Prestaţie tabulară. Jurisprudență Cadastru. Intabulare; Carte Funciară
| Comentarii |
|
Judecătoria INEU Sentinţă civilă nr. 893 din data de 14.06.2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA INEU, JUDEȚUL ARAD Operator 2826
DOSAR NR.
SENTINȚA CIVILĂ NR.893/2013
Ședința publică din data de 14 iunie 2013
Judecător :
Grefier:
S-a luat în examinare, acțiunea civilă formulată și precizată de reclamantul Z R T în contradictoriu cu pârâții Z S și Z I pentru prestație tabulară.
La apelul nominal se prezintă reprezentantul reclamantului, avocat B I cu împuternicire avocațială nr…., lipsă fiind reclamantul și pârâții.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care instanța constată că este competentă general, material și teritorial să judece prezenta cauză conform art.117 alin.1 și art.94 pct.1 lit. j din Noul Cod proc.civ. De asemenea, se constată că cererea este legal timbrată cu taxă judiciară de timbru și timbru judiciar potrivit art.2 alin.1 lit.d din Legea nr.146/1997 și art.3 alin.2 teza a III-a din O.G. nr.32/1995.
La interpelarea instanței, reprezentantul reclamantului, avocat B I estimează durata de soluționare a cererii la un termen.
Instanța, având în vedere obiectul cauzei, în temeiul art.238 alin.1 din Noul Cod proc.civ., estimează durata necesară pentru cercetarea procesului la 3 luni.
Având cuvântul, reprezentantul reclamantului, avocat B I susține acțiunea astfel cum a fost formulată și precizată, și având în vedere că pârâții au fost citați cu mențiunile corespunzătoare, solicită a se face aplicarea prevederilor art.208 alin.2 și art.358 Noul Cod proc.civ. și arată că nu propune alte probe.
Instanța, din oficiu, invocă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului.
Având cuvântul, reprezentantul reclamantului, avocat B I, susține că față de actele emise de notar aflate la dosar și față de sesizările pentru deschiderea procedurii succesorale, pârâtul are calitate procesual pasivă astfel încât solicită respingerea excepției lipsei calității procesual pasive, judecarea cauzei pe fond și arată că nu solicită încuviințarea altor probe.
Instanța, în temeiul art. 248 alin.1 Noul Cod proc.civ., reține cauza pentru a soluționa cu prioritate excepția invocată
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 29.03.2013 și precizată la data de 2.04.2013, reclamantul Z R T domiciliat în …, în contradictoriu cu pârâții Z R T și Z I ambii cu domiciliul în …, a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate că prin actul intitulat "Convenție"; încheiat în data de 4.02.2013, reclamantul a cumpărat de la pârât imobilul înscris în CF nr…. , provenit din conversia de CF nr… , cu nr.top. compus din casă cu nr. adm. curte și grădină cu suprafața de 250 mp și imobilul înscris în CF …, provenit din conversia CF nr…. , cu nr. top. compus din casa cu nr.adm. … curte și grădină cu suprafață de 250 mp, cu prețul de 15000 lei, pe care i-a achitat integral la data încheierii convenției; să se pronunțe o hotărâre care să țină loc de act contract autentic de vânzare-cumpărare; autorizarea întabulării reclamantului în CF; instituirea uzufructului viager în favoarea pârâților asupra imobilelor arătate; cu cheltuieli de judecată, dacă pârâții se opun admiterii acțiunii;
În fapt, reclamantul a arătat că prin actul intitulat "Convenție"; încheiat la data de 4.02.2013, a cumpărat de la pârât care este moștenitor după Z T în calitate de nepot de fiu, iar după Z A și Z E, în calitate de fiu, imobilul arătat în petitul acțiunii, pentru prețul de 15000 lei, care s-a achitat integral la data încheierii antecontractului.
Imobilele înscrise în cele două cărți funciare formează un tot respectiv casa cu numărul administrativ 551, însă în urma dezmembrării s-au format două numere administrative respectiv 551 și 551/a.
În continuare, pârâtul a susținut că până la această dată, pârâtul nu s-a prezentat pentru a perfecta actul autentic.
În drept, a invocat art.896 și următ.Cod civ.,și art.29 din Legea nr.7/1996.
Reclamantul a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
În probațiune, reclamantul a anexat cererii următoarele înscrisuri: extras CF nr…. (filele 4-5), extras CF nr…. (filele 6-7), sesizare pentru deschiderea procedurii succesorale nr…. (fila 8), certificat de deces nr…. (fila 9), sesizare pentru deschiderea procedurii succesorale nr…. (fila 10), certificat de deces nr…. și certificat de deces nr…. (fila 11), certificat fiscal nr…. (fila 12), adeverință nr…. (fila 13), act de identitate seria …, nr…. (fila 14), act de identitate seria …, nr…. (fila 15), certificat de calitate de moștenitor nr…. emis de BNP … (fila 16), Încheieri nr…. emise de BNP … (filele 17-19).
