Pretentii. Jurisprudență Cereri; Chemare în judecată (acţiuni, cereri); Prejudicii, daune

Comentarii

0

Judecătoria PIATRA-NEAMT Hotărâre nr. 0 din data de 04.07.2017

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de .... sub nr. ......, precizată la data de 24.05.2016 (filele 63-65, vol. V), reclamanta AA., prin administrator ID, a chemat-o în judecată pe pârâta CC în Comandită pentru a fi obligată la plata următoarelor sume:

- 22.740 lei, contravaloarea firidei electrice cu TVA inclus (18.950 lei + TVA de 20% din aceeași sumă),

- 10.109,89 lei, sumă ce a fost achitată către SEnergie, reprezentând factura nr. 810000400452 din 14.06.2013, pentru energia imputată în baza procesului-verbal de recalculare nr. 411/26.09.2012 (valoarea rezultată prin însumarea ultimelor șase sume prevăzute pe pagina 3 a desfășurătorului facturii (5200,05+1657,44+351,81+32,81+323,47+587,56 = 8153,14 lei la care se adaugă TVA-ul de 24% la acel moment de 1956,7536 lei), sumă achitată cu OP 78/23.07.2013,

- 35.350,39 lei, contravaloarea cantității de 44,423 mc cherestea degradată,

- 700 lei, contravaloarea rebranșării din data de 10.12.2012, conform facturii nr. 000630 din 13.12.2012 și contractului de prestări servicii încheiat cu DD. nr. 631 din 10.12.2012,

- 700 lei, contravaloarea serviciilor de analiză și consiliere energetică oferite de DD., conform contractului nr. 631 din 10.12.2012,

- 4.460 lei, contravaloarea unui motor cu o configurație specială de la centrala termică, motor ars ca urmare a întreruperii alimentării cu energie electrică în data de 10.12.2012,

- 15.989 lei, reprezentând costurile suportate de societate ca urmare a suspendării contractelor de muncă a unui număr de 18 salariați din secția de prelucrare a lemnului, din cauza imposibilității continuării activității de producție pe perioada 10.12.2012 - 17.01.2013. Această sumă cuprinde sumele nete ridicate de salariați (75% din salarii) la care se adaugă impozitele suportate de angajator și impozitele suportate de angajat, respectiv: salarii brute muncitori 14 zile dec. 2012: salariu brut - 5.278, cost angajator - 1.461, cost total - 6.739; salarii brute TESA 14 zile dec. 2012: salariu brut - 2.127, cost angajator - 590, cost total - 2.717; salarii brute muncitori 19 zile ian. 2013: salariu brut - 3.598, cost angajator - 997, cost total - 4.595; salarii brute TESA 19 zile ian. 2013: salariu brut - 1.513, cost angajator - 425, cost total - 1.938.

- 125.011 lei, reprezintă pierderile estimate cu nerealizarea producției timp de 39 de zile în perioada 10.12.2012 - 17.01.2013 din cauza lipsei energiei electrice, sumă stabilită de expert contabil Creangă Cornelia,

- 52.782,16 lei, reprezintă costurile pe care a fost nevoită să le suporte pentru menținerea centralei termice în funcțiune fără a realiza producție timp de 39 zile în perioada 10.12.2012 - 17.01.2013.

Reclamanta a solicitat și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea în fapt a cererii, reclamanta a arătat că proprietatea sa se învecinează cu proprietatea dobândită de pârâtă ca urmare a lichidării fostei societăți EE. Raporturile de vecinătate cu fostul proprietar au fost foarte bune astfel încât nu au existat probleme în folosirea zidurilor comune sau a utilităților sale care subtraversau terenul învecinat. A precizat că acțiunea vizează prejudiciile create de pârâtă prin întreruperea alimentării cu energie electrică de mai multe ori prin smulgerea cablurilor cu utilajele de excavat, repararea acestora în mod provizoriu și greșit, lucru ce a dus la închiderea activității de producție la firmă timp de 39 de zile din cauza lipsei energiei electrice.

Înainte ca pârâta să înceapă lucrările de demolare a vechilor clădiri ce au aparținut EE în vederea edificării magazinului din str. 1 Decembrie 1918 nr. 44 bis, reclamanta a susținut că a atenționat-o că pe terenul ei subtraversează branșamentul LES 0,4 KV care este proprietatea sa. Acest lucru era cunoscut de reprezentanții societății pârâte deoarece era specificat în avizul de amplasament favorabil nr. 100209637/08.05.2012 emis de E.On, aviz necesar la obținerea autorizațiilor de demolare și construire a supermarketului. Avizul este emis pe numele EE, societate în lichidare, de la care a cumpărat pârâta și care a stat la baza obținerii autorizațiilor de demolare și construire.

Deși au cunoscut existența amplasamentului cablurilor electrice care asigurau alimentarea cu energie electrică a societății, lucrările făcute de pârâtă au generat cinci întreruperi de curent ca urmare a smulgerii cablurilor cu utilajele de excavare și repararea acestora necorespunzător ulterior. Ultima întrerupere din 10.12.2012 a însemnat și închiderea activității de producție timp de 39 de zile. Reprezentanții pârâtei au știut permanent, în detaliu, despre prejudiciile cauzate de întreruperea alimentării cu energie electrică prin intervențiile ei telefonice repetate, numeroase adrese, discuții directe cu persoanele responsabile care veneau zilnic în control pe șantier, dar și din intervențiile Inspectoratul de Stat în Construcții. Reclamanta a precizat că societatea FF care a dorit rezolvarea branșamentului, dar nu a fost lăsată de pârâtă pe motiv că trebuie să termine construcția supermarketului.

Primul incident a fost pe data de 06.07.2012 când cablurile au fost smulse, situație ce a generat arderea firidei cu aparatajul electric aflat pe proprietatea sa. Aceasta a luat foc și porțiuni din cablul și legăturile interioare s-au topit. Firida este un "dulap"; metalic unde intră două cabluri de alimentare cu energie electrică de secțiune mare și ies patru cabluri de secțiune mai mică spre zonele interioare unde este nevoie de alimentat anumite secții sau ateliere. În interiorul "dulapului"; sunt siguranțe electrice și aparatj de protecție în caz de suprasarcină sau scurtcircuit. La scară redusă se aseamănă cu tabloul electric casnic. A informat imediat societatea pârâtă prin adresa nr. 706/06.07.2012, solicitând remedierea de urgență a situației. Paguba produsă cu arderea firidei este estimată la suma de 29.200 lei, costul unui tablou distribuție trifazat, conform ofertei DD din 05.02.2013 plus cheltuielile de montare, ofertă acceptată de E.On, fiind și oferta cu prețul cel mai mic. A menționat că societatea DD este producător atestat de Auteoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei.

Reclamanta a precizat că ruperea acestor cabluri cu secțiune foarte mare (două cabluri de tip ACYABY 3×185×95 de 0,4 KV) implica de la bun început reparații și investigații de specialitate pe tot traseul lor, precum și în postul de transformare PT 38 unde se află punctul de conectare cu E.On, în blocul de măsurare și în firida de pe proprietatea sa. Cuplarea și remontarea cablurilor greșită și incorectă afectează cantitatea de energie electrică transmisă prin acestea. O reparație necorespunzătoare poate genera, pe de o parte, scurgeri de curent în pământ, fapt ce are drept consecință înregistrarea unei cantități de energie (în postul de măsurare al Samplasat pe terenul pârâtei) mai mare decât cea ajunsă în realitate la consumator. Pe de altă parte, rebranșarea incorectă a cablurilor a generat întreruperi ulterioare de energie electrică cu consecința avarierii instalațiilor electrice și a utilajelor alimentate aflate în funcțiune. Șocurile severe generate de smulgerea cablurilor au produs scurtcircuite electrice cu consecințe grave asupra motoarelor electrice de la utilajele și instalațiile tehnologice, precum și asupra softurilor încorporate în aceste utilaje.

Reclamanta a susținut că, pentru a evita alte incidente de acest gen, a acceptat solicitarea făcută de societatea pârâtă și și-a dat acordul de a muta traseul cablurilor electrice. A precizat că și-a exprimat acordul în acest sens prin mai multe adrese anterioare celor întâmplate în decembrie 2012 (nr. 703/03.08.2012, nr. 1030/12.11.2012) cu rugămintea ca devierea să se facă doar în baza unui proiect tehnic vizat de Sîn condiții cel puțin la fel de performante din punct de vedere tehnic. Acordul dat a avut în vedere și necesitatea de a proteja construcțiile edificate și amenajările efectuate de pârâtă chiar dacă noul amplasament este mai lung și deci cu pierderi de energie pe traseul de alimentare mai mare. Aceste cabluri au fost montate subteran în luna decembrie 2012 pe terenul proprietatea pârâtei, iar pe proprietatea sa în data de 17 ianuarie 2013. Pozarea acestor cabluri se face subteran, făcându-se săpătura necesară. Cablurile s-au montat, dar era necesară și aducerea în stare inițială a terenului de pe proprietatea sa, prin ridicarea surplusului de pământ, compactare și betonare.

Încă de la prima întrerupere a alimentării cu energie electrică a solicitat documentele care atestă lucrările efectuate la cablurile proprietatea sa și calitatea reparațiilor efectuate. Pârâta i-a transmis, după nenumărate insistențe, doar o declarație de conformitate emisă de GGnr. 12102/07.07.2012 fără a specifica ce lucrări a efectuat. Acest document a fost considerat insuficient și de către inspectorii din cadrul Inspectoratului de Stat în Construcții care, prin nota nr. 1248 din 04.09.2012, au pus în vedere pârâtei să-i comunice documentele privind reparațiile și cele de atestare calitativă a lucrărilor de refacere a rețelei electrice avariate. Ca răspuns la adresa sa nr. 703 din 3 august 2012, Inspectoratul de Stat în Construcții a confirmat cele sesizate de societate prin adresa nr. 3172/NT din 07.09.2012 și a întocmit nota de inspecție nr. 1248 din 04.09.2012 prin care a obligat pârâta la atestarea calitativă a lucrărilor.

Reclamanta a mai susținut că, în ciuda demersurilor sale, remedierea defecțiunilor nu a fost conformă. Astfel, la reverificarea cantității de energie înregistrată în punctul de control al Sa reieșit o diferență de 15.258 kwh care i-a fost imputată prin procesul-verbal de recalculare a energiei electrice nr. 411/26.09.2012, fiind în sumă de 7.432 lei.

În data de 28 septembrie 2012, din cauza unei alte întreruperi a alimentării cu energie electrică, imputabilă tot pârâtei, s-a degradat o cantitate de 44,423 mc de cherestea din cauza imposibilității funcționării cuptoarelor de uscare, în valoare de 42.081 lei. Șarja de uscare a cuprins întreaga cantitate de cherestea din facturile nr. 729 din 27.07.2012 și nr. 756 din 17.08.2012. Prin operațiuni de sortare a recuperat o parte din cherestea. Valoarea s-a calculat în funcție de costul cherestelei și coeficienții tehnici valabili în procesele tehnologice de prelucrare a lemnului. Cantitatea de 44,423 mc de cherestea uscată este menționată în bonul de consum din 31.10.2012. Cantitatea de 44,423 mc de cherestea uscată s-a obținut din 52,262 mc de cherestea verde. În procesele tehnologice de spintecare s-a aplicat un coeficient de 0,85% la costul de transformare în lamele s-a aplicat un coeficient de 1,20% ți la costul uscării și sortării un coeficient de 1,22%. La acea dată, din lipsă de cherestea uscată pentru producție a fost nevoită să trimită muncitorii în concediu până la obținerea unei noi șarje de cherestea uscată. Tot din această cauză a întârziat livrarea către un client din Moscova.

Din cauza remedierii superficiale a întreruperilor ulterioare, pe data de 10.12.2012, la primul îngheț, s-a întrerupt din nou energie electrică, deși nu s-au mai făcut alte săpături. Salariații de la deranjamente Sau constatat că s-a produs un puternic scurtcircuit pe traseul de alimentare. Întreruperea alimentării cu energie electrică din data de 10 decembrie 2012 a fost anunțată persoanelor responsabile de la VV care veneau zilnic pe șantier în control și pregăteau deschiderea supermarketului. Observând că nu i se acordă atenție, ba chiar luând-o în derâdere, reclamanta a încercat să soluționeze cât mai urgent această întrerupere în alimentarea cu energie electrică. Situația din 10 decembrie este detaliată în adresa nr. 1212 din 12.12.2012 iar analiza situației energetice este făcută de TT. În perioada 10-12 decembrie 2012, a reușit să pună în funcțiune provizoriu un singur cablu pentru a putea preveni înghețarea apei în centrala termică ce deservea halele, uscătoarele de cherestea și instalațiile de aer comprimat. Din cauza scăderii bruște a temperaturilor sub -10 grade, în data de 8-10 decembrie 2012, înghețarea instalațiilor a fost iminentă și astfel a suferit pagube însemnate. Rebranșarea s-a făcut cu firma TT, iar costul lucrării a fost de 700 lei, conform contractului nr. 631 din 10.12.2012 și facturii nr. 000630 din 13.12.2012, achitată cu chitanța nr. 00288 din 18.01.2013.

Pentru a preveni o situație deosebită din cauza temperaturilor foarte scăzute, reclamanta a arătat că a fost nevoită să apeleze la o firmă de specialitate în vederea evaluării situației. Oroles, firmă atestată de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, i-a oferit consiliere în vederea limitării prejudiciului cauzat de întreruperea energiei electrice în fabrica de prelucrare a lemnului, sens în care a fost întocmit referatul de analiză nr. 344/18.12.2012. Serviciile acestei societăți au costat 700 lei, iar în documentul de constatare întocmit se regăsesc inclusiv cauzele care au generat pierderile.

Șocul întreruperii energiei electrice din 10.12.2012 a dus la arderea unui motor de la centrala termică. În data de 12.12.2012 a înlocuit provizoriu motorul ars și a pornit centrala termică. Costul motorului ars și al montajului este de 6.600 lei, conform ofertei transmise de societate RR la data de 10.01.2013.

