţii demersul notarului nu este în contradictoriu cu OCPI, cum greşit s-a interpretat, această instituţie fiind menţionată pentru opozabilitate, demersul juridic fiind mai degrabă în constatare, iar nu în realizare, însă, în raport de demersul juridic al notarului, Curtea apreciază aceste aspecte ca irelevante.
Potrivit alin 3 din textul de lege menţionat anterior, „atunci când înscrisul are un conţinut îndoielnic, iar notarul public nu poate refuza instrumentarea actului, va atrage atenţia părţilor asupra consecinţelor juridice la care se expun şi va face menţiune expresă în act, iar în alin 4 se arată că dacă partea se opune la inserarea menţiunii, notarul public va refuza întocmirea actului.
Aceasta înseamnă că eventualele inadvertenţe cu privire la nume se puteau rezolva prntr-o rectificare a actului juridic ce prezenta interes, iar nu prin intermediul instanţei judecătoreşti.
Competenţa notarilor publici este stabilită în mod neechivoc prin prevederile art. 8 din Legea nr. 36/1995 republicată şi nu se poate aprecia că demersul de faţă se înscrie în competenţele prevăzute de lege, întrucât faţă de dispoziţiile art. 54 din aceeaşi lege, actele notariale care prezintă erori materiale sau omisiuni vădite pot fi îndreptate sau completate prin încheiere de către notarul public, la cerere sau din oficiu, cu acordul părţilor, dacă lucrările cuprind date care fac posibilă îndreptarea greşelilor sau completarea omisiunilor. Acordul părţilor se prezumă dacă, fiind legal citate, nu-şi manifestă opunerea. Despre îndreptarea sau completarea efectuată se face menţiune pe toate exemplarele actului.
În cauză, instanţa a făcut o interpretare şi aplicare corectă a dispoziţiilor legale relevante, criticile invocate nefiind de natură a duce la pronunţarea unei alte soluţii, care se menţine ca fiind legală şi temeinică.
Neexistând nici motive de ordine publică şi care să poată fi încadrate în ipotezele avute în vedere de legiuitor prin art. 306 alin. 2 Cod procedură civilă, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, recursul se priveşte ca nefondat şi se va respinge.
(Decizia civilă nr. 11945/2012 - Secţia I civilă rezumat judecător Florica Diaconescu).
| ← Servitutea de trecere. Condiţii de instituire. | Notificare formulată în condiţiile Legii 10/2001. Teren ce... → |
|---|