Cererea este legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 19 lei potrivit chitanței seria …, nr….. (fila 4), cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 1898 lei potrivit chitanței seria …, nr…. (fila 28) și cu timbru judiciar în valoare de 5 lei potrivit art.2 alin.1 lit.d din Legea nr.146/1997 și art.3 alin.2 teza a III-a din O.G. nr.32/1995.
Deși au fost legal citați, pârâții nu s-au prezentat și nu au formulat întâmpinare.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, înscrisul sub semnătură privată intitulat "Convenție"; din data de 4.02.2013 (fila 24) este încheiat între pârâtul Z S în calitate de promitent-vânzător și reclamantul Z R T în calitate de promitent-cumpărător, având ca obiect imobilul înscris sub A1 și A1.1 în CF nr…. (filele 6-7), teren cu nr.top…. cu suprafața de 250 mp și casă cu nr. adm…. și imobilul înscris sub A1 și A1.1 în CF nr…. (filele 4-5), cu nr. top. cu suprafață de 250 mp și casa cu nr.adm. …, pentru suma de 15000 lei.
Pentru imobilul care face obiectul înscrisului sub semnătură privată înscris în CF nr…. Beliu sunt întabulați sub B 10 numiții Z A și Z E cu cota de 1/1. Potrivit certificatului de deces nr…. (fila 11). Z A a decedat la data de 22.07.1981, iar conform certificatului de deces nr…. (fila 11) Z E a decedat la data de 24.03.1993.
Pentru imobilul care face obiectul înscrisului sub semnătură privată înscris în CF nr…. este întabulată sub … numita Z T cu cota de 1/1, decedată în data de 9.02.1981, potrivit certificatului de deces nr…. (fila 9).
Reclamantul susține că pârâtul Z S este moștenitor în calitate de fiu al defuncților Z A și Z E și în calitate de nepot de fiu al defunctei Z T și, în acest sens, a depus la dosarul cauzei sesizare pentru deschiderea procedurii succesorale nr…. eliberată de Primăria comunei … (fila 8) pentru defuncta Z T, sesizare pentru deschiderea procedurii succesorale nr…. eliberată de Primăria comunei … (fila 10) pentru defunctul Z A și certificat de calitate de moștenitor nr…. emis de BNP … (fila 16) în care se arată că moștenitorul defunctei Z E este pârâtul Z S, fără a se stabili componența masei succesorale.
În drept, potrivit art.106 din Legea notarilor publici și a activității notariale nr.36 din 12 mai 1995 și art.118 din Noul Cod de procedură civilă succesiunea poate fi dezbătută doar de către notarul public sau instanța de judecată, iar Primăria nu are atribuții pentru a dezbate succesiunea.
Întrucât, reclamantul nu a depus la dosarul cauzei probe din care să rezulte că succesiunea după defuncții Z A și Z T a fost dezbătută la notarul public sau de către instanța de judecată, respectiv probe din care să rezulte că în masa succesorală a defunctei Z E este inclus imobilul care face obiectul litigiului, instanța constată că reclamantul nu a făcut dovada că pârâtul Z S este proprietarul imobilelor cu privire la care s-a încheiat înscrisul sub semnătură privată menționat.
Din dispozițiile art.6 alin.2 și 3 din Legea nr.287/2009 privind Codul civil, republicată, art.3, 4 și art.102 alin.1 din Legea nr.71/2011 se desprinde regula că pentru actul juridic civil se aplică legea în vigoare la data încheierii actului juridic nu numai în privința condițiilor de validitate și, pe cale de consecință a nulității, ci și pentru alte aspecte ce privesc încheierea actului juridic, pentru alte cauze de ineficacitate, pentru regulile de interpretare a actului, pentru efectele actului juridic (inclusiv cele produse după intrarea în vigoare a unei noi legi), pentru executarea obligațiilor asumate de părți, pentru încetarea actului juridic. Având în vedere aceste prevederi legale, întrucât înscrisul sub semnătură privată intitulat "Convenție"; este încheiat în data de 4.02.2013, instanța constată că prevederile Codului civil din 2009 sunt aplicabile în prezenta cauză.
Potrivit art.1279 alin.3 cod civil din 2009, dacă promitentul refuză să încheie contractul promis, instanța, la cererea părții care și-a îndeplinit propriile obligații, poate să pronunțe o hotărâre care să țină loc de contract, atunci când natura contractului o permite, iar cerințele legii pentru validitatea acestuia sunt îndeplinite. Prevederile prezentului alineat nu sunt aplicabile în cazul promisiunii de a încheia un contract real, dacă prin lege nu se prevede altfel.
Această dispoziție legală are caracter general, în sensul că are vocația să se aplice promisiunii de a încheia orice contract, mai puțin în cazul promisiunii de a se încheia un contract real, precum și în cazurile în care printr-o dispoziție legală se prevede altfel.