Până la data de 17.01.2013, când a fost realimentată cu energie electrică, reclamanta a susținut că a fost nevoită să închidă fabrica de lemn, să oprească producția și să trimită angajații în șomaj tehnic pentru perioada 10.12.2012 - 17.01.2013. Hotărârea nr. 252 din 12.12.2012 privind oprirea activității de producție și tabelul cu salariații cărora li s-au suspendat contractele de muncă au fost transmise pârâtei cu adresa nr. 1212/12.12.2012. Deciziile de suspendare a contractelor de muncă pentru 18 salariați au fost transmise către Inspectoratul Teritorial de Muncă Neamț. Întreruperea producției și trimiterea muncitorilor în șomaj tehnic a cauzat societății o pierdere de 22.665 lei, sumă ce reprezintă cei 75% din salariul acordat celor 18 salariați care în toată această perioadă nu au lucrat, dar pe care a trebuit să-i plătească. Acest fapt s-a întâmplat înaintea Crăciunului și a Anului Nou și a fost "premiul"; pe care l-a acordat salariaților.

Pierderile provocate de întreruperea producției timp de 39 de zile, respectiv perioada 10.12.2012 - 17.01.2013, sunt estimate la suma de 35.000 lei, reprezentând beneficiul nerealizat.

Reclamanta a adăugat că din cauza lipsei energiei electrice timp de 39 de zile a întârziat livrările către doi parteneri germani. A arătat că, în decembrie 2012, în urma corespondenței purtate cu partenerii germani, ZZ a încheiat contractele nr. 627/1-07 decembrie 2012, respectiv nr. 628/1-18 decembrie 2012. Termenele de livrare solicitate de clienți au fost săptămâna a 2-a 2013 pentru ZZ și săptămâna a 3-a 2013 pentru ZZ. Din cauza lipsei energiei electrice, termenele de livrare solicitate de clienți nu au putut fi respectate. Pentru primul client, termenul de livrare a fost decalat în săptămâna a 3-a, iar faptic livrarea s-a realizat în săptămâna a 4-a, descărcarea operându-se în săptămâna a 5-a. Pentru cel de-al doilea client, termenul de livrare a fost decalat în săptămâna 4-5, iar faptic livrarea s-a realizat în săptămâna a 5-a și descărcarea în săptămâna a 6-a. Ca urmare a acestor întârzieri, partenerii germani a informat-o telefonic despre nemulțumirea lor, sugerând că neonorarea la termen a produselor contractate va avea consecințe. Prima consecință certă este plata cu întârziere a produselor. Astfel, prima firmă a plătit doar 7.500 EUR dintr-un total de 31.426,86 EUR în data de 15.03.2013 cu o întârziere de 40 de zile. Diferența de 23.926,86 EUR urmează să o încaseze în viitor fără a avea o dată certă. A doua firmă a plătit 7.743,25 EUR în data de 20.02.2013 cu o întârziere de 8 zile. A menționat reclamanta că livrarea cu întârziere și neîncasarea facturilor la termen este fără precedent în relațiile de 3 ani cu acești clienți. A mai adăugat că și-a pierdut credibilitatea în fața unor clienți importanți din Germania care i-au dat deja de înțeles că doresc să renunțe la produsele sale. A concluzionat că pierderile provocate de întârzierea livrărilor, încasarea facturilor cu întârziere și decredibilizarea sa este estimată la suma de 19.000 lei, arătând că își rezervă dreptul de a solicita de la pârâtă și contravaloarea sumei de 23.926,86 EUR neîncasată încă de la clientul din Germania.

Din cauză că nu a avut producție timp de 39 de zile, a fost nevoită să cheltuie 32.438 lei pentru a menține centrala termică în funcțiune, la o capacitate minimă pentru a evita înghețarea instalațiilor și a utilajelor de producție care sunt de valoare foarte mare. Așa cum a explicat și TT în analiza situației energetice nr. 344/18.12.2012, centrala termică cu care este dotată fabrica de prelucrare a lemnului funcționează cu resturile ce rezultă în urma procesului de prelucrare. Întrucât nu a mai realizat producția și a funcționat pe avarii în acest interval de timp, a fost nevoită să alimenteze tocătorul cu aproximativ 132 mc de resturi din lemn pentru încălzirea unui volum de 5100 mc de construcții în care funcționează un sistem de exhaustare de 31.000 mc/h. A arătat că a suportat costurile curentului electric pentru funcționarea centralei termice, a tocătorului, silozului și a sistemului de exhaustare la o putere de 75 kw, consum ce reprezintă o pierdere în lipsa producției. A fost obligată să consume cantitatea de 44,423 mc, cheresteaua neconformă, și toate rezervele din stocurile sale de resturi solide din lemn în cantitatea de 87 mc. Toate aceste cheltuieli s-au impus din cauza întreruperii energiei electrice, pentru a pune în practică soluția subsidiară recomandată de consultantul TT, și s-au ridicat la suma de 32.438 lei. Numai energia electrică este în valoare de 28.733 lei.

Reclamanta a mai subliniat că nu poate fi omisă situația deosebit de grea a salariaților cărora li s-a suspendat contractul de muncă din data de 10.12.2012 - 17.01.2013 și au fost trimiși acasă chiar înaintea Crăciunului și a Anului Nou. Cei 18 salariați solicită compensații în valoare de 18.000 lei, în medie câte 1.000 lei net. Responsabilii VV au promis aceste compensații în mod ferm în data de 16 și 17 ianuarie 2013, dar nu au fost acordate.

Din cauza deselor întreruperi ale activității de producție și a cheltuielilor generate de pârâtă reclamanta a precizat că a închis anul 2012 cu o rată a profitului de doar 0,3%. Cele mai mari prejudicii au fost create însă în perioada 10.12.2012 - 17.01.2013, când producția a fost oprită în totalitate, dar a făcut cheltuieli foarte mari, cum sunt cele cu plata salariilor și a impozitelor aferente pentru cei 18 salariați, cu personalul de la contabilitate, administrație, cu utilitățile. De exemplu, facturile la energie electrică pentru lunile decembrie și ianuarie sunt în valoare totală de 46.478,34 lei, sume ce au fost achitate. Au influențat indicatorii financiari-contabili din luna ianuarie și februarie, când a înregistrat o pierdere de 138.798 lei, din care suma de 91.445 lei este aferentă lunii ianuarie, situație fără precedent. În ultimii 11 ani firma nu a raportat pierderi niciodată.

Acțiunile pârâtei, neglijența acesteia și indiferența cu care a tratat situația de fapt expusă au generat un șir de evenimente care i-au cauzat serioase prejudicii.

Reclamanta a susținut că pârâta a dat dovadă de rea-credință întrucât problemele au început din iulie 2012, dar rezolvarea lor a început abia după terminarea supermarketului. Reaua-credință rezultă și din faptul că pârâta a ignorat Nota de inspecție nr. 1248 din 04.09.2012, emisă de Inspectoratul de Stat în Construcții și nu a rezolvat problemele cerute până la data de 10.09.2012. Oprirea activității firmei din data de 10.12.2012 și până în data de 17.01.2013, în perioada de ger, cu un pericol iminent de producere a unor pagube foarte mari, este altă dovadă de rea-credință mai ales că operațiunile de rebranșare au durat câteva ore de lucru în data de 17.01.2013.

A subliniat reclamanta că rebranșarea din data de 17.01.2013 s-a făcut după ce a făcut public printr-un banner solicitarea sa de a se rebranșa, ceea ce a determinat responsabilii VV veniți la festivitatea de deschidere să promită rebranșarea și acordarea de compensații salariaților.

Reclamanta a susținut că pârâta a cunoscut în detaliu prejudiciile produse deoarece a avut o vastă corespondență, a trimis numeroase adrese, foarte multe telefoane și prin prezența lor zilnică pe șantier.

În concluzie, a considerat că sunt întrunite elementele răspunderii civile delictuale: faptele (fie ele acțiuni sau inacțiuni) prin care a avariat cablurile ce asigurau alimentarea cu energie electrică a societății, reparațiile neglijent făcute anterior au caracter ilicit deoarece aduc o evidentă atingere dreptului său de proprietate, raporturilor de vecinătate ce ar fi trebuit respectate și reprezintă o încălcare a obligațiilor ce derivă din acestea. Între acestea și prejudiciul cauzat există o legătură de cauzalitate directă. Obligația de dezdăunare a pârâtei subzistă chiar dacă o parte dintre faptele materiale cauzatoare de prejudicii au fost săvârșite de diverși prepuși ai acesteia. Astfel, chiar dacă probabil că angajații constructorului NN au smuls cablurile, acesta a lucrat pentru și sub stricta supraveghere a pârâtei, iar reparațiile improvizate la cablurile distruse au fost făcute ulterior probabil de către o altă societate, tot la solicitarea pârâtei, conform art. 1373 din Noul Cod Civil. Așadar, pârâta este ținută să repare prejudiciul cauzat deparece prepușii săi au acționat în scopul realizării funcțiilor încredințate.

În drept, cererea a fost întemeiată pe art. 1357 și urm., art. 1373 din Codul civil.

În dovedire, a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, cu expertiză contabilă, cu expertiză electrotehnică (sau energetică) și cu audierea a doi martori, MM.

A anexat cererii, în copie, următoarele înscrisuri: aviz de amplasament favorabil nr. 1000209637 din 08.05.2012, adresa nr. 706/06.07.2012, confirmare de primire, adresa nr. 711/11.07.2012, declarație de conformitate privind calitatea lucrărilor din 07.07.2012, confirmare de primire, adresa nr. 723/23.08.2012, confirmare de primire, adresa nr. 928/28.09.2012, confirmare de primire, adresa nr. 929/28.09.2012, confirmare de primire, adresa nr. 1030/12.11.2012, confirmare de primire, adresa nr. 1212/2/27.12.2012, confirmare de primire, adresa nr. 115/15.01.2013, confirmare de primire, adresa nr. 225/25.02.2013, confirmare de primire, adresa nr. 703/03.08.2012, adresa nr. 2172/NT/07.09.2012, Nota de inspecție I.S.C. nr. 1248/04.09.2012, Raport Oroles nr. 344/18.12.2012 privind rezultatul analizei și constatărilor efectuate cu ocazia remedierii defecțiunii apărute la coloanele de alimentare cu energie electrică în perioada 10-11-12 decembrie 2012, contract de prestări servicii nr. 631/10.12.2012, factura nr. 630/13.12.2012, adresa nr. 1212/1/12.12.2012, adresa nr. 252/12.12.2012, tabel nominal cu salariații cărora li se suspendă activitatea conform hotărârii AGA nr. 252/12.12.2012, confirmare de primire, adresa nr. 1212/12.12.2012, confirmare de primire, cerere olografă din partea inginerului de producție din 02.10.2012, factura nr. 729/27.07.2012, factura nr. 756/17.08.2012, proces-verbal de recalculare a energiei electrice nr. 411/26.09.2012, încheiat la 27.09.2012, aviz credit din 20.02.2013, cerere olografă din partea inginerului de producție din 18.01.2013, oferta generală DD nr. 31178/05.02.2013, adresa din 10.01.2013, factura Snr. 810000338702/16.01.2013, factura Snr. 810000350934/15.02.2013.

Reclamanta a achitat inițial, la solicitarea instanței, taxa judiciară de timbru în cuantum de 5.601 lei și titmbru judiciar de 5 lei. Ulterior, prin încheierea din camera de consiliu din data de 09.08.2016, instanța a admis cererea reclamantei de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru și a redus taxa datorată de la 8320,81 lei la 3000 lei pe care a eșalonat-o în trei rate.

Pârâta a formulat întâmpinare, la data de 11.06.2013, depusă la filele 101-104 din vol. I al dosarului, solicitând respingerea ca nefondată a acțiunii, precum și o cerere de chemare în garanție a LL, depusă la filele 105-106 din vol. I al dosarului.

În fapt, pârâta a susținut că suma solicitată drept despăgubiri, în cuantum inițial de 199.516 lei, nu are caracter cert, fiind produsă prin adunarea mai multor prezumtive prejudicii, fără să reprezinte o pagubă efectivă în patrimoniul reclamantei și fără a prezenta convingerea că aceste pagube se vor produce în viitor.

În al doilea rând, nu este demonstată legătura de cauzalitate dintre fapta cauzatoare de prejudicii și prejudiciile înregistrate, existând doar afirmații fără substanță și presupuneri în tot textul cererii.

Cu privire la situația de fapt, a precizat că societatea a edificat, prin intermediul antreprenorului general KK. Acest magazin standard și parcarea aferentă se învecinează cu clădirile deținute de reclamantă.

Cu ocazia lucrărilor de edificare a parcării, antreprenorul general a smuls din eroare cablurile electrice subterane care alimentau fabrica reclamantei, în data de 06.07.2012. Chiar a doua zi, prin intermediul GG, legăturile electrice au fost repuse în funcțiune, firma executantă garantând prin declarația de conformitate nr. 12102 calitatea lucrărilor. Din constatările consultanților a rezultat că aceste branșamente nu erau pozate și semnalizate corespunzător (cu folie avertizoare, la o adâncime de minimum 90 cm, strat de nisip și borne de semnalizare) astfel încât era foarte dificil ca traseul acestuia să poată fi identificat exact pe teren pentru a fi protejat. În condițiile în care de semnalizarea traseului electric este responsabil beneficiarul acestui traseu, orice omisiune sau neconcordanță este asumată implicit de către beneficiar sub aspectul consecințelor.

Pârâta a precizat că după intervenția BB aceste conexiuni au fost refăcute la standardele moderne și că nu are cunoștință despre alte întreruperi de energie electrică din trecut, menționând că din evidențele Tribunalului Neamț rezultă că reclamanta a fost reclamată penal pentru consum fraudulos de energie, existând un istoric judiciar bogat între reclamantă și F.

Întrucât cablul traversa proprietatea sa, pârâta a arătat că s-a dispus identificarea traseului și scoaterea acestuia la limita de proprietate. Chiar înainte de a deveni proprietari, ca împuterniciți ai EE, a demarat acțiuni ce vizau obținerea avizelor tehnice pentru mutarea traseului branșamentului existent și a obținut din partea CC, prin directorul ID, o declarație prin care arăta că este de acord cu eliberarea amplasamentului și mutarea acestuia pe proprietatea lor, dar sub condiția ca Ssă renunțe la pretențiile pecuniare față de ea, în sumă de aproximativ 40.000 EUR.

Pârâta a arătat că a executat această deviere după întocmirea unui proiect tehnic corespunzător, de firme specializate, conectarea la PT fiind efectuată cu acceptul și sub supravegherea E.On. Astfel, traseul branșamentelor electrice al celor două proprietăți este distinct.

Cu privire la pagubele pretinse de reclamantă a arătat că suma de 29.200 lei, reprezentând contravaloarea firidei de alimentare cu energie electrică și a manoperei de montare, nu a fost achitată vreunei societăți și este dedusă doar din oferta firmei DD SRL, ofertă care nu a fost urmată de execuție și plată. În consecință, suma are caracter incert și lipsește legătura de cauzalitate dintre fapta cauzatoare de prejudicii din data de 06.07.2012 și necesitatea achiziționării unei firide de alimentare. Din proiectul întocmit de D rezultă că se vor monta cablurile electrice deviate în firida existentă E 2-4 situată pe peretele magaziei aparținând reclamantei. Proiectul a fost adus la îndeplinire, astfel încât achitarea unei noi firide nu mai apare ca justificată.

Referitor la suma de 3.700 lei, pârâta a precizat că, la ora actuală, terenul a fost readus la starea inițială de către antreprenorul general.

Suma de 7.432 lei, reprezentând energia stabilită de HH în sarcina reclamantei, nu îi poate fi imputată deoarece recalcularea s-a făcut în funcție de Normele ANRM și a considerat că, în realitate, reclamanta consumase mai multă energie electrică decât plătise. Nu s-a făcut referire în niciun document emis de Sde faptul că această recalculare are la bază pierderi de energie pe traseu. În fapt, pârâta a susținut că reclamanta a mai avut probleme cu modul de calcul al consumului de energie, fiind descoperită de SEnergie cu un branșament ilegal, deschizându-se și un dosar penal. Și anterior anului 2012 reclamanta contesta frecvent facturile emise de SEnergie. Din moment ce pierderile de energie existau și înainte, nu se poate face o legătură între fapta secționării branșamentului și reparația acestuia și pierderile de energie ulterior reclamate. În esență, pârâta a susținut că nu este dovedită o legătură de cauzalitate.

Suma de 42.081 lei, reprezentând contravaloarea cherestelei uscate de 44,423 mc, nu este dovedită pentru că nu s-a arătat modalitatea prin care această cherestea a fost valorificată și nici nu s-a dovedit că întreruperea energiei electrice din 28.09.2012 s-a produs din pricina sa.

În absența stabilirii certe a legăturii de cauzalitate, nici suma de 700 lei, contravaloarea rebranșării din 10.12.2012, nu îi poate fi imputată. A susținut că utilajele folosite de reclamantă au un grad ridicat de uzură, atât tehnică, cât și morală, și nu se poate exclude posibilitatea ca problemele electrice să apară și din cauza aceasta. Aceeași situație a susținut că este aplicabilă și pentru suma de 600 lei, reprezentând servicii de analiză și consiliere prestate de TT.

Tot fără probe, a susținut reclamanta că fapta sa a cauzat arderea unui motor de la centrala termică. Prin acțiune se solicită suma de 6.600 lei, sumă care nu reprezintă un prejudiciu actual, ci un prejudiciu viitor, la baza solicitării fiind doar o ofertă făcută de către RR SRL. A considerat pârâta că prejudiciul nu are caracter cert, centrala termică fiind în funcțiune și la acest moment.

Suma de 22.665 lei, reprezentând contravaloarea salariilor angajaților trimiși în șomaj tehnic, nu îi poate fi imputată, față de lipsa legăturii de cauzalitate. Pârâta a susținut că este de notorietate că în domeniul prelucrării lemnului se recurge deseori la trimiterea angajaților în șomaj tehnic pe perioadele friguroase, rezultând astfel o economie pentru societate, și de curent electric, dar și de cheltuieli salariale. Motivul ține de faptul că livrările către firmele de construcții scad în perioada de iarnă când acestea nu mai au activitate. Aceeași motivare o păstrează pârâta și pentru suma de 35.000 lei, nefiind întrunite condițiile obligatorii pentru a atrage răspunderea civilă delictuală.

Cu privire la relația cu partenerii străini, pârâta a arătat că nu se poate deduce intenția certă a acestora de sancționare în acest fel a reclamantei și că recuperarea eventualelor prejudicii se poate face direct de la acești parteneri, mai ales că existau contracte comerciale încheiate de părți. Suma de 19.000 lei are, de asemenea, caracter incert, fiind doar estimată, unul din criteriile folosite fiind decredibilizarea în fața unor clienți importanți.

Referitor la suma de 32.438 lei, reprezentând costuri suplimentare efectuate pentru menținerea centralei termice în funcțiune, pârâta a susținut că această sumă se îmbină cu suma solicitată pentru pierderi cauzate de lipsa producției. Nu se face o distinție clară între ce anume au livrat, chiar cu întârziere, și ce anume au consumat pentru efectuarea acestor livrări.

Pârâta a adăugat că, față de profitul net care rezultă din bilanțurile publice (3.715 lei în anul 2011, 1.210 lei în 2010, 9.129 lei în anul 2009, 36.942 lei în anul 2008, 2.061 lei în anul 2007, 1.614 lei în anul 2006), suma de aproximativ 200.000 lei solicitată de reclamantă acoperă profitul net al societății pe câțiva ani și nu este justificată pentru închiderea producției pentru perioada 10.12.2012 - 17.01.2013.

În concluzie, pârâta a susținut că nu s-a dovedit legătura de cauzalitate dintre fapta cauzatoare de prejudicii și prejudiciul efectiv înregistrat, arătând că prejudiciul precizat de reclamantă are în parte caracter incert, în parte caracter inexistent, fiind solicitate cheltuieli estimate, dar neefectuate, fără a se dovedi caracterul util al acestora.

În dovedire, a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, cu interogatoriul reclamantei și al chematei în garanție.

Prin cererea de chemare în garanție formulată împotriva SS, pârâta a solicitat obligarea acesteia, în ipoteza admiterii cererii de chemare în judecată, la plata despăgubirilor ce vor fi stabilite de instanță. Cererea a fost precizată la data de 15.10.2013, în sensul obligării chematei în garanție la plata sumei totale de 195.916 lei, pârâta achitând și taxa judiciară de timbru calculată pentru fiecare sumă în parte, în total 11.913 lei (fila 71, vol. II).

A arătat pârâta că a încheiat cu societatea chemată în garanție contractul de antrepriză generală nr. 2500/22.06.2012 referitor la construcția la cheie a unui magazin standard VV prin care se arată că antreprenorul a avut timp suficient pentru a se informa cu privire la eventualele dificultăți ale lucrătorilor printre care se numără și poziția conductelor, în special a celor subterane. Antreprenorul a declarat explicit că s-a asigurat în detaliu în ceea ce privește amplasamentul obiectivului și că nu mai poate invoca după semnare necunoașterea suficientă a amplasamentului subteran (art. 3.1). Se arată că antreprenorul va fi direct responsabil pentru acțiunile sale, cât și pentru cele ale subantreprenorilor (art. 6.7.1).

Pârâta a precizat că nu a mai încheiat contract de antrepriză generală cu altcineva, toate lucrările la obiectiv fiind efectuate de prepușii chematei în garanție.

Din cauza faptei directe a unui prepus al chematei în garanție s-a ajuns la secționarea cablului electric la data de 06.07.2012. Ulterior, reparațiile asupra cablului electric, precum și devierea traseului acestora, s-au efectuat prin firme specializate, aflate în relație de subordonare cu antreprenorul general (pct. 6.7.2 din contract).

În drept, a invocat art. 73 și urm. din Codul de procedură civilă.

În dovedire, a solicitat administrarea probei cu înscrisuri și cu interogatoriu.

Pârâta a anexat, în copie, următoarele înscrisuri: minuta Electroaxa din 20.12.2011, referat SMoldova Distribuție, declarație reclamantă, aviz de amplasament favorabil, lucrare Electroaxa - deviere rețea electrică, raport de activitate - obiectiv VV, atestat nr. 8014/25.06.2012, decizia președintelui ANRE nr. 1571/25.06.2012, adresa nr. 655/15.11.2012, planșe fotografice, proces-verbal de recepție din 17.01.2013, declarația de conformitate SS, nota de inspecție ISC din 04.09.2012, minuta din 19.12.2012, corespondența purtată de VV cu antreprenorul Concret Construct, protocol din 25.02.2013, protocol din 05.04.2013, adresa din 10.05.2013, contractul de antrepriză generală nr. 2500/22.06.2012, raport de activitate - 23.07. - 26.07.2012, protocol din 26.07.2012 și din 02.08.2012, extras din presă, extras de pe portalul Ministerului Finanțelor Publice, extras de pe portalul instanțelor de judecată.

La data de 02.07.2013, la filele 246-253, vol. I, reclamanta a depus la dosar răspuns la întâmpinare, arătând că pârâta recunoaște că antreprenorul general a smuls "din eroare"; cablurile electrice ce alimentau societatea și subtraversau proprietatea pârâtei, situație care creează implicit prezumția existenței unei pagube și a legăturii de cauzalitate între culpa (chiar și în forma ei cea mai ușoară) a prepusului pârâtei și prejudiciul invocat.

A precizat că paguba a fost produsă, pe de o parte, din cauza ruperii cablurilor electrice, fapt întâmplat din culpa prepusului său, AG, care a avut calitatea de antreprenor general în baza contractului nr. 2500/22.06.2012, și pe de altă parte din cauza reparațiilor defectuoase făcute la firidă și la rebranșarea cablurilor, executate potrivit pârâtei de SS SRL, firmă despre care pârâta nu a precizat dacă a încheiat cu ea un contract de prestări servicii direct sau a lucrat ca subantreprenor. Reclamanta a considerat că și a doua societate își păstrează și ea calitate de prepus al pârâtei deoarece contractul de antrepriză menționează că subantreprenorii trebuie să fie doar dintre cei agreați de beneficiar (art. 2 pct. 2.1.4 din contractul nr. 2500/2012).

Reclamanta a precizat așadar că este vorba despre răspunderea pentru fapta altuia, și anume a comitentului pentru prepusul său, lucrările fiind efectuate pentru pârâtă și sub controlul ei direct.

Reclamanta a susținut că litigiile pe care le are cu S vizează o serie de facturi din perioada 2008-2009, contestate în instanță, fără nicio legătură cu cauza pendinte. Dosarul penal citat în întâmpinare are ca titular al plângerii penale societatea CC, și nu V, fiind îndreptată împotriva unor autori necunoscuți pentru consum fraudulos și vizează tot perioada amintită. Din martie 2009 și până în momentul recalculării energiei de către Sca urmare a defecțiunilor cauzate de prepușii pârâtei (perioada pentru care s-a făcut recalcularea începe din 07.07.2012, după rebranșarea defectuoasă făcută de SS) nu s-au înregistrat nici un alt fel de incident cu privire la linia de cabluri electrice ce alimentau CC. La nicio citire sau verificare a contorului în perioada martie 2009 - 07.07.2012 nu s-au constatat nereguli. Problemele cu Sîn perioada 2008-2009 au fost în postul trafo PT 38 care se află pe terenul proprietatea autoarei pârâtei (HH) și nu pe traseul de alimentare unde cablurile de alimentare au fost smulse cu excavatorul.

În concluzie, a considerat că susținerile pârâtei din întâmpinare sunt tendențioase.

În realitate, reclamanta a susținut că traseul cablurilor electrice l-a fost bine cunoscut pârâtei și antreprenorului general încă anterior cumpărării imobilului. Acesta le-a fost făcut cunoscut de S odată cu emiterea avizului favorabil din 08.05.2012, dar și reclamanta i-a informat cu privire la existența și amplasamentul cablurilor. Din contractul de antrepriză, antreprenorul avea obligația de a se informa asupra situației terenului, inclusiv a rețelelor subterane, pierzându-și dreptul de a mai putea invoca ulterior semnării contractului necunoașterea amplasamentului suprateran sau subteran sau incorectitudinea documentelor prezentate. Deci obligația de a se informa a prepusului pârâtei subzistă și în ipoteza insinuată de aceasta cum că branșamentele nu ar fi fost pozate și semnalizate corespunzător.

Mai mult, a arătat reclamanta că rețeaua de cabluri care a alimentat înainte de decembrie 2012 societatea a fost executată de lucrătorii C, conform planului elaborat de specialiștii lor, și din moment ce rețeaua a funcționat la capacitate maximă fără a avea vreodată probleme este evident că a fost bine executată.

În ciuda insistențelor sale și a obligațiilor impuse de Inspectoratul de Stat în Construcții, pârâta a refuzat să prezinte documente din care să rezulte standardele de calitate a lucrării de rebranșare din 07.06.2012. Declarația de conformitate nr. 12102/07.07.2012 este un document generic, tipizat, în care nu se detaliază lucrările executate de SS SRL și nici obiectivul vizat. În acest condiții, înscrisul nu are nicio valoare probantă pentru că nu există certitudinea lucrării pentru care a fost eliberat.

Referitor la suma de 29200 lei solicitată pentru firida avariată ca urmare a scurtcircuitului produs prin smulgerea cablurilor pe data de 6.07.2012, a arătat că valoarea acestei a fost indicată orientativ din evaluarea efectuată de Dși oferta FInternational SRL, firme atestate ANRE, urmând ca prețul indicat să fie reverificat în cadrul expertizei electrotehnică solicitată. Adresa 655 din 15 noiembrie 2012, emisă de FH, cu referire la firidă conține afirmații nereale. Mai mult decât atât, "analiza"; este făcută la 4 luni de la prima întrerupere a alimentarii cu energie electrică, iar urmele scurtcircuitului electric produs în firidă erau cu siguranță vizibile și atunci, în luna noiembrie 2012. Înscrisul depus de pârâtă confirmă faptul că în timpul săpăturilor efectuate pe proprietatea SC VV România SCS au fost rupte cablurile și s-au produs avarii în firida sa. Evaluatorul a făcut cu rea intenție afirmații "tehnice"; eronate, de exemplu: "... s-au deteriorat papucii cablelor de sosire din PT fapt ce s-a datorat lipsei unei protecții selective a instalației (în PT 38 protecția se face doar cu siguranțe MPR de 250 A) respectiv plecarea din PT 38 trebuia să fie echipată cu întrerupător de jt (jt înseamnă joasă tensiune) cu mare putere de rupere...";. Or, siguranțe MPR înseamnă tocmai siguranțe cu mare putere de rupere. Deci, firida era dotată corespunzător inclusiv cu sistemele de siguranță obligatorii. În "Raport de activitate-execuție branșament electric AZI- Poze"; s-au anexat imagini cu branșamentul cablului. Primele două imagini sunt tocmai cu aceste siguranțe tip "MPR";.