Există însă și o aplicație particulară, anume art. 1669 alin.1 Cod civil din 2009, în temeiul căruia, când una din părțile care au încheiat o promisiune bilaterală de vânzare refuză, nejustificat, să încheie contractul promis, cealaltă parte poate cere pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de contract, dacă toate celelalte condiții de validitate sunt îndeplinite.
Art. 1669 alin.1 din Noul Cod civil reglementează posibilitatea pronunțării unei hotărâri care să țină loc de contract în cazul promisiunii bilaterale de vânzare și al promisiunii unilaterale de vânzare sau, după caz, de cumpărare, în măsura în care una dintre părți refuză, nejustificat, să încheie contractul promis, iar toate celelalte condiții de validitate sunt îndeplinite.
Din reglementările legale enunțate rezultă că, pentru admisibilitatea unei atare acțiuni, trebuie să fie îndeplinite anumite condiții, și anume, să existe un antecontract valabil încheiat; antecontractul să fie dovedit potrivit dreptului comun; una din părți să refuze autentificarea actului; reclamantul să-și fi îndeplinit obligațiile asumate prin antecontract; promitentul-vânzător să fie proprietar al bunului, iar promitentul cumpărător să nu fie incapabil a dobândi acel bun la data pronunțării sentinței.
Astfel, în ipoteza refuzului promitentului-vânzător de a încheia contractul în formă autentică, promitentul-cumpărător poate cere instanței să pronunțe o hotărâre care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare. Însă, întrucât această hotărâre are caracter constitutiv de drepturi, condiția esențială pentru pronunțarea ei este ca, la momentul judecății, promitentul vânzător să fie proprietar asupra bunului care face obiectul promisiunii.
Chiar dacă reclamantul nu a prezentat probe din care să rezulte că pârâtul este proprietarul imobilelor cu privire la care s-a încheiat înscrisul sub semnătură privată, instanța reține că înscrisul reprezintă o promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare, respectiv un antecontract valabil încheiat.
Astfel, există posibilitatea legală pentru părți ca orice contract să fie precedat de o promisiune de a contracta, iar faptul că promisiunea privește lucruri care, la momentul încheierii convenției, nu s-ar afla în patrimoniul promitentului, nu constituie motiv pentru a se constata nulitatea ei.
Nu există nici o dispoziție legală care să prevadă că promisiunea de vânzare a unui bun imobil, făcută de un neproprietar nu ar fi valabilă. Această soluție își are rațiunea în faptul că persoana neproprietară are posibilitatea să dobândească proprietatea bunului oferit spre vânzare, de la adevăratul proprietar, iar apoi să fie în măsură a perfecta vânzarea.
Astfel, instanța constată că antecontractul de vânzare-cumpărare are ca obiect o obligație de a face, de a încheia în viitor un contract autentic de vânzare-cumpărare, susceptibil de a transfera proprietatea de la vânzător la cumpărător. Instanța poate să pronunțe o hotărâre care să țină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare, doar dacă se face dovada că imobilul se găsește în patrimoniul vânzătorului la momentul judecății și nu există alte impedimente legale.
Întrucât reclamantul este cel care declanșează procedura judiciară, lui îi revine obligația de a justifica atât calitatea lui procesuală, cât și calitatea procesuală a pârâtului. Această obligație își are temeiul în art.194 Noul Cod proc.civ, care prevede că cererea de chemare în judecată trebuie să cuprindă, printre alte elemente obiectul precum și motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază pretenția reclamantului.
Prin indicarea pretenției sale, precum și, a împrejurărilor de fapt și de drept pe care se bazează această pretenție, reclamantul justifică îndreptățirea pe care o are de a introduce cererea împotriva pârâtului.
Acțiunea prin care se solicită pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare se poate opune doar adevăratului proprietar, consecința fiind că numai acesta poate avea calitate procesuală pasivă într-o acțiune cu un astfel de obiect. Cum reclamantul nu a dovedit că pârâtul este proprietarul imobilelor la momentul judecății, instanța constată că reclamantul nu a justificat legitimarea procesuală pasivă a lui Z S, chemat în judecată în calitate de pârât.
Pentru considerentele arătate, instanța va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Z S și, în consecință, va respinge acțiunea formulată și precizată de reclamantul Z R T, cu privire la pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic și cu privire la instituirea uzufructului viager.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Z S și, în consecință,
Respinge acțiunea formulată și precizată de reclamantul Z R T domiciliat în …, în contradictoriu cu pârâții Z S și Z I ambii cu domiciliul în localitatea …, cu privire la pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic și cu privire la instituirea uzufructului viager.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.
În caz de exercitare a căii de atac, cererea de apel se depune la Judecătoria Ineu.
Pronunțată în ședință publică, azi 14.06.2013.
Președinte Grefier
Red./Tehnored/
5 ex./3 com.
Se comunică:
- reclamantului: Z R T domiciliat …
- pârâților: Z R TR și
- Z I ambii cu domiciliul în ….
| ← Obligaţie de a face. Jurisprudență Carte Funciară;... | Rectificare Carte Funciara. Jurisprudență Carte Funciară → |
|---|