Chiar dacă nu ar fi fost așa, reclamanta a susținut că nu i se poate imputa nici o culpă deoarece, conform legislației în materie energetică, singurul abilitat în a monta și verifica aparatele de măsurare a energiei sunt operatorii de rețea. Așa cum a menționat firma de evaluare, la pct. 1, delimitarea instalației electrice este la bornele cablului de joasă tensiune situate în incinta PT 38. La aceste borne este montată grupa de măsură de la care pleacă apoi cele 2 cabluri care reprezintă branșamentul SC CC. Conform HG Nr. 1007 din 25 iunie 2004, pentru aprobarea Regulamentului de furnizare a energiei electrice la consumatori, art. 104, pct. 1 se menționează: "Grupurile de măsurare utilizate în decontare, indiferent de locul unde sunt montate, aparțin operatorului de rețea și se montează numai de către acesta";. De asemenea definiția de "grupă de măsurare a energiei electrice";, conform Hotărârii 1007 din 25 iunie 2004 pentru aprobarea Regulamentului de furnizare a energiei electrice la consumatori, Anexa 1, Secțiunea a 3-a, Definiții și abrevieri, se menționează: "grup de măsurare a energiei electrice - ansamblu format din transformatoarele de măsurare și contorul de energie electrică, precum și toate elementele intermediare care constituie circuitele de măsurare a energiei electrice, inclusiv elementele de securizare."; Deci grupa de măsura este formată și din elementele de securizare, adică siguranțele de tip MPR. Mai mult, aceste componente se află situate în incinta PT 38.

Reclamanta a susținut că, în raport cu prevederile legale menționate și situația de fapt reală o eventuală vină în lipsa elementelor de securizare ar putea-o avea E-ON Distribuție SA, proprietarul grupului de măsurare care a operat montarea și verificare acestuia și nu consumatorul care nu are competențe de a instala în interiorul postului de transformare aparataj electric. Oricum PT 38 despre care a făcut vorbire FH, la solicitarea pârâtei, este un post de transformare, proprietatea E-on amplasat pe terenul acesteia din urmă. Or, firida asupra căreia a ridicat pretenții, a adăugat reclamanta, este tabloul electric de distribuție situat pe proprietatea sa în care intră cablurile ce vin din PT38 și se distribuie către clădirile proprietatea sa.

A reiterat reclamanta că prima întrerupere a avut loc în data de 6.07.2012 când firida cu aparatajul electric aflat pe proprietatea sa a luat foc, s-au produs scântei mari, fum gros, a luat foc, iar porțiuni de cablu și legături interioare s-au topit. Topirea unor părți componente de la firidă este evidentă și recunoscută. Repararea firidei s-a făcut, după cum afirmă pârâta, de SC GGîn mod provizoriu. Calitatea reparațiilor efectuate de această firmă au determinat un lanț întreg de alte întreruperi inclusiv o recalculare a consumului de energie electrică, stabilită de E-ON prin Procesul Verbal nr. 411/ 26.09.2012, aferent perioadei 07.07-21.09.2012, respectiv începând cu ziua în care s-au efectuat reparațiile. Aceste reparații s-au făcut fără documente și fără nici o garanție. A subliniat că declarația de conformitate transmisă este una emisă generic și nu se referă la o anumită lucrare efectuată.

Reclamanta a arătat că funcționează într-o formă de provizorat cu sistem de conexiuni și aparataj de protecție necalibrat și parțial nefuncțional. Și planșele foto depuse dovedesc, arată reclamanta, că s-a făcut o reparație rudimentară și provizorie, motiv pentru care se impune înlocuirea firidei cu una agreată de E-ON.

Cu privire la readucerea în starea inițială a terenului proprietatea sa, reclamanta a precizat că pârâta a efectuat această lucrare în luna mai 2013, după introducerea acțiunii și după achitarea taxei de timbru.

Cu privire la suma de 7432 lei ce reprezintă recalculare energiei electrice de către E-ON pe perioada ulterioară zilei de 7.07.2013, când SC SS SRL a făcut reparațiile, a arătat reclamanta, că celelalte litigii cu operatorul de rețea vizează o situație cu mult anterioară, că dosarul penal are ca substrat sesizare noastră și nu a E-ON pentru consum fraudulos și că în ciuda insinuărilor pârâtei, din 2009 și până pe 7.07.2012 nu s-au mai înregistrat nici un fel de pierderi de energie sau alte nereguli la aparatele de măsurare, deși cantitatea de energie a fost măsurată iar circuitul a fost verificat de către angajații E-ON periodic. De asemenea, a arătat că această energie suplimentar calculată rezultă din pierderile datorate reparațiilor defectuoase întreprinse după scurtcircuitul din 6.07.2012 în postul de transformare unde este montată grupa de măsurare a consumului de energie.

La data de 28 sept. 2012 a fost o nouă întrerupere a energiei electrice când se afla la uscare, în uscător, o cantitate importantă de cherestea, în fazele finale ale ciclului de uscare. După sortarea repetată a rezultat o cantitate de 44,423 mc de cherestea improprie pentru utilizare, conform referatului inginerului de secție și documentului contabil cu care s-a înregistrat cu această pierdere în contabilitatea firmei. În cuprinsul acțiunii, a arătat reclamanta, a descris nu numai modalitatea în care s-a ajuns la cantitatea a cărei contravaloare a solicitat-o, ci și cum a fost folosită cheresteaua rămasă neuscată din cauza întreruperii curentului electric care alimenta cuptorul. A subliniat că valoare celor 44, 423 mc de cherestea neconformă, folosită ca "sursă de foc"; pentru încălzirea spațiului în care funcționează sistemul de exhaustare nu a fost inclusă la cheltuielile cumulate la pct. k din acțiune.

A susținut reclamanta că pârâta a fost informată cu privire la celelalte întreruperi de energie. Din moment ce nu au dat curs solicitărilor sale, s-a văzut nevoită să găsească, prin mijloace proprii, soluții, iar pentru aceste soluții avea nevoie de opinia unor specialiști în domeniu, pentru a limita pagubele deja însemnate, apelând la SC Oroles Corn SRL. Din înscrisurile întocmite de aceștia rezultă suficient de explicit că intervenția lor are scopul de a limita pagubele produse de reparațiile defectuoase făcute după data de 7.07.2012 și următoarele la rețeaua de cabluri smulse în timpul lucrărilor de construcție.

Cu privire la cei 6600 de lei ce reprezintă contravaloare motorului ars, reclamanta a precizat că fabrica de prelucrare a lemnului a societății a fost dotată cu utilaje noi, astfel că motorul distrus de una dintre întreruperile de energie electrică cauzată de pârâtă nu era uzat, așa cum a încercat să insinueze pârâta. A arătat că motorul ars din centrală a fost înlocuit provizoriu cu un altul second hand ca o soluție provizorie pentru a putea porni centrala. Prejudiciul produs prin arderea acestuia nu este unul viitor, s-a produs deja. Faptul că nu a reușit să achiziționeze un motor nou (sau cel puțin unul de aceiași valoare și calitate cu cel ars) nu transformă paguba pricinuită într-una incertă viitoare, așa cum incorect a susținut pârâta. Valoarea acestei piese din centrală va fi evaluată de către expertul electrotehnic, iar valoare indicată în acțiune este una orientativă făcută în condițiile impuse de nou cod de procedură civilă care obligă la indicarea criteriilor care au stat la baza pretențiilor ridicate prin acțiune.

Contravaloarea salariilor angajaților pe care societatea a fost nevoită să îi plătească cu 75% din salariu, deși nu au lucrat reprezintă, așa cum a motivat pe larg în acțiune, o pagubă, consecință a întreruperii forțate a activității în fabrica de prelucrare a lemnului din cauza lipsei energiei electrice. La momentul la care s-a emis decizia de intrare în "șomaj tehnic"; societatea avea contracte ferme cu partenerii străini, contracte pe care nu a putut să le onoreze la timp. Deci, în cazul său, activitatea era în plină desfășurare și nu ar fi avut cum să-și permitem luxul de a-și trimite angajații acasă de dragul de a nu fi o excepție de la "notorietatea"; invocată de pârâtă și exemplificată prin câteva extrase din presa locală din alte județe. De remarcat că primul articol vizează intrarea în șomaj tehnic a unei firme de construcții și a unei firme de înghețată în anul 2008, iar al doilea un producător de PAL și MDF din Sebeș în 2009. Reclamanta a susținut că le poate numi, doar în sens peiorativ, două articole cu putere de notorietate pentru realitatea din domeniul prelucrării produselor de genul celor prelucrate de SC CC la nivelul anului 2012.

Cu privire la suma de 35.000 lei pretinsă ca urmare a nerealizării producției în perioada 10.12.2012-17.01.2013, aceasta este estimativ precizată în petitul cererii de chemare în judecată urmând a fi stabilită de un expert contabil prin raportare la producția care, în condiții de funcționare, a fost realizată până atunci de SC CC. În întâmpinare, pârâta s-a limitat doar la a susține că nu sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale fără însă a preciza exact ce nu anume nu ar fi complinit.

Cu privire la paguba produsă din cauza imposibilității respectării termenelor din contractele cu partenerii străini, de asemenea reclamanta a arătat că urmează ca această susținere să fie verificată de un expert contabil. În momentul introducerii acțiunii, reclamanta a susținut că avea această pierdere evidențiată în contabilitate și aplicarea acestei sancțiuni de plată parțială a prețului ca urmare a întârzierii la livrare nu s-ar fi produs dacă s-ar fi putut îndeplini obligațiile contractuale asumate.

A continuat reclamanta că situația descrisă în acțiunea inițială este suficient de clară. La fila 8 din acțiune a explicat ce anume a cheltuit și în ce condiții a fost nevoită să mențină timp de 39 de zile hala de producție la temperaturi pozitive. Perioada 10 decembrie 2012-17 ianuarie 2013 o fost cea mai geroasă perioadă a iernii și exista pericolul de a îngheța toate instalațiile din fabrică. Aceste costuri sunt evidențiate în contabilitatea societății și vor putea fi verificate de către un expert.

Pretențiile sunt mult sub cheltuielile efectuate - energia electrică, salariații care trebuiau să urmărească parametrii centralei termice, rumegușul și deșeurile solide din lemn. Numai energia electrică este estimată la suma de 28.738 lei, conform facturilor atașate o dată cu acțiunea. A arătat că nu a dorit să realizeze un "profit";, ci doar recuperarea cheltuielilor generate de SC VV România SCS pentru încălzirea spațiilor de lucru fără a realiza producție timp de 39 de zile. Nici pe departe SC VV România SRL nu s-a dovedit a fi un vecin de bună credință. Deși au știut foarte bine situația pentru că au avut în permanență în teren personal specializat, au ignorant situația creată și au lăsat pagubele să se producă fără a lua măsuri de limitare. Încă din anul 2011, pârâta a știut de existența branșamentului subteran care se suprapunea cu intențiile de construire a supermarketului. În mod normal, înaintea unor acțiuni de demolare și săpătura ar fi trebuit să protejeze sau să devieze rețeaua de cabluri electrice proprietatea SC CC. Emiterea declarației date de SC CC, depusă cu întâmpinarea, demonstrează dorința sa de a răspunde solicitărilor SC EE și VV România SC și de a nu crea un disconfort și o piedică în calea intențiilor vecinilor săi de a vinde și de a construi. Așa cum a dovedit prin vasta corespondentă purtată cu pârâta, reclamanta a susținut că a fost întotdeauna deschisă și a propus și variante de soluționare.

Din documentele depuse de SC VV România SC rezultă că și constructorul a solicitat de la VV România SCS soluții pentru devierea cablului de cel puțin 3 ori, în următoarele documente: "Raport de Activitate"; perioada 23.07-26.07.2012, pagina 11: "se solicita de către AG (nn: constructorul SC AG) soluționarea devierii cablului de energie existent pe amplasament...";; Protocol de comandament Nr. 4 din 26.07.2012, pag. 4: "Constructorul solicită detalii privind finalizarea demolării în zona C4, C5 limita de proprietate, deviere cablu electric existent pe amplasament...";, iar la responsabil este menționat: "VV";; Protocol de comandament Nr. 5 din 02.08.2012, pag. 3: "Constructorul solicita detalii privind finalizarea demolării în zona C4, C5 limita de proprietate, deviere cablu electric existent pe amplasament...";, iar la responsabil este menționat: "VV";.

Din documentele depuse de SC VV România SCS, menționate, rezultă că în fapt constructorul a lucrat numai sub coordonarea strictă a numeroși reprezentanți de la VV, persoane cu pregătire tehnică superioară sau a diriginților de șantier care erau zilnic prezenți pentru coordonarea activității.

Din minuta încheiată în data de 19.12.2012 rezultă în mod explicit că în data de 5 decembrie 2012 s-a terminat construirea supermarketului și s-a întocmit "Procesul Verbal la terminarea lucrărilor Nr. IS 1407, data 05.12.2012, dar alimentarea cu energie electrică pentru CC nu era încă rezolvată. În data de 10 decembrie 2012 fabrica s-a închis și muncitorii au fost trimiși în șomaj tehnic din lipsa energiei. Mai mult, din minută rezultă că lucrarea pentru alimentarea cu energie pe un nou amplasament era terminată și a rămas doar "...pozarea în proprietatea AZI urmând a fi finalizată conform proiect."; A menționat reclamanta că pozarea cablurilor pe proprietatea sa și conexiunile cablurilor s-au făcut tocmai în data de 17 ianuarie 2013 de o echipă de 3 muncitori în 4 ore. Aceasta demonstrează doar rea-voința, în opinia reclamantei.

Reclamanta a afirmat ți că, din adresa nr. IS 1389 din 14.11.2012 emisă de SC VV România SCS către constructorul SC AG, rezultă în mod explicit că și aceștia au cunoscut pagubele produse firmei SC CC de întreruperea permanentă a alimentării cu energie electrică (adresele firmei SC CC nr. 706/ 06.07.2012, adresa nr. 1028/02.11.2012 și adresa nr. 1030/ 12.11.2012). A susținut că a avut o atitudine deschisă oricărei variante și a propus soluții alternative, așa cum rezultă și din adresa nr. 703 din 3 august 2012. De asemenea, în adresa nr. 1030 din 12.11.2012 a menționat: "Chiar dacă devierea branșamentului presupune cabluri mai lungi și pierderi suplimentare de energie, suntem de acord cu această deviere dacă SC VV România SC rezolvă toate problemele generate de ruperea/ smulgerea cablurilor cu excavatorul. Nu vrem nimic suplimentar";. Abia după numeroase intervenții pârâta a fost de acord să rezolve problema branșamentului prin devierea cablurilor. Ar fi avut și opțiunea devierii de sub construcția edificată și protejarea cablurilor cu protecții în zona traficului cu mașini grele, în baza unui proiect tehnic de execuție. Fiind o lucrare de specialitate a solicitat ca devierea să se facă în baza unui proiect tehnic vizat de verificator și nu o improvizație precum reparațiile efectuate până atunci. Aceste aspecte au fost transmise explicit pârâtei prin adresa nr. 1030 din 12.11.2012.

Reclamanta a susținut că încă nu știe când a fost pozat cablul pe noul amplasament pe terenul pârâtei deoarece nu a fost informată și nici nu știe cine a executat aceste lucrări. Pe terenul său cablurile au fost pozate și branșamentul realizat abia în data de 17 ianuarie 2013. În data de 17 ianuarie s-au realizat legăturile în postul trafo PT 38 aflat pe proprietatea pârâtei și la firida aflată pe proprietatea sa.

În final, reclamanta a solicitat ca pârâta să clarifice raporturile juridice pe care le-a avut cu SC SS SRL, despre care a afirmat că ar fi realizat lucrările de rebranșare a cablurilor smulse în 6.07.2012 și să precizeze dacă FH s-a ocupat exclusiv de devierea cablurilor sau a făcut intervenții și asupra cablurilor de pe vechiul aliniament rupte pe 6.07.2012, reparate neglijent pe 7.07.2012 și din care SC CC s-a alimentat de pe 10.12.012 până pe 17.01.2013 la o putere instalată redusă, la limita de avarie.

La data de 10.09.2013, chemata în garanție AG a depus întâmpinare, la filele 2-4 din vol. II, solicitând respingerea cererii de chemare în garanție ca nefondată și a cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată. A solicitat și plata cheltuielilor de judecată.

În fapt, a arătat că prin contractul de antrepriză generală nr. 2500 din 22.06.2012 încheiat cu pârâta s-a obligat să construiască la cheie, în stare funcțională, magazinul standard VV din orașul Piatra Neamț, str. 1 Decembrie 1918, nr. 44 bis. La data încheierii contractului, pârâta, în calitate de beneficiar, i-a predat amplasamentul lucrării, conform procesului-verbal de predare-primire din 22 iunie 2012, fără însă ca la predarea amplasamentului să-i înmâneze un plan de situație al amplasamentului cablurilor subterane care alimentau cu energie electrică firma reclamantă și nici nu au fost pichetate în prezența delegatului Sîncât să poată fi identificate și protejate.

De asemenea, în avizul de amplasament favorabil nr. 1000209637/08.05.2012, emis de SMoldova Distribuție SA, Departamentul Rețea Neamț, pe care pârâta i l-a înmânat, se menționează doar că în zona amplasamentului propus pentru obiectivul "Construire supermarket, împrejmuire și amplasament semnale luminoase"; există LES 0,4 kc ce aparține reclamantei, fără să fie însoțit de un plan de situație cu traseul acestora.

Chemata în garanție a susținut că, în lipsa unui plan de situație a amplasamentului cablului electric, a pichetării lui, dar și având în vedere pozarea necorespunzătoare a acestuia (folie avertizoare, adâncime de 90 cm, strat de nisip, borne de semnalizare ș.a.), traseul sinuos și nu în lini dreaptă de la punctul trafo la firida proprietatea reclamantei, așa cum s-a dovedit ulterior cu ocazia executării lucrării de deviere a cablului, a fost imposibil de identificat cablul pentru a fi protejat și pentru a fi evitată avarierea lui.

S-a mai arătat că apărările pârâtei în sensul că a încălcat prevederile art. 3.1 și art. 6.7 din contract nu pot fi primite. Astfel, art. 3.1 vizează informarea cu privire la caracteristicile terenului de fundare, nivelul pânzei freatice, racordarea terenului la rețeaua de drumuri, poziția conductelor, în special a celor subterane, precum și a racordurilor de orice tip. Or, în cauză, chemata în garanție a susținut că nu a avariat conducte și nici racorduri, ci un cablu. Pe de altă parte, acest cablu nu era poziționat corespunzător, urma un traseu sinuos, imprevizibil, situație de fapt recunoscută de societatea pârâtă prin adresa nr. 1212/12.12.2012 către reclamantă. A susținut chemata în garanție că nu putea fi identificat cablul rupt, cu toate diligențele pe care le-a manifestat cu ocazia efectuării săpăturilor.

A mai susținut că nu a încălcat nici art. 6.7 din contract potrivit căruia: "Antreprenorul general se obligă să nu subcontracteze în întregime lucrările unui singur antreprenor. Antreprenorul va preda beneficiarului în prealabil lista subantreprenorilor propuși pentru realizarea lucrărilor, subantreprenorii propuși pot fi folosiți pentru executarea lucrărilor acestui contract numai dacă sunt acceptați în prealabil de către beneficiar. Atât în faza de semnare a contractului, cât și pe parcursul derulării lucrărilor de execuție beneficiarul are dreptul de a refuza sau de a cere scoaterea din șantier a oricărui subantreprenor, colaborator sau angajat al antreprenorului";.

În speță, după producerea avarierii cablului electric la data de 06.07.2012, reparațiile au fost executate de SS SRL, unitate agreată de pârâtă, iar conform declarației de conformitate din 07.07.2012 cu privire la calitatea lucrărilor executate, perioada de garanție a lucrărilor de remediere este de 24 de luni.

După producerea avariei, pârâta i-a cerut, ca lucrări suplimentare, devierea cablului electric proprietatea reclamantei, cu acordul acesteia, lucrare proiectată și executată de Electro Axa SRL, unitate agreată de pârâtă.

Așa cum dovedesc protocoalele încheiate cu ocazia comandamentelor care au avut loc pe șantier, după avarierea cablului electric la data de 06.07.2012, a cerut detalii pârâtei privind devierea cablului electric existent pe amplasament, cablu care ilumina firma reclamantă, precum și asupra modului de decontare a lucrărilor suplimentare, manifestând toate diligențele pentru finalizarea acestor lucrări fără alte evenimente.

În ceea ce privește cererea de chemare în judecată, a arătat că la data de 06.07.2012 a fost rupt cablul electric care alimenta unitatea reclamantă, amplasat pe terenul pârâtei, lucrarea de reparație a cablului fiind realizată pe data de 07.07.2012 de SS SRL, firmă specializată care a garantat prin declarația de conformitate 12102 calitatea lucrărilor, pentru care perioada de garanție este de 24 de luni.

Cu ocazia efectuării reparațiilor, s-a constatat că în timp ce cablul care pleca din transformator era identic cu cablul din firida proprietatea reclamantei, cablul subteran avea altă secțiune, era foarte uzat și prezenta mai multe manșonări ca urmare a altor avarii și intervenții anterioare, iar în zona avariată, cablul fusese pozat sub formă de buclă, fapt imposibil de depistat în condițiile în care nu era semnalizat.

Cu excepția avarierii cablului electric la data de 06.07.2012 a cărei reparație a fost suportată de societate, chemata în garanție a precizat că nu au mai fost alte avarii și că urmare avariei din 06.07.2012 firida proprietatea reclamantei nu a fost distrusă, nu a fost afectată de ruperea cablului electric, singura intervenție la firidă fiind înlocuirea a doi papuci arși la firida din firidă, papuci care au fost înlocuiți, firida fiind funcțională în permanență și în aceeași stare tehnică care era și înainte de acest incident.

Referitor la recalcularea energiei electrice de către E.On, chemata în garanție a susținut că nu are nicio legătură cu lucrările de reparații efectuate la cablul electric de SS SRL Bacău, eventualele pierderi de energie, dacă ar fi reale, se datorează altor factori, inclusiv uzurii avansate a acestui cablu care datează din 1965, cu atât mai mult cu cât nu există nicio dovadă că recalcularea are la bază pierderi de energie pe traseu și nu un consum efectiv.

A mai susținut că la data de 28.09.2012 nu s-a produs nici o întrerupere a energiei electrice din culpa sa.

Chemata în garanție a adăugat că, urmare avariei din 06.07.2012 produsă din culpa reclamantei, cablul nefiind semnalizat corespunzător pentru a putea fi protejat, s-a pus în discuție devierea amplasamentului acestuia la limita proprietății dintre reclamantă și pârâtă, lucrare asupra căreia reclamanta și-a dat acordul. La data de 28.11.2012 însă când a trebuit să se facă legătură la firida proprietatea sa, reclamanta nu a mai fost de acord cerând ca proiectul să fie verificat de un verificator specializat, fapt ce a condus la întârziere predării lucrării până la 17.01.2013. În toată această perioadă, alimentarea reclamantei cu energie electrică nu a fost întreruptă, astfel că reclamanta nu-și poate invoca propria culpă.

A arătat chemata în garanție, că la data de 10.12.2012 nu s-a produs nicio avarie a cablului electric, neputând pretinde reclamanta că arderea motorului de la centrala tehnică a ars din culpa sa.

Nu s-a dovedit nici faptul că trimiterea în șomaj tehnic a salariaților reclamantei s-a datorat avarierii cablului din 06.07.2012.

Suma solicitată cu titlu de pierdere ca urmare a întârzierii livrării mărfii către doi clienți germani este o simplă afirmație, în acțiune nefiind precizate cele două firme germane, contractele încheiate cu acestea, dovada livrării mărfii, a penalităților percepute de cei doi beneficiari ș.a.

Chemata în garanție a susținut că suma solicitată cu titlu de costuri suplimentare efectuate pentru menținerea centralei termice în funcțiune, fără a realiza producția putea fi evitată dacă reclamanta nu se opunea racordării la firidă a lucrării de deviere a cablului electric la data de 28.11.2013. Nu este dovedit motivul reducerii activității societății în perioada 10.12.2012-17.01.2013, nici dacă această reducere este reală și cuantumul pierderii suferite.

Așadar, prejudiciul pretins nu este real și nici cert.

În dovedire, a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, cu interogatoriul pârâtei și cu audierea a doi martori.

A anexat, în copie, următoarele înscrisuri: proces-verbal de predare-primire amplasament din 22.06.2012, proces-verbal de recepție la terminarea lucrărilor din 05.12.2012, decizii din 14.11.2012 privind formarea comisiei de recepție, protocol ședința de comandament șantier din 26.07.2012, protocol ședința de comandament șantier din 09.08.2012, protocol ședința de comandament șantier din 16.08.2012, protocol ședința de comandament șantier din 30.08.2012, protocol ședința de comandament șantier din 20.09.2012, declarație de conformitate SS SRL din 07.07.2012,comandă lucrare deviere cablu, planșe fotografice, proces-verbal de recepție din 17.01.2013.

Instanța a administrat în cauză următoarele probe:

- proba cu înscrisurile depuse la dosar de părți, inclusiv cele depuse de reclamantă la filele 95-208, vol. II, și la filele 109-129, vol. III, filele 147-162, vol. III, pentru efectuarea expertizei contabile,

- proba testimonială, fiind audiați la propunerea reclamantei martorii Ștefan Cătălin, depoziția acestuia fiind consemnată la fila 54, vol. IV, și Curea Teodor-Lucian, declarația acestuia fiind consemnată la fila 123, vol. IV,

- proba cu interogatoriul pârâtei, solicitat de reclamantă și de chemata în garanție, depus la fila 107, respectiv la filele 10-14, vol. III, însă dat prin avocat,

- proba cu interogatoriul chematei în garanție, depus la fila 34, vol. III,

- proba cu expertiza electrotehnică, raportul de expertiză întocmit de expert Leaț Vasile fiind depus la filele 43-69, vol. III, cu o completare - răspuns la obiecțiuni depusă la filele 179-200, vol. III,

- proba cu expertiza contabilă, raportul întocmit de expert Creangă Cornelia, cu participarea experților parte J și K , fiind depus la filele 156-187, vol. IV, și completat la filele 35-53, vol. V, (raportul inițial întocmit de expert L, depus la filele 98-106, vol. III, completat la filele 68-98, vol. IV, fiind considerat de instanță ca nefiind lămuritor, potrivit încheierii de ședință din 17.03.2015, filele 124-125, vol. IV).

Atât reclamanta, cât și pârâta au depus concluzii.

Examinând probele administrate în cauză și apreciindu-le în mod liber, potrivit convingerii sale, în temeiul art. 264 din Codul de procedură civilă, instanța reține următoarele:

În fapt, societatea reclamantă AA. este vecină cu magazinul societății pârâte CCîn Comandită situat în Piatra Neamț, str. 1 Decembrie 1918 nr. 44 bis. Pentru construirea acestui magazin, pârâta a încheiat cu societatea chemată în garanție, AG. contractul de antrepriză generală nr. .., depus la filele 166-203, vol. I, potrivit căruia "obiectul contractului îl reprezintă construcția la cheie, în stare funcțională a magazinului standard VV (lucrări construcții), din orașul Piatra Neamț situat în strada 1 Decembrie 1918, nr. 44 bis, România, … și amenajările exterioare, demolare, inclusiv branșamente/racorduri accese, proiectare autorizare, execuție, conform bazelor contractuale prevăzute la art. 2 și a volumului prestărilor și obligațiilor antreprenorului…";

Pârâta a cumpărat proprietatea pe care a construit magazinul VV de la DD în numele căreia a obținut avizul de amplasament favorabil nr. 1000209637/08.05.2012 (depus la filele 111-112, vol. I), emis de SMoldova Distribuție S.A., pentru "construire supermarket, împrejmuire și amplasare semnale luminoase";, precizându-se în cuprinsul acestuia că "săpăturile din zona traseelor de cabluri se vor face numai manual, cu asistență tehnică din partea Centru Rețea Neamț"; și că "în zonă există rețea electrică de distribuție subterană de JT (flux); …în zona amplasamentului propus există LES 0,4 kv ce aparține SC CC";.

Din susținerile reclamantei, confirmate atât de către pârâtă, prin întâmpinare, cât și de chemata în garanție, prin întâmpinare, rezultă că la data de 06.07.2012, un angajat al chematei în garanție a rupt cu excavatorul cablul electric subteran ce deservea societatea reclamantă și care traversa proprietatea pârâtei, întrerupând furnizarea de energie electrică la societatea reclamantă care are ca obiect principal de activitate "fabricarea altor elemente de dulgherie și tâmplărie, pentru construcții"; (potrivit informațiilor de la Registrul Comerțului depuse la filele 3-12, vol. V).

Din răspunsul la interogatoriul formulat de pârâtă, dat de chemata în garanție, la fila 34, vol. III, rezultă că persoana care a manevrat utilajul la data de 06.07.2012 era salariatul unui subantreprenor al societății chemate în garanție.

Pârâta a susținut că s-a procedat la remedierea avariei, lucrările de reparații fiind efectuate de SS S.R.L. care a emis declarația de conformitate nr. 12102/07.07.2012 privind calitatea lucrărilor, în conformitate cu art. 5 din HGR nr. 1022/2002 (depusă la fila 148, vol. I) care nu menționează însă în concret lucrarea la care se referă.

Reclamanta a sesizat Inspectoratul de Stat în Construcții, Direcția Regională în Construcții Nord-Est care a întocmit Nota de inspecție nr. 1248/04.09.2012 în cuprinsul căreia s-a menționat că, la data controlului, avariile erau remediate și că, potrivit declarației reclamantului lucrările de refacere a rețelei electrice avariate au fost executate de către SS Bacău. La pct. 2.3 s-a menționat "S.C. VV ROMÂNIA S.C.S. va prezenta administratorului S.C. AA. documentele de atestare calitativă privind lucrările de refacere a rețelei electrice avariate, în vederea atașării lor la cartea tehnică a clădirilor pe care aceste rețele le alimentează";.

Prin adresa de răspuns nr. 6013519358/25.11.2013 (depusă la fila 210, vol. II), SEnergie România S.A. a comunicat instanței că au fost înregistrate în perioada 28.09.2012-17.01.2013 reclamații lipsă tensiune pe numele consumatorului CC, respectiv în zilele de 28.09.2012, 23.10.2012 și 10.12.2012. S-a precizat că lipsa tensiunii nu a avut drept cauză evenimente înregistrate în instalațiile operatorului de distribuție, ci evenimente înregistrate în instalația de utilizare proprietate a consumatorului AA.

Din declarația martorului SC, fila 54, vol. IV, rezultă că întreruperile de curent au avut loc în trei perioade, în vară, în luna septembrie și în luna decembrie. Martorul, în calitate de mecanic întreținere la societatea reclamantă din anul 1998, a precizat că la incidentul din vară a luat foc firida și cablurile. După căderea de curent din septembrie, unele softuri de la anumite utilaje au căzut, iar din cauza căderii de tensiune din decembrie s-a ars motorul la centrala termică. În urma incidentului din decembrie, martorul a susținut că activitatea societății reclamante a fost sistată timp de aproximativ o lună - o lună jumătate. În perioada în care oamenii au fost trimiși în concediu fără plată, la firmă au rămas să lucreze 3 oameni, în ture de câte 8 ore, pentru a asigura alimentarea cu lemne a centralei termice. Martorul a mai precizat că s-a dus personal și a discutat cu directorul de șantier și i-a adus la cunoștință că urmează să facă săpături exact pe direcția cablurilor electrice, arătându-i direcția cablurilor electrice pe care a cunoscut-o, analizând direcția cablurilor subterane din curtea societății reclamante, urmărind legătura acestora cu punctul de transformare. A adăugat că o echipă Enel, cu mult timp înainte, și le-a arătat traseul cablurilor electrice, iar ei au făcut o schiță.

Martorul CT, fost angajat al societății reclamante în funcția de inginer cu producția de prefabricate din lemn, a declarat (fila 123, vol. IV) că înainte de deschiderea magazinului VV au avut loc întreruperi de curent electric din cauza cărora s-a luat măsura suspendării contractului de muncă, nefiind plătit pe perioada suspendării. A precizat că erau comenzi care trebuiau onorate în acea perioadă, iar încetarea activității a făcut ca marfa să nu mai poată fi livrată. După reluarea activității în anul 2013 au fost mai puține comenzi la export.

Instanța reține ca fiind dovedite întreruperile de energie electrică ulterioare datei de 06.07.2012, depozițiile martorilor coroborându-se cu răspunsul înaintat la dosar de SEnergie România S.A.

Așa cum a precizat pârâta și cum rezultă din înscrisurile depuse de aceasta, cablurile electrice care traversau în subteran proprietatea sa și deserveau activitatea societății reclamante au fost deviate în luna decembrie 2012, fiind repoziționate pe domeniul public (trotuar), lucrarea tehnică fiind descrisă în raportul întocmit de executantul BN, depus la filele 113-140, vol. I.

Anterior lucrării de deviere, la data de 10.12.2012, reclamanta CC a încheiat cu TT contractul de prestări servicii nr. 631, având ca obiect "executarea serviciilor de execuție remediere defecțiune coloană de alimentare cu energie electrică - branșament pentru obiectivul: Fabrica de prelucrare a lemnului SC CC, Piatra Neamț, jud. Neamț"; și "analiza situației energetice cu scopul de a preîntâmpina producerea de pagube majore prin îngheț";. Prețul contractului stabilit de părți a fost de 500 lei, fără TVA, pentru primul obiect și de 700 lei, fără TVA, pentru al doilea obiect. SC TT a întocmit raportul privind rezultatul analizei și constatărilor efectuate cu ocazia remedierii defecțiunii apărute la coloanele de alimentare cu energie electrică în perioada 10-11-12 decembrie 2012. Potrivit acestui din urmă raport (depus la filele 46-48, vol. I), în data de 10 decembrie 2012 s-a întrerupt alimentarea cu energie electrică, iar în această zi nu au fost executate săpături, estimarea fiind că întreruperea s-a datorat gerului și totodată executării defectuoase a lucrărilor de manșonare a cablurilor secționate sau a adâncimii de montare a acestora, motivat de împrejurarea că în fapt cablul de alimentare are mai mult de opt manșonări. S-a mai consemnat că în data de 11 decembrie 2012 s-a identificat defecțiunea care a dus la întreruperea alimentării cu energie electrică, respectiv că unul din cele două cabluri de alimentare legate în paralel pentru alimentarea reclamantei era în scurt (fazele R și S având continuitate). S-a luat măsura scoaterii de sub tensiune, rămânând un singur cablu care să asigure alimentarea cu energie electrică a societății, făcând imposibilă funcționarea la capacitate optimă a utilajelor și instalațiilor, recomandarea fiind în sensul de a folosi utilajele la o treaptă de putere inferioară. În același raport s-a menționat că, din cauza defecțiunii care a dus la întreruperea alimentării cu energie electrică motorul de la centrala termică s-a ars. Analizând înscrisurile depuse la dosar și susținerile părților, expertul electrotehnic desemnat în cauză a apreciat că a fost utilă contractarea de către reclamantă a serviciilor de analiză și consiliere energetică oferite de TT pentru reducerea pierderilor și evitarea unor pagube mai mari prin înghețarea instalațiilor.

Instanța reține, în continuare, că în raportul de expertiză electrotehnică întocmit de expert Leaț Vasile, s-a arătat că un scurtcircuit produs prin secționarea cablurilor electrice de tip ACYABY 3×185×95 cmp la tensiunea de 0,4 kv, din momentul producerii și până în momentul izolării lui prin protecții, a distrus instalațiile componente ale Branșamentului electric de joasă tensiune al societății CC, branșament compus din: grupa de măsură din postul de transformare și pe peretele din stânga intrării în postul de transformare; linia electrică de joasă tensiune; tabloul electric general (firida). Expertul a explicat că firida de alimentare cu energie electrică are și rolul important de protecție și pază în caz de incendiu pentru că are un întrerupător de tip USOL care în caz de incendiu întrerupe alimentarea cu energie electrică a activității din incinta întreprinderii. S-a mai menționat că au fost solicitate pârâtei și aceasta nu a prezentat expertului proiectul sau documentații după care s-au executat reparațiile la Branșamentul electric de joasă tensiune din 07.07.2012, respectiv au fost solicitate de expert buletine de încercări a izolației pentru cablurile și manșoanele făcute la cabluri în timpul reparațiilor, foaia de manevră întocmită de reprezentanții Centru Rețea Neamț care să ateste scoaterea de sub tensiune a cablurilor din postul de transformare înaintea începerii lucrărilor de reparații, buletine de încercări a izolației pentru cablurile și manșoanele făcute la cabluri în timpul reparațiilor; foaia de manevră întocmită de reprezentanții Centru Rețea Neamț care să ateste punerea sub tensiune a cablurilor după terminarea remedierii avariei produse; proces-verbal de recepție. Expertul a precizat că aceste documente sunt impuse de normele tehnice care guvernează intervențiile în caz de avarii la instalațiile electrice de alimentare a consumatorilor industriali (fila 49, vol. III). Expertul tehnic Leaț Vasile a opinat în sensul că nici declarația de conformitate privind calitatea lucrărilor nr. 12102/07.07.2012 emisă de SS SRL și nici scrisoarea nr. 655/15.11.2012 emisă de Electroaxa SRL către pârâtă nu pot înlocui documentele solicitate.

Expertul a mai confirmat necesitatea înlocuirii firidei de alimentare cu energie electrică având rol de tablou electric general, având în vedere siguranța și normala desfășurare a activității în cadrul societății reclamante. Costul estimat pentru înlocuirea firidei a fost stabilit de expert la suma 17.274 lei, contravaloarea unui tablou distribuție trifazat, la care se adaugă suma 12.770 lei, în total 30.044 lei, fără TVA (fila 50, vol. III).

A concluzionat expertul că "Avizul de amplasament favorabil nr. 1000209637/08.05.2012 pentru construire supermarket, împrejmuire și amplasare semnale luminoase pe numele persoanei juridice EE nu a fost respectat de beneficiarul SC VV România Societatea în Comandită și de antrepriza generală de construcții chemată în garanție SC AG. Planurile depuse ca anexe la acest aviz nu au fost actualizate de SC VV România Societatea în Comandită și de antrepriza generală de construcții chemată în garanție AG. Aceste planuri trebuiau actualizate și completate cu traseul tuturor rețelelor electrice sub tensiune înainte de începerea lucrărilor de demolare și construcție";. Aceeași concluzie este consolidată de expert prin răspunsul la obiecțiuni (fila 183, vol. III), arătând că odată avertizat "în zona amplasamentului propus există LES 0,4 kv"; se impunea automat respectarea condițiilor prevăzute în aviz și anume "săpăturile din zona traseelor de cabluri se vor face numai manual, cu asistență tehnică din partea Centru Rețea Neamț";. Mai mult, expertul a susținut că se putea obține planul rețelei electrice sub tensiune actualizat, prin chemarea specialiștilor Centru Rețea Neamț care au instalații speciale de detectare și marcare a rețelelor electrice subterane sub tensiune.

Potrivit procesului-verbal de recalculare a energiei electrice nr. 411/26.09.2012, încheiat la 27.09.2012 de SDistribuție (depus la fila 62, vol. I), în urma remedierii unei avarii la cablul de 0,4 kv (06.-07.2012), energia activă de pe faza R s-a înregistrat cu minus și nu a fost luată în calcul la facturarea lunară, fiind necesară stabilirea cantității de energie electrică nefacturată. Conform înregistrărilor orare din perioada respectivă, s-a dispus refacturarea energiei eronat încadrată (cu minus în loc de plus), astfel: perioada de facturare: 07.07. - 21.09.2012; energie electrică activă=15.258 kwh. A fost emisă factura seria MA EON nr. 810000400452/14.06.2013 (filele 95-98, vol. II), pentru perioada 07.07.2012-31.05.2013, în valoare totală de 21.494 lei, din care suma de 10.109,89 lei reprezintă recalcularea energiei electrice. Cu privire la recalcularea energiei electrice de către SEnergie România SA pusă de reclamantă pe seama remedierii defectuoase a avariei din data de 06.07.2012, expertul a opinat în sensul că energia imputată prin procesul-verbal de recalculare nr. 411 din data de 26.09.2012 este "consecința unei defecțiuni tehnice a grupei de măsură, fără intervenția factorului uman, cum ar fi întreruperea funcționării unui reductor de curent de pe faza R ce face parte din grupa de măsură";. Potrivit precizărilor expertului din răspunsul la obiecțiuni, există o legătură de cauzalitate între înregistrarea inexactă a consumului de energie electrică și reparațiile la branșament după ruperea lui la data de 06.07.2012.

Și în privința arderii motorului centralei termice aflată în hala de producție din domeniul prelucrării lemnului, expertul a confirmat că există o legătură de cauzalitate cu întreruperea energiei electrice în data de 10 decembrie 2012, menționând că defecțiunile demonstrate ale branșamentului electric de joasă tensiune afectează toate echipamentele dintr-o întreprindere, că deteriorarea elementelor de protecție ale instalațiilor consumatoare de energie din aval nu au protejat consumatorii, între care și centrala termică. A precizat expertul că funcționarea numai cu fazele R și S cu continuitate și faza T a motorului de la centrala termică aflată în hala de producție, "în două faze";, a produs întreruperea bobinajului pe una din faze fără a produce arderea lui. A adăugat "e drept că cei prezenți au observat lipsa urmelor de izolație arsă, precum și că la rotirea axului se auzea zgomot de rulmenți uzați. Eu consider că este normal așa zgomot după o perioadă de stocare a lui 10.12.2012 - 28.02.2014";. Expertul a evaluat contravaloarea unui motor similar la suma de 966 euro, echivalent a 4357 lei, rotunjit 4.460 lei.

Instanța apreciază că întreruperea de energie electrică din data de 28.09.2012, dovedită neîndoielnic prin probele anterior analizate, justifică reținerea unei prezumții judiciare în sensul că s-a produs deteriorarea unei cantități de cherestea de 44,423 mc, aceasta fiind achiziționată de reclamanta CC potrivit facturilor din 27.07.2012 și 17.08.2012 (depuse la filele 60,61), acest fapt fiind înregistrat în contabilitatea firmei, potrivit expertizei contabile (fila 158, vol. IV). În acest sens, este și depoziția martorului CT care a susținut că materialul lemnos nu a mai putut fi folosit în producție. Instanța pune însă pe seama timpului trecut de la data faptelor și a împrejurării că martorul nu mai este angajatul societății reclamantei, nemaifiind familiarizat cu activitatea acestei societăți, susținerea acestuia în sensul că materialul lemnos a fost depozitat pe platforme tehnologice conform fluxului, nefiind un bun perisabil.

Din expertiza contabilă efectuată de expert CC (filele 156-187, vol. IV) rezultă această cantitate de cherestea de 44,423 mc, evaluată la suma de 42.081,36 lei, a fost folosită ca deșeu la centrala termică (conform bonului de consum nr. 161/2012) la o valoare de 6730,97 lei, rezultând o valoare pierdută de 35.350,39 lei.

Din cauza întreruperilor de energie electrică din septembrie, octombrie și decembrie, activitatea societății reclamante CC a fost întreruptă în perioada 10.12.2012 - 17.01.2013, fapt dovedit în cauză prin declarația ambilor martori, angajați ai societății la acea vreme, dar și prin evidența contabilă a firmei, verificată de expertul contabil desemnat în cauză. Potrivit acestuia din urmă, nerealizarea producției timp de 39 de zile i-a produs reclamantei CC o pierdere în cuantum de 125.011 lei. Această pierdere a fost stabilită de expertul contabil având în vedere indicatorii financiari raportați prin bilanțurile contabile din anul 2008 până în anul 2012 și cheltuielile efectiv realizate în cele 39 de zile de nefuncționare, cheltuieli care se regăsesc în balanțele de verificare ale lunilor decembrie 2012 și ianuarie 2013. Practic, expertul contabil a reținut ca pierdere cheltuielile efectuate în plus de reclamantă în perioada celor 39 de zile față de media anilor 2008-2012. Expertul parte încuviințat pentru pârâta VV România a arătat însă că pierderea înregistrată în luna ianuarie 2013 în sumă de 91.465 lei nu este imputabilă integral pârâtei, arătând că aceasta din urmă ar trebui să suporte cheltuielile directe cu care a afectat în mod clar activitatea SC CC (lemne de foc și deșeuri de lemn, salariile persoanelor care au lucrat în mod real la menținerea centralei în funcțiune pe perioada avariei, energie electrică etc.), precizând că nu toate cheltuielile firmei CC sunt imputabile pârâtei. A exemplificat în acest sens că se solicită cheltuieli cu speze bancare, comisioane bancare, aceste cheltuieli neavând legătură directă cu incidentul produs, și cheltuieli cu amortizări aferente clădirilor, utilajelor (în valoare totală de 34.287 lei) însă utilajele nefuncționând nu s-au uzat. A menționat expertul parte și că, potrivit statelor de plată, salariile plătite angajaților și contribuțiile sociale aferente funcționării centralei au fost în total de 5.976 lei. În concluzie, expertul parte a arătat că, analizând media rezultatelor financiare realizate de societate în perioada 2008-2012 (fila 165, vol. IV), suma de 34.573 lei poate fi considerată o pierdere pe care societatea a înregistrat-o urmare a nefuncționării timp de 39 de zile. Este de menționat în acest punct al analizei, că în răspunsul la obiecțiuni, filele 38-39, vol. V, expertul contabil a precizat că a inclus în costuri numai cheltuieli care priveau activitatea de prelucrare a lemnului, nu și activitatea de panificație, aspect contestat de expertul parte care a susținut că reclamanta nu a pus la dispoziție documentele necesare pentru a stabili cu certitudine că toate cheltuielile privesc exclusiv activitatea de prelucrare a lemnului, având în vedere că reclamanta CC desfășoară și activitate de panificație.

Mai departe, instanța consideră ca fiind reale susținerile reclamantei CC referitoare la existența unor raporturi contractuale cu firme din Germania, așa cum rezultă din contractele depuse la filele 109-129, vol. III, în traducere autorizată în limba română. Este de subliniat că, în acțiune, reclamanta a solicitat prejudiciul cauzat prin întârzierea livrărilor numai către două firme germane, respectiv SW și RW AG, cu care a încheiat contractele nr. 627/1 din 7 decembrie 2012 (fila 127, vol. III) și nr. 628/1 din 18 decembrie 2012 (fila 118, vol. III), care a atras plata cu întârziere a produselor livrate. Mai mult reclamanta a susținut că neonorarea la termen a acestor contracte a dus la decredibilizarea sa și pierderea acestor parteneri de afaceri. Potrivit expertizei contabile întocmite în cauză a rezultat că au existat și anterior perioadei decembrie 2012 - ianuarie 2013 întârzieri în onorarea contractelor încheiate cu firme germane. De exemplu, livrarea către firma Zrs avea dată maximă la 10.07.2011, fiind efectuată la 15.08.2011, deci cu o întârziere mai mare de o lună. Expertul contabil a analizat economic comenzile din perioada ianuarie 2011 - decembrie 2012, calculând o medie de 11.972,08 euro/lună, în vreme ce pentru primul trimestru al anului 2013 media lunară a comenzilor a fost de 1989,40 euro/lună, stabilind în consecință o pierdere de 20.030 lei. Expertul parte desemnat la cererea pârâtei a apreciat că nu se poate calcula o eventuală pierdere doar pe baza istoricului unor relații comerciale. A precizat acesta din urmă că livrarea din luna ianuarie 2013 s-a făcut cu o întârziere de doar 6 zile (pe 26 ianuarie în loc de 20 ianuarie), iar următoarea comandă cu termen 03.02.2013 a fost livrată mai repede, pe 31.01.2013. A concluzionat expertul parte că aceste comenzi nu au înregistrat întârzieri importante, adăugând că cea mai mare întârziere a avut loc în luna iunie 2013, respectiv o întârziere de 34 de zile (17 iunie în loc de 14 mai 2013).

În drept, instanța reține că reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe răspunderea civilă a pârâtei pentru fapta prepușilor săi, respectiv art. 1373 din Codul civil, potrivit căruia "(1) Comitentul este obligat să repare prejudiciul cauzat de prepușii săi ori de câte ori fapta săvârșită de aceștia are legătură cu atribuțiile sau cu scopul funcțiilor încredințate. (2) Este comitent cel care, în virtutea unui contract sau în temeiul legii, exercită direcția, supravegherea și controlul asupra celui care îndeplinește anumite funcții sau însărcinări în interesul său ori al altuia. (3) Comitentul nu răspunde dacă dovedește că victima cunoștea sau, după împrejurări, putea să cunoască, la data săvârșirii faptei prejudiciabile, că prepusul a acționat fără nicio legătură cu atribuțiile sau cu scopul funcțiilor încredințate.";

Esențial pentru calitățile de comitent și de prepus este existența unui raport de subordonare care își are temeiul în împrejurarea că, pe baza acordului de voință dintre ele, o persoană a încredințat unei alte persoane o anumită însărcinare, născându-se astfel dreptul comitentului de a da instrucțiuni, de a direcționa, îndruma și controla activitatea prepusului, acesta din urmă fiind ținut să urmeze îndrumările primite. Nota caracteristică a raportului de prepușenie este această subordonare, această dependență funcțională a prepusului față de comitent.

În mod excepțional, contractul de antrepriză poate genera raporturi de prepușenie numai dacă din conținutul lui rezultă o subordonare foarte strictă a antreprenorului față de beneficiarul lucrării.

Existența elementelor constitutive ale raportului de prepușenie se stabilește de instanța de judecată, de la caz la caz, pe baza probelor administrate.

În speța de față, la art. 3.4.1, alin. 2 din contractul de antrepriză generală nr. 2500 din 22.06.2012, semnat de pârâta VV România Societatea în Comandită cu societatea chemată în garanție AG, s-a prevăzut că "Antreprenorul se obligă să doteze container-ul Birou cu un post Desktop complet (calculator, monitor, conexiune internet și pachet Microsoft Office), care, la cererea Beneficiarului, poate fi pus la dispoziția Project Managerului VV";, iar la art. 3.4.2 s-a prevăzut obligația în sarcina antreprenorului constând în "numirea și asigurarea unui șef de șantier, a unui responsabil tehnic cu execuția și a unui maistru de șantier cu calificarea corespunzătoare și care să vorbească limba germană sau engleză, capabili să ofere informații, să aibă putere de decizie și să fie prezenți întotdeauna la fața locului";.

Pârâta a depus la filele 215-224 din vol. I două Protocoale ședință de comandament nr. 4 și nr. 5 pentru comandament șantier din data de 26.07.2012 și din data de 02.08.2012, la fiecare din aceste ședințe de comandament participând Project Manager VV România SCS.

Așadar, instanța apreciază că, în speță, lucrările de construcție efectuate de antreprenorul general AG s-au desfășurat sub directa supraveghere a persoanei desemnate de societatea pârâtă ca fiind project manager astfel încât se poate concluziona în sensul că, în speță, contractul de antrepriză generală nr. 2500 din 22.06.2012, semnat de pârâta VV România Societatea în Comandită cu societatea chemată în garanție AG, este de natură să instituie între aceste părți contractante o legătură juridică de natura aceleia dintre comitent și prepusul său. Astfel, chemata în garanție AG a desfășurat activitatea de demolare/construire/amenajare în folosul pârâtei și sub direcția, supravegherea și controlul acesteia, în virtutea contractului amintit.

Deși muncitorul care a lucrat cu excavatorul la efectuarea săpăturilor pentru antreprenor era, potrivit susținerilor chematei în garanție, angajat al unui subantreprenor, această împrejurare nu influențează cu nimic stabilirea relației de tip comitent-prepus dintre cele două societăți.

Potrivit art. 11.1 din contractul de antrepriză, "Antreprenorul va răspunde pentru toate pagubele rezultate în urma acțiunilor sau omisiunilor propriilor săi colaboratori sau ale subantreprenorilor mandatați sau consultați de către acesta și ale colaboratorilor acestora, respectiv ale persoanelor străine.";

Fundamentul răspunderii comitentului pentru fapta prepusului este, inclusiv în speța de față, ideea de garanție a comitentului, în solidar cu prepusul, față de victima prejudiciului, garanție menită să ofere victimei posibilitatea de a fi despăgubită.

Condițiile legale pentru a antrena răspunderea comitentului pentru fapta prepusului, statuate în cuprinsul art. 1373 din Codul civil, sunt: existența prejudiciului, existența unei fapte ilicite a prepusului, legătura faptei săvârșite cu atribuțiile sau cu scopul funcțiilor încredințate, existența unei legături de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciu și existența vinei prepusului în comiterea faptei ilicite.

Instanța apreciază că s-a făcut dovada prin probele administrate, așa cum s-a arătat mai sus, că societatea chemată în garanție AG, prin prepușii săi, a rupt cablul electric subteran ce traversa terenul proprietatea pârâtei, pe care se desfășurau lucrările de construire a magazinului VV. Această este o faptă ilicită pe care antreprenorul a săvârșit-o în îndeplinirea scopului contractual stabilit cu pârâta.

Una dintre urmările acestei fapte este, potrivit expertizei electrotehnice efectuate în cauză, distrugerea instalațiilor componente ale Branșamentului electric de joasă tensiune al societății CC, branșament compus din: grupa de măsură din postul de transformare și pe peretele din stânga intrării în postul de transformare; linia electrică de joasă tensiune; tabloul electric general (firida). Expertul a confirmat necesitatea înlocuirii firidei de alimentare cu energie electrică având rol de tablou electric general, având în vedere siguranța și normala desfășurare a activității în cadrul societății reclamante. Costul estimat pentru înlocuirea firidei a fost stabilit de expert la suma 17.274 lei, contravaloarea unui tablou distribuție trifazat, la care se adaugă suma 12.770 lei, în total 30.044 lei, fără TVA (fila 50, vol. III).

Reclamanta a solicitat plata sumei de 22.740 lei, reprezentând contravaloarea unei firide electrice, sumă care este mai mică decât aceea stabilită de expert, instanța urmând a obliga pârâta la plata acestei sume.

Legătura de cauzalitate dintre fapta de a rupe cablurile electrice subterane și arderea firidei și necesitatea înlocuirii acesteia a fost stabilită neîndoielnic de expertul electrotehnic, astfel încât apărările pârâtei referitoare la lipsa legăturii de cauzalitate și la incertitudinea prejudiciului urmează a fi înlăturate ca nefondate.

Nu se poate reține nici apărarea pârâtei și a societății chemate în garanție referitoare la culpa societății reclamante în sensul de a nu fi pozat corespunzător cablurile electrice subterane, ceea ce ar fi determinat imposibilitatea antreprenorului de a identifica traseul acestora. În realitate, din probele administrate rezultă că antreprenorul, sub directa îndrumare a pârâtei, nu a depus diligențele necesare pentru a evita ruperea acestor cabluri, aspect ce rezultă atât din declarația martorului Ștefan Cătălin, dar mai ales din concluziile expertizei electrotehnice în sensul că se impunea respectarea condițiilor prevăzute în Avizul de amplasament favorabil nr. 1000209637/08.05.2012 pentru construire supermarket și anume ca săpăturile din zona traseelor de cabluri să se facă numai manual, cu asistență tehnică din partea Centru Rețea Neamț. Mai mult, expertul a susținut că se putea obține planul rețelei electrice sub tensiune actualizat, prin chemarea specialiștilor Centru Rețea Neamț care au instalații speciale de detectare și marcare a rețelelor electrice subterane sub tensiune.

Așadar, este cert că antreprenorul și pârâta aveau posibilitatea de a evita ruperea cablurilor electrice subterane care deserveau societatea reclamantă.

Cu privire la prejudiciul produs de săvârșirea faptei ilicite, instanța reține că, potrivit art. 1381 din Codul civil, "(1) Orice prejudiciu dă dreptul la reparație. (2) Dreptul la reparație se naște din ziua cauzării prejudiciului, chiar dacă acest drept nu poate fi valorificat imediat. (3) Dreptului la reparație îi sunt aplicabile, de la data nașterii sale, toate dispozițiile legale privind executarea, transmisiunea, transformarea și stingerea obligațiilor.";, iar potrivit art. 1385, "(1) Prejudiciul se repară integral, dacă prin lege nu se prevede altfel. (2) Se vor putea acorda despăgubiri și pentru un prejudiciu viitor dacă producerea lui este neîndoielnică. (3) Despăgubirea trebuie să cuprindă pierderea suferită de cel prejudiciat, câștigul pe care în condiții obișnuite el ar fi putut să îl realizeze și de care a fost lipsit, precum și cheltuielile pe care le-a făcut pentru evitarea sau limitarea prejudiciului. (4) Dacă fapta ilicită a determinat și pierderea șansei de a obține un avantaj sau de a evita o pagubă, reparația va fi proporțională cu probabilitatea obținerii avantajului ori, după caz, a evitării pagubei, ținând cont de împrejurări și de situația concretă a victimei.";

Mai departe, instanța reține că lucrarea de reparație a cablului electric subteran care a fost rupt nu a fost efectuată corespunzător ceea ce a generat căderi de tensiune, întreruperi de alimentare cu energie electrică la data de 28.09.2012, 23.10.2012 și 10.12.2012. Referitor la aceste reparații expertul electrotehnic a arătat că pârâta nu a prezentat proiectul sau documentații după care s-au executat reparațiile la Branșamentul electric de joasă tensiune din 07.07.2012, respectiv au fost solicitate de expert buletine de încercări a izolației pentru cablurile și manșoanele făcute la cabluri în timpul reparațiilor, foaia de manevră întocmită de reprezentanții Centru Rețea Neamț care să ateste scoaterea de sub tensiune a cablurilor din postul de transformare înaintea începerii lucrărilor de reparații, buletine de încercări a izolației pentru cablurile și manșoanele făcute la cabluri în timpul reparațiilor; foaia de manevră întocmită de reprezentanții Centru Rețea Neamț care să ateste punerea sub tensiune a cablurilor după terminarea remedierii avariei produse; proces-verbal de recepție. Expertul a precizat că aceste documente sunt impuse de normele tehnice care guvernează intervențiile în caz de avarii la instalațiile electrice de alimentare a consumatorilor industriali (fila 49, vol. III). Expertul tehnic Leaț Vasile a opinat în sensul că nici declarația de conformitate privind calitatea lucrărilor nr. 12102/07.07.2012 emisă de SS SRL și nici scrisoarea nr. 655/15.11.2012 emisă de Electroaxa SRL către pârâtă nu pot înlocui documentele solicitate.

Se poate reține deci că pârâta este culpabilă pentru omisiunea de a se fi asigurat că reparațiile efectuate, impuse de ruperea cablului electric subteran, au fost corect efectuate, cu atât mai mult cu cât pârâta i-a comunicat problemele cu care s-a confruntat în continuare.

Așa cum s-a arătat și mai sus, instanța apreciază că întreruperea de energie electrică din data de 28.09.2012 a cauzat deteriorarea unei cantități de cherestea de 44,423 mc, din expertiza contabilă efectuată de expert Creangă Cornelia (filele 156-187, vol. IV) rezultând că această cantitate de cherestea de 44,423 mc, evaluată la suma de 42.081,36 lei, a fost folosită ca deșeu la centrala termică (conform bonului de consum nr. 161/2012) la o valoare de 6730,97 lei, rezultând o valoare pierdută de 35.350,39 lei.

Instanța va obliga prin urmare pârâta la plata sumei de suma de 35.350,39 lei, contravaloarea cantității de 44,423 mc de cherestea.

Cu privire la suma de 4.460 lei, contravaloarea motorului ars al centralei termice aflate în hala de producție din domeniul prelucrării lemnului, instanța reține că expertul electrotehnic a confirmat că există o legătură de cauzalitate dintre arderea acestui motor și întreruperea energiei electrice din data de 10 decembrie 2012, menționând că defecțiunile demonstrate ale branșamentului electric de joasă tensiune afectează toate echipamentele dintr-o întreprindere și că deteriorarea elementelor de protecție ale instalațiilor consumatoare de energie din aval nu au protejat consumatorii, între care și centrala termică.

Așadar, și contravaloarea motorului ars se înscrie în urmarea păguboasă produsă de reparația deficitară efectuată de pârâtă, prin prepușii săi, urmând a fi obligată pârâta și la plata contravalorii motorului ars, respectiv suma de 4.460 lei, stabilită prin expertiză.

În ceea ce privește suma de suma de 700 lei, achitată pentru rebranșarea la rețeaua electrică, și suma de 700 lei, contravaloarea serviciilor de analiză și consiliere energetică, achitate societății TT cu care reclamanta CC a încheiat contractul de prestări servicii nr. 631, având ca obiect "executarea serviciilor de execuție remediere defecțiune coloană de alimentare cu energie electrică - branșament pentru obiectivul: Fabrica de prelucrare a lemnului SC CC, Piatra Neamț, jud. Neamț"; și "analiza situației energetice cu scopul de a preîntâmpina producerea de pagube majore prin îngheț";, instanța apreciază că și aceste sume reprezintă un prejudiciu suferit de societatea reclamantă ca urmare a lucrărilor defectuoase de reparații la cablul electric subteran. În acest sens, este de menționat că expertul electrotehnic desemnat în cauză a apreciat că a fost utilă contractarea de către reclamantă a serviciilor de analiză și consiliere energetică oferite de TT pentru reducerea pierderilor și evitarea unor pagube mai mari prin înghețarea instalațiilor. Așadar, această sumă reprezintă, potrivit art. 1385 alin. 3 din Codul civil, "cheltuielile pe care le-a făcut pentru evitarea sau limitarea prejudiciului";, urmând a fi despăgubită societatea reclamantă și sub acest aspect.

În schimb, instanța apreciază că suma de 10.109,89 lei, reprezentând recalcularea energiei electrice de către furnizor, potrivit procesului-verbal de recalculare a energiei electrice nr. 411/26.09.2012, încheiat la 27.09.2012 de SDistribuție (depus la fila 62, vol. I), nu are natura juridică a unui prejudiciu aflat în legătură de cauzalitate cu ruperea cablului electric subteran și cu reparația defectuoasă a acestuia întrucât expertul electrotehnic a arătat că energia imputată prin procesul-verbal de recalculare nr. 411 din data de 26.09.2012 este "consecința unei defecțiuni tehnice a grupei de măsură, fără intervenția factorului uman, cum ar fi întreruperea funcționării unui reductor de curent de pe faza R ce face parte din grupa de măsură";. Așadar, fiind vorba despre o energie electrică ce a fost consumată, dar nu și înregistrată, societatea reclamantă nu poate imputa pârâtei contravaloarea acestei energii electrice recalculate.

Reclamanta a mai susținut că, din cauza întreruperilor de energie electrică, în perioada 10.12.2012 - 17.01.2013, s-a sistat activitatea, iar nerealizarea producției timp de 39 de zile i-a produs mai multe prejudicii.

Pentru început, instanța subliniază că prejudiciul pe care societatea reclamantă este îndreptățită să-l solicite nu poate reprezenta suma cheltuielilor efectuate în această perioadă cu salariații și cu menținerea în funcțiune a centralei termice deoarece aceste cheltuieli ar fi fost efectuate și dacă reclamanta își desfășura normal activitatea în perioada de referință. Așadar, aceste sume nu au natura juridică a unui prejudiciu cert aflat în legătură de cauzalitate directă cu faptele ilicite săvârșite de prepușii pârâtei, instanța urmând a respinge ca nefondată cererea pentru suma de 15.989 lei, costuri pentru 18 salariați în perioada 10.12.2012 - 17.01.2013, și pentru suma de 52.782,16 lei, costuri cu menținerea în funcțiune a centralei termice.

Ceea ce poate constitui un astfel de prejudiciu, în opinia instanței, este profitul pe care reclamanta l-ar fi obținut dacă activitatea de producție s-ar fi desfășurat în condiții optime în perioada în discuție. Or, în cauză, reclamanta nu a reușit să probeze că acest prejudiciu se compune din sumele solicitate prin acțiunea formulată, precizată ulterior.

Expertul contabil desemnat în cauză a stabilit că nerealizarea producției timp de 39 de zile i-a produs reclamantei CC o pierdere în cuantum de 125.011 lei, această pierdere fiind stabilită de expertul contabil având în vedere indicatorii financiari raportați prin bilanțurile contabile din anul 2008 până în anul 2012 și cheltuielile efectiv realizate în cele 39 de zile de nefuncționare, cheltuieli care se regăsesc în balanțele de verificare ale lunilor decembrie 2012 și ianuarie 2013. Practic, expertul contabil a reținut ca pierdere cheltuielile efectuate în plus de reclamantă în perioada celor 39 de zile față de media anilor 2008-2012. Or, această sumă nu are nicio legătură de cauzalitate cu faptele ilicite săvârșite de prepușii pârâtei. Întrucât expertul parte desemnat de pârâtă a concluzionat că, analizând media rezultatelor financiare realizate de societate în perioada 2008-2012 (fila 165, vol. IV), suma de 34.573 lei poate fi considerată o pierdere pe care societatea a înregistrat-o urmare a nefuncționării timp de 39 de zile, instanța va reține această sumă ca reprezentând paguba directă produsă de încetarea activității reclamantei în urma căderilor de energie electrică.

Într-adevăr, așa cum rezultă din contractele depuse la dosar, societatea reclamantă se afla în parteneriat de afaceri cu mai multe societăți din Germania, în perioada în discuție în cauză. Pentru a determina prejudiciul suportat de reclamantă ca urmare a sistării activității timp de 39 de zile, sub aspectul îndeplinirii obligațiilor asumate față de acești parteneri germani, instanța subliniază, de asemenea, că un astfel de prejudiciu trebuie stabilit ca pierdere efectiv suferită, așa cum rezultă din probele administrate în cauză. Expertul contabil desemnat de instanță a analizat economic comenzile din perioada ianuarie 2011 - decembrie 2012, calculând o medie de 11.972,08 euro/lună, în vreme ce pentru primul trimestru al anului 2013 media lunară a comenzilor a fost de 1989,40 euro/lună, stabilind în consecință o pierdere de 20.030 lei. Expertul parte desemnat la cererea pârâtei a apreciat că nu se poate calcula o eventuală pierdere doar pe baza istoricului unor relații comerciale. A precizat acesta din urmă că livrarea din luna ianuarie 2013 s-a făcut cu o întârziere de doar 6 zile (pe 26 ianuarie în loc de 20 ianuarie), iar următoarea comandă cu termen 03.02.2013 a fost livrată mai repede, pe 31.01.2013. A concluzionat expertul parte că aceste comenzi nu au înregistrat întârzieri importante, adăugând că cea mai mare întârziere a avut loc în luna iunie 2013, respectiv o întârziere de 34 de zile (17 iunie în loc de 14 mai 2013). Astfel, instanța apreciază că, într-adevăr, așa cum s-au derulat relațiile de afaceri cu partenerii germani cu care reclamanta avea în desfășurare contracte în perioada de referință, nu se poate stabili un prejudiciu aflat în legătură directă de cauzalitate cu faptele ilicite săvârșite de prepușii pârâtei. Reclamanta avea sarcina probei în sensul că, dacă nu ar fi avut loc întreruperile de energie electrică, relațiile cu partenerii germani ar fi fost în continuare la nivelul celor anterioare. Or, reclamanta a indicat numai doi parteneri germani cu care avea legături de afaceri în derulare în perioada decembrie 2012 - ianuarie 2013, iar modalitatea de desfășurare a acestor afaceri (inclusiv termenele de livrare) se înscrie în istoricul contractelor derulate anterior de reclamantă, așa cum a indicat expertul parte încuviințat la solicitarea pârâtei.

Așadar, instanța va respinge ca nefondată cererea pentru suma de 20.030 lei, pierderi rezultate din încetarea relațiilor cu partenerii germani.

În temeiul art. 453 din Codul de procedură civilă, având în vedere că pârâta a căzut în parte în pretenții, fiind în culpă procesuală pentru desfășurarea procedurii judiciare de față, instanța o va obliga la plata cheltuielilor de judecată proporțional cu sumele la plata cărora a fost obligată prin prezenta hotărâre. Astfel, va fi obligată pârâta la plata către reclamantă a cheltuielilor de judecată în cuantum de 12.973,24 lei (taxa de timbru la valoarea pretențiilor admise - 6017,14 lei, onorarii pentru expertize - 3456,1 lei, onorariul avocațial - 3500 lei).

Cu privire la cererea de chemare în garanție, instanța reține următoarele:

În drept, instanța reține că, potrivit art. 1384 alin. 1 din Codul civil, pârâta are drept de regres împotriva antreprenorului AG ("Cel care răspunde pentru fapta altuia se poate întoarce împotriva aceluia care a cauzat prejudiciul, cu excepția cazului în care acesta din urmă nu este răspunzător pentru prejudiciul cauzat.";)

Totodată, potrivit art. 72 alin. 1 din Codul de procedură civilă, "Partea interesată poate să cheme în garanție o terță persoană, împotriva căreia ar putea să se îndrepte cu o cerere separată în garanție sau în despăgubiri.";

Este de subliniat că răspunderea comitentului a fost reglementată în scopul de a proteja victima, care va obține în condiții mai sigure repararea integrală a prejudiciului, ceea ce justifică recunoașterea dreptului de regres al comitentului ce a plătit despăgubirile împotriva prepusului, acesta fiind ținut să suporte, în cele din urmă, consecințele faptei sale ilicite.

Instanța a analizat anterior pe larg probele administrate în cauză din care rezultă săvârșirea de către societatea chemată în garanție, AG, a faptei ilicite constând în ruperea cablului electric subteran ce alimenta societatea reclamantă, cu ocazia săpăturilor operate cu excavatorul. În legătură directă de cauzalitate cu această faptă ilicită instanța a reținut numai următoarele prejudicii: suma de 22.740 lei, reprezentând contravaloarea unei firide electrice, suma de 700 lei, achitată pentru rebranșarea la rețeaua electrică, suma de 700 lei, contravaloarea serviciilor de analiză și consiliere energetică, suma de 4.460 lei, contravaloarea motorului ars, suma de 35.350,39 lei, contravaloarea cantității de 44,423 mc de cherestea, suma de 34.573 lei, pierderi pentru nerealizarea producției timp de 39 de zile (în perioada 10.12.2012 - 17.01.2013), în total suma de 98.523,39 lei.

În consecință, instanța va admite cererea de chemare în garanție formulată de pârâta SC CCîn Comandită în contradictoriu cu chemata în garanție SC AG și va obliga chemata în garanție la plata către pârâtă a sumei de 98.523,39 lei, cu titlu de despăgubiri.

← Suspendare provizorie executare silita. Jurisprudență...		Plangere contraventionala (rovinieta). Jurisprudență... →

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Clauze abuzive. Jurisprudență Bănci. Operaţiuni bancare. Instituţii (sparte); Contracte Fond funciar. Jurisprudență Fondul funciar; Succesiuni, moşteniri Plangere contraventionala (rovinieta). Jurisprudență Contravenţii. Închisoare contravenţională Suspendare provizorie executare silita. Jurisprudență Executarea silită; Suspendare a executării Uzucapiune. Jurisprudență Uzucapiune (Prescripţia achizitivă) Ordonanta presedintiala. Jurisprudență Minori; Ordonanţă Preşedinţială Validare poprire. Jurisprudență Popriri